2,722 matches
-
la Festivalul Internațional al Filmului de Artă (Internațional Festival for Art Films). P. Barbăneagră este discipol al lui Mircea Eliade căruia i-a și consacrat peliculă „Mircea Eliade și redescoperirea sacrului“. El este un ambasador peste timp al Tradiției, un mesager al invizibilului ce transpare în marile creații umane. Reims, Paris, Grecia, Mexic, Egipt sunt etapele itinerarului ce urmăresc triumful spiritului, revelat în perfecțiunea arhitecturală. Operele expun totodată o concepție despre rostul și piatră de încercare a omului modern: regasirea sacrului
NEAGRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344919_a_346248]
-
despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca mesager al cititorului. Având în lucru un frumos proiect al Editurii Națiunea, lansat în urmă cu o lună - publicarea unui prim volumul antologic de poezie de simțire românească, al cărui titlu este ” Cu patria în suflet” -, printre cei 30 de coautori
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
mai țin minte. El nu le-nvinovățește, el nu învinovățește niciodată pe nimeni (poate tocmai de-aceea nu-l mai țin minte), el contemplă liniștit marele rău al timpului (seamănă cu Ibrul, isi zice), așteaptă clipă când își vă îmbrățișa mesagerul de flăcări, când va intra și se va face nevăzut în familia focului, când fiicele focului, nepoții focului vor deveni propria să familie. 5 Las hijas del viejo no le han olvidado, aunque, de hecho, cași no le recuerdan. Él
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
Rafila Bărbos - ambasador al spiritualității, mesager al pricesnelor. A trecut ,,ceva vreme” de când nu am mai ascultat cântări bisericești. Este începutul Postului Marelui Praznic al Învierii. Aducându-mi aminte de cineva drag, am căutat numărul de telefon a celei mai bune prietene - interpretă de muzică populară
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
dar cred că a urmat cartea IN MEMORIAM - Veronica Crăciun Perșe - Un suflet printre stele, lansată la Petreasa, acolo în Bihor, la Veronica acasă. Și între cărți, iar articolele din revistă. Anul trecut l-ați încheiat cu cartea Mariei Tripon - mesagerul Țării Oașului, lansată chiar de Ziua României. Și lista continuă. Le știu pentru că ne-ați implicat pe mulți dintre noi în concepția fiecărei cărți. Felicitări și vă mulțumim că vă mai ocupați și de noi! Și-acum spun dând exemplu
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
nemurirea în imagini care glăsuiesc cu sensibilitate. În versul său cerne pulbere de dor și gratitudine, ridicând iubirea pe cele mai nobile culmi. Binecuvântat cu har și finețe lăuntrică, poetul este conștient că divinitatea l-a înzestrat pentru a fi mesagerul nostru prin tăria cuvântului. Iar cuvântul pentru poet este expresia supremă a credinței, căci prin el sădește speranța nesfârșită și scapără scântei ale veșniciei. Tot prin cuvânt poetul își croiește un destin aparte care îi conferă unicitate. Căci mai presus
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
veșnic ca lumin-adevărată. Era totul doar simțire cu izvor în zbor de îngeri, oamenii trăiau ferice fără lacrimi, fără frângeri. Tot atunci, ne mai spun bunii, un fecior prin munți trăia, chipeș și cu boiul strașnic, fiu al babei Dochia, mesager trimis, se pare, de chiar bunul Dumnezeu să dea dragostei cătare și trăia sus, pe Ceahlău, sau oricum prin munții falnici stăpâniți de vechii daci, prețuit deopotrivă de bogați și de săraci. Și fecioru-acela chipeș dădea iama peste fire, răspândind
POVESTE DE DRAGOBETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346834_a_348163]
-
cu predare în limba română din comunitățile românești din afara granițelor țării. Proiectul va continua, în anul următor lansării basmului editat, prin realizarea unei benzi desenate a basmului de către elevii școlilor cu predare în limba română și prin constituirea grupurilor de mesageri ai basmului românesc la nivelul fiecărei școli. Rezultate: Contribuție la păstrarea identității etnice a copiilor români de pretutindeni. Sub coordonarea profesorilor, elevii vor deveni creatorii unui basm, dând naștere unor noi idei, cultivând imaginația și având posibilitatea de a se
PROIECT „BASM ROMÂNESC” PENTRU ELEVII ROMÂNI DE PRETUTINDENI de INSTITUTUL EUDOXIU HURMUZACHI în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346260_a_347589]
-
Baia Mare, clasa doamnei profesor Voichița Regoș, prin talentul și harul primit,CRISTINA PETRIMANvă invită să-i ascultați cântecele și să vă bucurați.Le-a adunat precum florile într-un buchet, le-a dat glas, numind acest prim ... III. RAFILA BĂRBOS - MESAGER AL SPIRITUALITĂȚII DIN CHIOAR - INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013), de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013. Rafila Bărbos - ambasador al spiritualității, mesager al pricesnelor. A trecut ,,ceva vreme” de când nu am mai ascultat cântări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
