1,337 matches
-
lipsa ei: „acum te invoc - dar cu spaimă, dar cu știință / pentru că simt lipsa ta nesfârșită” (Obsesia); „mă sfâșie gândul singurătății” (Piatra pentru zidărie); „iar tu, tu ești o idee / dureroasă / și mult dorită” (Singurătate). Dorul ca durere se va metamorfoza în dorul ca dragoste în poemele din Dorul și ființa (1986), aproape „un poem-fluviu” (Emil Manu), în care M. vorbește despre miracolul iubirii, invocându-și cu aprigă dorință iubitul: „nesfârșit de caldă chemarea / a cuiva de dorul cuiva / [...] ești tu
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
tristețea lumii vine din descompunerea și recompunerea materiei într-o lume părăsită de credința în zei. Într-o anumită măsură aici apar reflexe ale teoriei epicureene a formării corpurilor prin căderea atomilor într-un clinamen, căci organicul și anorganicul se metamorfozează ciclic. SCRIERI: Vară indiană, București, 1984; Fumul și spada, București, 1989; Șovăiala, Timișoara, 1999; Nerușinarea, Timișoara, 2002. Traduceri: Jean Marie Rouart, Cei care au ales noaptea, București, 1992 (în colaborare cu Dora Zorcă). Repere bibliografice: Mincu, Eseu, 102-105; Simion, Scriitori
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
directe, al comunicării instantanee, dar și al manipulării eficiente. Marlowe era așadar un vehicul ideal pentru un tip de proză bazată pe observarea rapidă a realității și pe și mai rapida ei descriere. Treptat, vocea devine persoană, iar naratorul se metamorfozează într-un personaj al cărui univers mental ocupă o bună parte din spațiul narațiunii. În ciuda prezenței masive a eroului în textul ca atare, dificultatea definirii și plasării sale într-un context ferm e aproape insurmontabilă. Deși conceput drept o oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
s-a născut detectivul Marlowe a dat la iveală și astfel de considerații de un optimism pe care prea puțini dintre oamenii cu bani de la Hollywood l-au împărtășit vreodată. Mai realistă pare cealaltă soluție: ca scenariștii înșiși să se metamorfozeze în producători și regizori. Viitorul i-a dat dreptate, și în această privință, romancierului. Strălucirea din anii ’60 și ’70 a cinematografiei hollywoodiene, saltul calitativ al filmelor se datorează tocmai pătrunderii masive a unor artiști ai cuvântului în zona decizională
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prins în plasa existenței dominate de violența și moartea aproape intrate în rutina cotidiană. Încercarea de a reface împrejurările asasinării lui Chris Lavery, împușcat în baie, e dominată de o răceală transumană, de o indiferență înspăimântătoare. Actul metafizic s-a metamorfozat în pură tehnologie a extincției, iar perspectiva lui Marlowe este a martorului împietrit, a ființei devenite ea însăși parte a mașinăriei morții. Aplecându-se asupra cadavrului, el nu are nici cea mai mică tresărire. Singurul sunet auzit este cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și - ca niciodată - ne demonstrează că poate fi un sensibil pictor liric, capabil să ofere veritabile „pasteluri după natură”, sedus de culoarea locală și de forța unică a peisajului. El nu cade, firește, într-un panteism ieftin. Natura nu se metamorfozează într-un participant activ. Ea nu este un complice al detectivului. Pur și simplu, autorul simte nevoia să presare niște intermezzouri de acest gen, așa cum prozele desfășurate în peisajul urban al Los Angeles-ului excelau în descrierea marelui malaxor de vieți
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ce sălășluiește în întunericul sinelui, refacerea de către sora lui, Ileana Cosânzeana, a pătimirilor lui Iisus, devine o pildă a căii de urmat spre izbăvire. Ea moare în lutul supus maculării, spre a reînvia într-o realitate incoruptibilă, a propriei esențe. Metamorfozată în Lună, Ileana Cosânzeana va fi urmărită în veșnicie de dorul înflăcărat al Soarelui, restituit menirii sale prin blestemul despărțirii. Ideea concepției vinovate, constitutivă momentului cosmogonic originar, este revelată și retrăită prin ritualul dramatic din Soarele și Luna. Dramaturgul dezvoltă
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
