3,268 matches
-
vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila, Dorohoi, Bacău, județe în care numărul meseriașilor evrei era de peste 1.000. În București existau, la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila, Dorohoi, Bacău, județe în care numărul meseriașilor evrei era de peste 1.000. În București existau, la începutul secolului XX, 1.430 ateliere meșteșugărești cu proprietari evrei (27,3% din numărul total al acestora) care reprezentau 62,2% din totalul celor implicați în industria confecțiilor, 16,5% din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
celor implicați în industria confecțiilor, 16,5% din totalul celor ocupați în industria metalurgică și 7,5% din cei cu preocupări active în industria lemnului și a mobilierului. Dintre activitățile meșteșugărești, practicate în proporție de 100% în ateliere ale unor meseriași patroni evrei bucureșteni, am aminti: fabricarea de sobe și mașini de bucătărie, fabricarea de plicuri și pungi de hârtie, fabricarea de ceară, lucrări de plisat, gofrat și suturat stofe, confecționarea de mantale de cauciuc, lucrări de orfevrărie în chihlimbar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aminti: fabricarea de sobe și mașini de bucătărie, fabricarea de plicuri și pungi de hârtie, fabricarea de ceară, lucrări de plisat, gofrat și suturat stofe, confecționarea de mantale de cauciuc, lucrări de orfevrărie în chihlimbar și sidef 35. Mulți dintre meseriașii evrei au fost apreciați pentru calitatea produselor realizate și este interesant de subliniat faptul că cei mai buni dintre aceștia au primit brevete de „Furnizor al Curții Regale“ acordate de regele Carol I. Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au fost apreciați pentru calitatea produselor realizate și este interesant de subliniat faptul că cei mai buni dintre aceștia au primit brevete de „Furnizor al Curții Regale“ acordate de regele Carol I. Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau și meseriașii evrei: Paul Martin (pălărier), Menahmem Carniol (gravor), Aron Rosenfeld (ceaprazar), Jaques Herdan (giuvaergiu), Sigmund Prager (blănar) ș.a.36. Criza de la sfârșitul secolului al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau și meseriașii evrei: Paul Martin (pălărier), Menahmem Carniol (gravor), Aron Rosenfeld (ceaprazar), Jaques Herdan (giuvaergiu), Sigmund Prager (blănar) ș.a.36. Criza de la sfârșitul secolului al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere a numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai acerbă a produselor industriale din ce în ce mai prezente pe piață. Mulți meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere a numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai acerbă a produselor industriale din ce în ce mai prezente pe piață. Mulți meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special evrei), aceasta și în condițiile unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai acerbă a produselor industriale din ce în ce mai prezente pe piață. Mulți meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special evrei), aceasta și în condițiile unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
meseriași au dat atunci faliment sau au emigrat (în special evrei), aceasta și în condițiile unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unor măsuri restrictive pentru meseriașii evrei introduse în legea din 1902 (îndeosebi art. 4). În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În perioada 1899-1904 au emigrat din toată țara 9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
9.288 de meseriași evrei 37. Cu toate acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă de intense transformări și sunt înregistrate eforturi notabile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestea, o anchetă realizată în anul 1908 dezvăluia că proporția meseriașilor din România în raport cu grupul etnic din care proveneau se prezenta astfel: 1,3% meseriași români din totalul populației românești, 9,4% meseriași evrei din totalul populației evreiești, 14,4% meseriași străini cu protecțiune din totalul străinilor 38. În concluzie putem afirma că în evoluția societății românești la începutul secolului trecut este marcată o perioadă de intense transformări și sunt înregistrate eforturi notabile pentru dezvoltarea industrială. Aceste realități transpar atât în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
GEAMBAȘU, Constantin (26.VIII.1948, Cobia, j. Dâmbovița), comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Pandelescu) și al lui Marcu Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
