52,214 matches
-
le citea. Cînd a apărut cartea lui, Cinci prozatori în cinci feluri diferite, am fost convins că are dreptate în interpretarea lui la Mateiu Caragiale. Că secretul lui Mateiu nu e, de fapt, decît o tehnică a secretoșeniei, nu un mesaj către inițiați. Cînd a ieșit, cartea a fost primită cu o amabilitate de îngropăciune. Mateinii n-au reacționat. Pînă atunci, eu însumi crezusem într-un mesaj secret al Crailor de Curtea Veche și eram convins că e ceva acolo, de vreme ce
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
secretul lui Mateiu nu e, de fapt, decît o tehnică a secretoșeniei, nu un mesaj către inițiați. Cînd a ieșit, cartea a fost primită cu o amabilitate de îngropăciune. Mateinii n-au reacționat. Pînă atunci, eu însumi crezusem într-un mesaj secret al Crailor de Curtea Veche și eram convins că e ceva acolo, de vreme ce Ion Barbu prelua secretul, iar Tașcu Gheorghiu știa pe de rost Craii de Curtea Veche. în adolescență am vînat secretul cărții, bătînd străzile pe unde își
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
neașteptat și revelator din perspectiva cititorilor. Ea nu pune nici un fel de probleme de lectură, poate fi citită cu pasiune și cu folos de oricine. Văzută de Cristian Teodorescu, tranziția românească de la comunism la capitalism este un război fără învingători. Mesajul nescris al acestei cărți este că atunci cînd se cîștigă ceva la nivelul societății, se pierde altceva la nivelul individului. Inclusiv învingătorii tranziției, cei care au reușit să se îmbogățească pe căi mai mult sau mai puțin licite și să
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
niște cetățeni să dispună după bunul plac. Indiferent dacă au plătit sau nu pentru acel loc. Dar dacă primăria decisese așa, n-aveam decât să ne supunem. Ceea ce, cum spuneam, chiar aveam de gând. Din păcate, persoana care ne fixase mesajul de șergător nu lăsase nici un umăr de telefon și nici o adresă la care s-o contactăm. Eram, deci, prizonerii unor forțe invizibile. Prietenul meu, mai nerăbdător, a încercat să declanșeze semnalul de alarmă al mașinii din față, al cărei proprietar
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
convingem, telefonic, pe cineva de la Circulație să vină să rezolve situația, într-un acces ludic - programul zilei ne fusese deja compromis, ne rămânea să facem doar haz de necaz -, prietenul meu a decis să-i lase, la rându-i, un mesaj necunoscutului. Chiar a apucat să pună bilețelul pe parbriz când, la etajul întâi al clădirii în fața căreia ne aflam, geamurile s-au deschis cu un pocnet asurzitor și o voce isterică a început să urle: "Jos labele de pe mașina mea
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
parbriz când, la etajul întâi al clădirii în fața căreia ne aflam, geamurile s-au deschis cu un pocnet asurzitor și o voce isterică a început să urle: "Jos labele de pe mașina mea! Cum îți permiți, bă, ochelaristule, să-mi scrii mesaje? Vin la tine și te bat de te caci pe tine!" Așadar, simplul gest de a încerca să intrăm în legătură cu el îl scosese din minți. Geamul s-a închis la fel de zgomotos și alte vreo douăzeci de minute nu s-a
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
îți arate că discursurile pe care le recită în public nu sunt scrise de el. E de notorietate faptul că în spatele acestor discursuri se află mai tot timpul "scriitori" profesioniști, președintele sau omul politic nefiind, de obicei, decât "instrumentul" transmisiei mesajului către public/electorat. Dar în cazul lui George W. faptul că vorbele pe care le spune nu îi aparțin, că gesturile pe care le face sunt regizate e mai evident decât la alți oameni politici pentru care exercițiul discursului public
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
întrebări rămase fără răspuns. Să fim bine înțeleși. Nu vreau sa sugerez că unii ar fi mai buni decît alții. Pentru o reconciliere reală este însă nevoie ca tot gunoiul să fie scos de sub preș. Există în carte și unele mesaje care, prin sensul lor echivoc, ar putea aduce prejudicii imaginii unor oameni. Unul dintre acestea îl vizează chiar pe directorul „României literare”, Nicolae Manolescu. Citîndu-l pe Paul Goma, Vladimir Tismăneanu presupune că N. Manolescu ar fi publicat, după mineriada din