care a mers, cel puțin În prima perioadă, În direcția lui Vadim este format din cei care nu au reușit să facă o carieră În PSD. Ei s-au simțit marginalizați, eliminați, În momentul În care Partidul Comunist s-a metamorfozat În Frontul Salvării Naționale, și-a abjurat, practic, trecutul și l-a azvârlit Într-un con de umbră despre care nimeni nu vrea să vorbească. România prezintă cazul paradoxal al unui partid comunist cu trei milioane nouă sute de mii de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vorbit În 1996, la Începutul acestor dialoguri - În care apar și dispar diverse figuri, multe dintre ele figuranți. Au loc, cum spuneam la Început, schimbări de funcții În care șeful administrației prezidențiale devine super-vicepremier. Mircea Mihăieș: Ministrul de Justiție se metamorfozează Într-un fel de intendent-șef la Cotroceni etc. Vladimir Tismăneanu: E interesant de văzut cum vor merge lucrurile În continuare, pentru că a existat tot timpul o competiție mascată, dar perceptibilă, Între Ioan Talpeș și Palatul Victoria, legată de controlarea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
doctrina sunt Leastvița sau Scara paradisului a lui Ioan Scărarul, Imnurile lui Efrem Sirul, Viața sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și, îndeosebi, cărțile lui Grigorie Palama. Prin acești intermediari, gândirea religioasă caută să promoveze anumite trăsături în stare să metamorfozeze atitudini și mentalități, să aducă modificări apreciabile în structura comportamentală a popoarelor. Unul din textele lui Palama, tradus și publicat de D. Stăniloaie, se intitulează Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie. Al doilea din cele din urmă. Despre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a spațiilor face din noi nomazi ai unui stil nou: în locul urmăririi liniilor de timp trasate și al migrării în sânul unei întinderi date, noi sărim dintr-o rețea într-alta, dintr-un sistem de proximitate în următorul. Spațiile se metamorfozează și se bifurcă sub picioarele noastre, antrenându-ne către heterogeneză. (Pierre Levy, 1995, p. 20) Se nasc astfel, la nivel individual și social, noi percepții și noi oportunități de manevră de natură cronologică sau topologică. Emanciparea tehnicului și a economiei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formele de medii de comunicare coexistă și coevoluează în cadrul unui sistem complex, adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă, ea influențează, de-a lungul timpului și în grade variabile, dezvoltarea tuturor celorlalte forme existente. 2. Metamorfoză. Noile media nu apar spontan și independent - ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind mai degrabă să se adapteze și continuă să evolueze decât să moară. 3. Propagare. Formele emergente de medii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
când autopersiflându-se și scoțând „panglici pe nas și pe gură”. Capriciile lui, pe măsura ritualurilor golite de noimă ale existenței, capătă, nu o dată, tentă absurdă. În încercarea de a fora în propriul său suflet cu percepția acută a limitelor (eros-moarte), metamorfozând sexualitatea într-o forță demonică și ridicându-se împotriva tabuurilor prozei, B. a lăsat pagini de un modernism de substanță. Dar seducția exercitată asupră-i de reducerea vieții la grotesc s-a transformat în manieră. Cochetând cu grimasa, romancierul a
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
stilului, verismul cadrului și cursivitatea dialogului. În romanul Pelagră, partea a doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales în construcția personajului principal, același Simeon Armașu, acum complet metamorfozat într-un arivist fără scrupule. Și inginerul Andrei Moga, din Reptila, este tentat să se cațere în vârful piramidei, dar este dezgustat în cele din urmă de compromisul moral. Alături de romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
până astăzi), unde „infidelitatea” produce un text meritoriu stilistic. Comentariul din Tehnica povestirii la Plutarchos în „Bioi paralleloi” (1925) își găsește modelul în analiza lui H. Taine asupra operei lui Titus Livius și urmărește sistematic felul în care istoria se metamorfozează în literatură în Viețile paralele, clasicistul tinzând să definească nu numai arta lui Plutarh, ci și arta din epoca helenistică. În Étude..., lucrare ce își are locul ei în bibliografia augustiniană, demonstrația e mai spectaculoasă, mai dezinvoltă; B. verifică ideea
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea expresiei, a influențat mai mult poetica și scriitura celor de aici. De altfel, pendularea continuă între modernism și a. s-a metamorfozat, în cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte două reviste, „75HP” (1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925), vădesc o atitudine mai radicală și o mai limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