un buchet, le-a dat glas, numind acest prim ... III. RAFILA BĂRBOS - MESAGER AL SPIRITUALITĂȚII DIN CHIOAR - INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013), de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013. Rafila Bărbos - ambasador al spiritualității, mesager al pricesnelor. A trecut ,,ceva vreme” de când nu am mai ascultat cântări bisericești. Este începutul Postului Marelui Praznic al Învierii. Aducându-mi aminte de cineva drag, am căutat numărul de telefon a celei mai bune prietene - interpreta de muzică populară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
ai în vedere că ceea ce este foarte important la ea nu este lungimea, ci mai ales valoarea ei” - spune G. Bivolaru, și-mi încep discuția, cu gândul că întrebările, cel puțin de ... Citește mai mult Rafila Bărbos - ambasador al spiritualității, mesager al pricesnelor.A trecut ,,ceva vreme” de când nu am mai ascultat cântări bisericești. Este începutul Postului Marelui Praznic al Învierii. Aducându-mi aminte de cineva drag, am căutat numărul de telefon a celei mai bune prietene - interpreta de muzică populară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
în fața altarului, rugăciunile Bisericii, care i-a fost alături, așa cum și el a fost alături de mii de ori, credincioșilor. Faptul că a îndeplinit și nobila funcție de apostol al cuvântului sacru, fiind ani de zile director al revistei de spiritualitate franciscană „Mesagerul Sfântului Anton”, mergând periodic la Padova să editeze revista și să o aducă în țară spre distribuire, este o dovadă în plus că părintele Petru Albert a înțeles importanța covârșitoare a Cuvântului scris și citit de enoriași, drept pentru care
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
și conduce Seminarul Franciscan mai întâi la Nisiporești, apoi la Roman ca rector la Facultatea de Teologie până în 1994. Este inițiatorul construirii clădirilor noului Seminar din Roman. În 1994 este însărcinat cu redactarea și difuzarea în limba română a revistei „Mesagerul Sfântului Anton”, tipărit la Padova, făcând față cu succes acestui apostolat prin presă. Revista „Mesagerul Sfântului Anton” este cea mai răspândită revistă catolică din lume; cititorii ei fac parte din 160 de țări ale celor 5 continente. Are un tiraj
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de Teologie până în 1994. Este inițiatorul construirii clădirilor noului Seminar din Roman. În 1994 este însărcinat cu redactarea și difuzarea în limba română a revistei „Mesagerul Sfântului Anton”, tipărit la Padova, făcând față cu succes acestui apostolat prin presă. Revista „Mesagerul Sfântului Anton” este cea mai răspândită revistă catolică din lume; cititorii ei fac parte din 160 de țări ale celor 5 continente. Are un tiraj de 1.300.000 de exemplare, în 13 ediții și opt limbi. Este publicată în
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
bogat documentate, dedicată prigoanei dezlănțuite de statul comunist împotriva credinței creștine și, în special a preoților și fraților franciscani de confesiune Greco-Catolică de rit bizantin și Romano-Catolică de rit latin. Romulus Rusan, în articolul „Franciscanii după gratii”, apărut în revista „Mesagerul Sfântului Anton”, Revistă de spiritualitate a franciscanilor minori conventuali, Anul XVI, nr. 92, din ianuarie-februarie 2009, scrie despre martiriul preoților franciscani, argumentând cu documente și imagini fotografice despre anii de supliciu pe care i-au petrecut aici, părinții și frații
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de frați alături de care slujise la altar și pe care i-a reîntâlnit apoi în celulele pușcăriilor. Cu ani în urmă, Părintele, care împlinește în aceste zile 90 de ani (La mulți ani, Părinte!) și care se ocupa de editarea „Mesagerului Sfântului Anton” chiar de la începuturile revistei, a venit la Sighet și a oficiat un serviciu comemorativ în Cimitirul Săracilor. ) Strângând material din biblioteci și din surse private, ne-a dăruit acele fotografii însoțite de explicații amănunțite: câteva zeci de preoți
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Socialistă din octombrie - totalizează peste 90 de milioane de victime. Stephane Courtois, autorul principal al acestei zguduitoare cărți „a fost blasfemiat pentru că a cutezat să alăture răul comunist de acela fascist” - scrie Romulus Rusan în articolul „Prețul libertății”, apărut în Mesagerul Sfântului Anton din martie-aprilie 1998. Poate că atunci când erau încarcerați, unii dintre acești martiri ai veacului XX, ei nu realizau că, aidoma lor, sunt sute de mii de alți oameni care, pentru vini minore, bănuieli, suspiciuni, denunțuri false, erau supuși