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
este rău și pentru noi, și frumoase și adevărate nu pot fi decât acele scrieri române, care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult». Nici monograful nu se arată mai puțin mefient cu triumfalismul cultural de două parale: “Mesajul maiorescian este cât se poate de limpede: cel mai mare pericol de deznaționalizare pentru un popor este propria mediocritate, stagnarea în euforia megalomaniei de toate felurile și, implicit, absența raportării la criterii axiologice universale, transcendente” (pp. 17-18). Ceea ce aduce cu
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
mi-ați mai povestit, în timp ce ne plimbam aici, la Schloss Solitude, că ați descoperit o anumită congruență între aceste trăsături ale specificului românesc și limba română, pe care ați început să o învățați și care ar face posibilă articularea aceluiași mesaj în mai multe feluri "și așa - și așa". Ați putut înțelege, încercînd să învățați româna, ceva mai mult din individualitatea țării și a oamenilor? C.H.: Lucrînd la roman, a fost ca și cînd mi-aș fi descoperit propriile rădăcini, ca
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se confunda cu un obiect de muzeu. Mesajul întregii cărți cred că se poate restrânge în câteva cuvinte. Pulsațiile lirei grecești se aud și astăzi. Pentru că ele sunt un ritm al vieții puse pe cuvinte, iar atunci când cuvintele, la granițe de vers și strofe, se opresc, rămân pulsațiile
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
arate, concret și palpabil, ce rafinate îmbinări de sunete și timbre, silabe și cuvinte, durate și pauze, secvențe frastice și lanțuri metrice fac din rostirea elegiei o muzică. Adică, repetăm, o artă. Pentru elegie, ca și pentru oricare artă autentică, mesajul ideatic în sine, pe care creatorul nu urmărește decât să îl comunice, dobândește un sens, cel așteptat de autorul lui, doar scos din ascunzișurile latente ale limbii, care îl tăinuiesc, precum perla extrasă din scoică. În solara lumină, aceea scânteiază
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
și, invers, un lucru atît de șocant, încît ne provoacă mai degrabă oroare decît interes; un lucru pe care, pur și simplu, nu avem nici un motiv să-l aflăm sau care se adresează la foarte puțini, ca un schimb de mesaje personale între știrist și publicul său; în sfîrșit. nu sînt știri comentariile speaker-ului. Rămîn cîteva precizări de făcut. Nu toată mass-media și nici toate ziarele din lume au în vedere aceeași noțiune cînd vine vorba de știri; și nici aceeași
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
nu mi se pare. Biserica Ortodoxă a hotărît că nu face politică militantă, de partid prin reprezentanții săi, dar semnalează, printr-una dintre vocile sale cele mai convingătoare, că nu vrea să ignore problemele aflate în dezbatere publică. Altfel spus, mesajul către enoriași e cît se poate de limpede. Biserica Ortodoxă nu va predica „pe deasupra”, ci în directă legătură cu ceea ce vor să afle credincioșii săi, ceea ce ar putea fi incomod pentru Putere. Să fie asta o declarație de independență a
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
de așteptat, Crăciunul și Paștele ocupă un loc privilegiat și dezvoltă un ceremonial cu totul ieșit din comun. În mod reflex, în preajma lor se mobilizează o amplă recuzită etno-simbolică și tot ceea ce este considerat tipic din punctul de vedere al mesajului și al expresiei îmbracă instantaneu haină festivă și primește o înaltă acreditare culturală. Cum în această perioadă, printr-un miracol al astronomiei, întreaga suflare creștinească, indiferent de confesiune, a sărbătorit simultan nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
această perioadă, printr-un miracol al astronomiei, întreaga suflare creștinească, indiferent de confesiune, a sărbătorit simultan nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul organizatorilor noștri de expoziții s-a făcut părtaș la acest minunat eveniment, fixîndu-și cătarea pe mesajul pascal și pe formele culturalo-simbolice ale acestuia. Consecința unui astfel de interes legitim sunt obligatoriile expoziții de icoane, și nu numai, deschise pavlovian cu asemenea prilejuri. Că aceste expoziții sînt circumstanțiale și conformiste, fără o pregătire prea insistentă și fără