capcane”, traducând cu fervoare conștiința vremelniciei. Prinț nostalgic, înconjurat de „albe vedenii”, navigator spre o insulă himerică, ieșind din timp („vom da timpului cătușele înapoi”), el pare sortit să locuiască și să răsfrângă o lume fantomatică, transparentă, îndepărtată. Viața se metamorfozează în amintirea ei dureroasă („sevele roșii s-au făcut palori”), iubita e „nălucă din flăcări și zăpezi moarte”, ochiul descoperă doar „o nălucă de floare”. Și totuși, ca și la alți poeți ardeleni, o anume forță - asprime, înverșunare, îndârjire - vine
BALAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
va aplica o pedeapsă inteligentă, ceea ce înseamnă că puterea coercitivă a instanței se distribuie către încurajarea acuzatului adictiv să urmeze complet tratamentul. În timpul procedurilor, rolurile practicienilor din sistemul de justiție penală și al furnizorilor de tratament se modifică și se metamorfozează, permițând instanțelor să devină în principal terapeutice, păstrându-și în același timp calitatea instituției de drept penal: a) judecătorul - aflat în centrul mediului de colaborare al practicienilor, reprezintă figura cea mai importantă, ce se focalizează pe înțelepciune și responsabilitate. De
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
într-un rânjet amuzat: — Oricum, din câte știu eu, Nerva n-are încă nici un nepot. — A mai zis, șoptește Trio cu glas pierit, că a chemat sufletul mamei sale Scribonia, fosta ta soție... Sub ochii lui îngroziți, fața principelui se metamorfozează într-o schimonoseală hidoasă. Îl doare ceva? se întreabă descumpănit. E furios? Pe el? Da’ de ce? Panicat, varsă iute otrava fără să se mai gândească: — I l-a arătat pe Drusus, fiul lui Germanicus, rozând de foame paiele din pernă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simțit rușinat. Atunci nu am zis nimic. El era un tip musculos (nu era gras) dar, din nu știu ce motiv, carnea s-a lăsat. Mi s-a tăiat respirația când am văzut că doar în șase zile corpul i s-a metamorfozat în așa hal. Până și șoldurile îi erau lăsate. Pentru că a practicat mult timp tenis, avea picioare musculoase. Acum nu mai rămăseseră decât pielea și oasele. Eram uluită.“ „În a treia zi mi-au băgat un tub în stomac. Gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
exact invers decât sunt povestite: cel care se ascunde își spune rege, însă nu este decât supusul acestuia, care îl jefuiește în pustiu și apoi îl atrage în construcția izolată ca să-l ucidă. <ref id="25">Ibidem, p. 305.</ref> Metamorfoza, de această dată, este reală. Iar dacă a trăit ca și cum ar fi fost rege, a fost și nu a fost, neputând nimeni să spună ceva sigur în această privință. Când toate se petrec într-o astfel de lume, un oarecare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care îl jefuiește în pustiu și apoi îl atrage în construcția izolată ca săl ucidă. „A simulat că este Abenjacán, l-a ucis pe Abenjacán și, în cele din urmă, a fost Abenjacán.“<ref id="25">Ibidem, p. 305.</ref> Metamorfoza, de această dată, este reală. „A fost un vagabond care, înainte de a fi nimeni în fața morții, își va aminti că a fost sau sa făcut că a fost, cândva, rege.“ Iar dacă a trăit ca și cum ar fi fost rege, a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sau cu orice alt lucru, suferim o scurtă metamorfoză. Cu alte cuvinte, ne umanizăm. Putem lua contact cu orice ființă și orice lume. Și asta aproape instantaneu, fără nici un fel de efort. Dacă vrem să luăm contact cu insectele, ne metamorfozăm În insecte și adoptăm și modul lor de viață. Pe loc ne acoperim de cruste și elitre. Dacă ne interesează, de pildă, cum se comportă un cocostârc În vremea rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-o fracțiune de secundă. Cât ai clipi din ochi sau ai bate din... aripi. - Ptfu, pufni Mașa. Deci cu asta vă ocupați, ajutați cocostârcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
privind-o țintă pe stăpâna sa. Privirea ei aproape că o hipnotiza pe Mașa-Mașa. Trăsăturile Evlampiei se schimbaseră vizibil. Capra era de nerecunoscut. Mașa-Mașa văzu cu consternare cum botul Evlampiei ia forma unui chip uman. Sub privirea sa pierdută, se metamorfozau nu numai capul Evlampiei, ci și celelalte extremități. În locul cozii, crescuseră acum niște coarne, iar din fundul animalului se ițea o față ce i se păru a fi destul de cunoscută. Era ca și cum capra ar fi Încercat să lepede pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]