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
din prima clipă a început exterminarea elitelor politice, culturale, religioase, dar și sociale, profesionale, Morale. La Sighet au fost tăiate profilactic vârfurile de orice natură ale societății, eliminându-se astfel orice posibilitate de coagulare a societății civile.” („Memorialul Sighet”, În : Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). „Iată ce scrie eminentul istoric Al. Zub, el însuși victimă a gulagului românesc, despre rostul memoriei: Existăm, s-ar putea spune, în măsura în care ne amintim, iar această măsură variază o dată cu eforturile noastre de a ne explora memoria
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
eforturile noastre de a ne explora memoria. În fond, memoria deține taina identității noastre, pe ea trebuie să se sprijine orice efort cognitiv, dacă e adevărat că a cunoaște presupune, în sens platonic, a-și aminti” (Nicolae Prelipceanu, „Memorialul Sighet”, Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). Tot Romulus Rusan în alt articol, intitulat „Memoria ca formă de justiție” - (Mesagerul Sfântului Anton, septembrie 1996), relatează despre cum se trăia și cum se murea la Sighet, stând de vorbă cu doi martori supraviețuitori : „Despre
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
să se sprijine orice efort cognitiv, dacă e adevărat că a cunoaște presupune, în sens platonic, a-și aminti” (Nicolae Prelipceanu, „Memorialul Sighet”, Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). Tot Romulus Rusan în alt articol, intitulat „Memoria ca formă de justiție” - (Mesagerul Sfântului Anton, septembrie 1996), relatează despre cum se trăia și cum se murea la Sighet, stând de vorbă cu doi martori supraviețuitori : „Despre toate acestea am avut ocazia să vorbim în ziua de 8 iunie 1996, în chiar incinta închisorii
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
publicistice și literare fiind colaborator la mai multe reviste și ziare de întindere națională sau regională, cu articole de atitudine, reportaje, eseuri, poezie, proză (Viața Studențească, Universitas, Amfiteatru, Luceafărul, Viața Militară, Scânteia tineretului, Ramuri, Argeș, Timpul muscelenilor, Realitatea media Neamț, Mesagerul de Neamț, Rucăreanul ro., revistele postedecembriste de cultură Agora tomitană din Constanța, Asachi din Piatra Neamț, Amurg Sentimental, România Mare din București, Armonii culturale din Adjud-Focșani, revista electronică Confluențe românești, Agora literară din Cluj etc.), redactor la ziarul câmpulungean „Gazeta de
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345074_a_346403]
-
Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus -deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit și-aici Crăciunul, Traian Dorz, Minunată-i Noaptea Sfântă). O revelație a creației poetice carcerale o constituie versurile lui Costache Oprișan (Cărțile
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
deosebit marele om de cultură dispărut prea devreme dintre noi, Dr. Artur Silveștri, care m-a făcut cunoscută publicându-mi scrierile în mai multe din revistele on-line ale Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP). Enumăr câteva din publicațiile cu care colaborez: „Mesagerul” din Hamilton, Canada, unde sunt redactor șef literar, „Cetatea lui Bucur” - Revista Ligii Scriitorilor din România, Filiala București, unde sunt editor de specialitate, „Starpress” unde sunt membru al colegiului redacțional. Apoi revistele româno-canadiene „Alternativă”, „Faptu’ divers” și „Observatorul” din Toronto
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
cu poame, hribele din făget, nucul bătrân din dealul Sărății, cimitirul, dar mai ales chipul mamei ,, din poza galbenă'', tâna Ana din ,, satul de la poale de rai''. Elementele lingvistice folosite cu meșteșug dau efect și autenticitate versurilor sale. El este mesagerul care face translația dintre haosul cotidian și liniștea din sufletul copilului de la munte.Este poetul propriei sale căutări. Nu lipsesc nici imaginile descriptive puse cu migală pe soclul metaforei , dar și a celorlalte figuri de stil cu rolul de a
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din șoapta pădurilor, din câmpii în nopțile argintii am înțeles bine Ce a spus Iisus Hristos că cel mai frumos veșmânt de pe pământ (fără să fi tors) Îl au crinii Mesagerii luminii Care au adunat în petale Slavă și binecuvîntare. Dintre toate florile Îngerul Gavriil a dăruit Sfintei Feciore Un crin alb,înflorit! Atunci când i-a bineavestit Cereasca Minune! Referință Bibliografică: Crinul / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1410
CRINUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376841_a_378170]