B.[enjamin] (pseudonim al lui Benjamin Wechsler sau Wexler; 14.XI.1898, Iași - 2.X.1944, Auschwitz), poet și eseist. S-a afirmat în literatura franceză sub numele Benjamin Fondane. Tatăl său, Isaac Wechsler, era meseriaș și agent de asigurări, iar mama sa, Adela, era sora scriitorului și folcloristului Moses Schwarzfeld, colaborator al revistei „Contemporanul”. Frumoasa bibliotecă a bunicului după mamă îi va reveni lui F., trezind în el „nevoia unei lumi mai frumos trăite”. „Am
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
DRUMEȘ, Mihail (pseudonim al lui Mihail Dumitrescu; 26.XI.1901, Ohrida, Macedonia - 27.II.1982, București), romancier și dramaturg. Este fiul sârboaicei Despina (n. Gero) și al meseriașului macedonean Vasile Dimitrie (devenit Dumitrescu după ce s-a stabilit în România). Era elev la liceul din Balș când scotea o revistă școlară, „Licăriri” (1915-1916), în care publica versuri și proză semnate Mihai V. Demetrescu. După război, își continuă studiile la
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
MESERIAȘUL ROMÂN, revistă apărută la Brașov, bilunar, între 15 februarie 1886 și 15 decembrie 1889. Editor și redactor al acestei foi „pentru învățătură și petrecere” era Bartolomeu Baiulescu. M. r. trebuia să fie un buletin profesional și totodată o publicație de
MESERIASUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288095_a_289424]
-
Țeranul român”, „Revista Dunării”. În 1856 îi apăruse în „Steaua Dunării” schița Idei greșite, semnată K...Ion***, în care erau reluate idei privitoare la existența așa-numitei „stări a treia” în Țările Române dintr-o broșură mai veche, Ce sunt meseriașii? G. nu e un exaltat, un frenetic, precum atâția din generația lui, ci un liberal moderat, înclinat spre reforme menite să consolideze o democrație burgheză. Cu o informație de-a dreptul enciclopedică, nutrește o mare încredere în știință, sub înrâurirea
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
parlamentarilor, demnitarilor și înalților funcționari de stat, au înființat case de asigurări de sănătate separate de cele ale restului salariaților, au asigurat o autonomie ridicată a elitelor profesionale, obligându-le la o autoorganizare inspirată din organizarea medievală a breslelor de meseriași. Așa au apărut organismele de tipul Colegiului Medicilor, al Arhitecților sau al Notarilor, Baroul avocaților și Consiliul Suprem al Magistraților, sau mulțimea de comitete și comisii care certifică acreditările și titlurile academice etc. - care, pe de o parte, împiedică statul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
contrar). Pe urmele lui I.L. Caragiale, prozatorul satirizează gazetari demagogi, lipsiți de convingeri și idealuri majore (Bobocii națiunii) sau eternul vis al românului de a se vedea la pensie (La masă). Cea mai realizată rămâne schița Bătrâna, care creionează mediul meseriașilor bănățeni. Preocuparea dominantă a lui H. este însă folclorul, „căruia i-a adus servicii atât de prețioase” (I. Breazu). S-a format ca folclorist sub imboldul acțiunilor întreprinse de I. Al. Lapedatu și I. Micu Moldovanu, profesorii săi de la Brașov
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără fir, țiganul și arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator spiritual, malițios, pus pe arțag se arată a
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
RUSSU-ȘIRIANU, Ioan (22.VI.1864, Șiria, j. Arad - 12.XII.1909, București), ziarist și prozator. Provenea dintr-o familie de meseriași; mama lui, Maria, era sora lui Ioan Slavici, iar Vintilă Russu-Șirianu este fiul său. După ce a absolvit Școala Normală din Arad, a trecut munții în România (1884). Slavici l-a recomandat lui Titu Maiorescu, dar R.-Ș. a preferat cercurile
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
SĂLCEANU, Grigore (23.IV.1901, Galați - 19.VII.1980, Constanța), poet, dramaturg și traducător. Este fiul Elenei și al lui Nicolae Sălceanu, meseriaș. Învață la Liceul „V. Alecsandri” din Galați și la Liceul „Spiru Haret” din Tulcea, absolvind Liceul „Mircea cel Bătrân” la Constanța, unde se stabiliseră părinții. Din 1922 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, frecventând și
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
către români, iar împreună cu I.C. Brătianu un catehism pentru săteni. După o infructuoasă misiune politică la Istanbul, în 1857 revine în țară. Ales deputat în Adunarea Electivă, va participa în toate legislaturile de după 1857, fiind susținut și de negustori și meseriași. De altfel, e desemnat staroste al Corporației de negustori marchitani și prim-staroste al comercianților. Între 29 mai 1859 și 9 iunie 1860 a fost director al Teatrului cel Mare din București. Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice (mai-iulie 1860
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]