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
databil: curent în anii ’70, pare să mai circule azi doar în melodii nostalgice („Mi-e dor să mai merg la un ceai, la un ceai, / Să fiu liceanul bălai etc.”). Există, în plus, clare diferențe regionale. Un schimb de mesaje de pe un forum din Internet pare să indice că substantivul bairam e simțit ca „regățenism”, poate ca muntenism, dacă nu chiar ca element tipic al argoului din Capitală: un timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
origine latină) se adaugă acum un nou element: apărut în jargonul Internetului și folosit cu o frecvență care ar putea să-i asigure o viitoare extindere chiar în afara acestei sfere de utilizare. Cel de-al treilea post, având sensul de „mesaj expediat pe un forum”, este un împrumut din engleză (engl. post), adaptat morfologic tot ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum se întîmplă de multe ori, cuvîntul englez e de origine latină: urmărind traseul său istoric ne
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
țării, la Sighet, în toate aceste țări muzeele se aflau în centrul capitalelor. Mai mult, în Letonia, la Ljepaia, am vizitat un hotel-demonstratie în care se poate închiria o celulă pentru a retrăi timpurile dominației KGB (www.sovietprison.com ). În mesajul meu din Septembrie 2005, trimis prin Internet, poștă și curier special, am arătat că ofer în acest scop 100.000 dollari, suma suficientă pentru cumpărarea și amenajarea unei pivnițe care să arate la fel cu cea în care am lâncezit
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
pe săptămînă să încingem chefuri cu noii prieteni obsedați de gîndul că trebuie să redreseze situația țării, unii cu formule de magie politică, iar alții luîndu-se la bătaie cu poliția. Cînd a aflat noutățile astea, mama mi-a trimis un mesaj foarte în stilul ei: „Banii atrag după sine bani”. Celor din grup nu le-am spus nimic de mutare, pînă într-o seară cînd i-am întîlnit la masa de la cafeneaua Japy, și mi-am însușit magistrala formulă a lui
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
un cod personal prin care ne înțelegeam fără să ne spunem nimic, și chiar fără să ne vedem. Am avut iar vești de la ea după o lună, pe 22 ianuarie anul următor, cînd mi-a lăsat la El Heraldo un mesaj laconic: „L-au omorît pe Cayetano”. Pentru noi nu putea fi decît unul singur: Cayetano Gentile, prietenul nostru din Sucre, animator de petreceri și veșnic îndrăgostit care era pe punctul de a deveni medic. Versiunea imediată a fost că îl
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
analizei critice a tradiției, a trecutului, a memoriei, căinței și iertării și după aceea a uitării.» Dezbaterea n-a avut loc și s-au scris puține articole, printre care H.-R. Patapievici, Alex. Ștefănescu... am primit mai multe scrisori și mesaje prin e-mail. În schimb, la Paris, am fost invitat la «Casa românească», la «INALCO - Paris III», (prof. Chaterine Durandin) și la «ACF, Université Sorbonne, Paris IV» pentru a vorbi despre Un tigru de hîrtie. Se pare că francezii sînt mai
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
fără credință” (proinde nec amor sine spe est, nec sine amore spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin era: diligete homines, interficite errores („iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile, rătăcirile”). Problema este, prin urmare, aceea a modului în care mesajul creștin trebuie transmis pentru ca el să nu ajungă pe pământ sterp sau în mărăcini. În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis rudibus, Enchiridion ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. Începând cu apostolul Pavel, toate mijloacele și procedeele tradiției oratorice clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote 2 Cor., 11, 6: „Și chiar dacă sunt neiscusit în cuvânt, nu însă în cunoștință, ci v-am dovedit-o în totul față de voi toți”; 1 Cor., 1, 17: „Căci Hristos
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în toată simplitatea lui poate să-i dea mesajului creștin puterea de a convinge. Rezumat: Persecuțiile fac parte din istoria creștinismului de la început până astăzi. De regulă, ele sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]