2,374 matches
-
schimbările climatice (IPCC) privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006, indică, în volumul 2, subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și pentru protoxidul de azot (N2O). 4.2.1.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) 4.2.1.3.3. Emisie unitară (factor de emisie) pentru protoxidul de azot (N2O) 4.2.1.3.4
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și pentru protoxidul de azot (N2O). 4.2.1.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) 4.2.1.3.3. Emisie unitară (factor de emisie) pentru protoxidul de azot (N2O) 4.2.1.3.4. Costurile investiției în sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon Acest indicator se referă la costul instalării
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
schimbările climatice (IPCC) privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, ediția 2006 indică, în volumul 2, subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și protoxidul de azot (N2O). 5.2.1.2.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) În tabelul 5.10 sunt prezentați factorii de emisie pentru metan, indicați de Ghidul IPCC 2006, pentru tehnicile analizate. Pentru
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
subcapitolul „Surse staționare”, factori de emisie pentru celelalte gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și protoxidul de azot (N2O). 5.2.1.2.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) În tabelul 5.10 sunt prezentați factorii de emisie pentru metan, indicați de Ghidul IPCC 2006, pentru tehnicile analizate. Pentru a asigura o uniformitate a abordării în ceea ce privește exprimarea factorilor de emisie și pentru obținerea de valori semnificative, a fost
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, și anume pentru metan (CH4) și protoxidul de azot (N2O). 5.2.1.2.3.2. Emisie unitară (factor de emisie) pentru metan (CH4) În tabelul 5.10 sunt prezentați factorii de emisie pentru metan, indicați de Ghidul IPCC 2006, pentru tehnicile analizate. Pentru a asigura o uniformitate a abordării în ceea ce privește exprimarea factorilor de emisie și pentru obținerea de valori semnificative, a fost utilizată unitatea de măsură g CH4/tep. 5.2.1.2.3
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
emisii de gaze cu efect de seră; creșterea proporției biocarburanților durabili (obținuți din deșeuri); limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și utilizarea pe scară mai largă a dejecțiilor animaliere, ca alternativă; măsuri de reducere a emisiilor de metan provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile; captarea și stocarea dioxidului de carbon; măsuri pentru creșterea eficienței energetice. În cadrul capitolelor 2 și 3 au fost identificate și analizate aspectele economice și de mediu asociate sectorului energetic, fiind totodată avansate propuneri
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
desfacerilor de mărfuri și al prestărilor de servicii. Eșantionul cuprinde circa 7.000 de unități, din care aproximativ 90% sunt proprietate privată. Prețurile/tarifele unice pe țară stabilite prin acte normative sau note de negociere (energie electrică și termică, gaz metan, transport pe calea ferată, transport aerian și fluvial, servicii de corespondență și curierat, abonamente radio-TV) sunt înregistrate pe baza informațiilor primite de la unitățile care le practică; − Eșantionul de mărfuri și servicii - cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unitate din județ care consumă gaze naturale este „...Întreprinderea de rulmenți din Bârlad în sectoarele tratament termic și forjă”. Potrivit documentului din care cităm, nici această importantă unitate industrială nu a fost scutită de raționalizarea și folosirea chibzuită a gazului metan. Astfel, „...Consiliul oamenilor Centrala de termoficare urbană din Vaslui: o investiție comunistă complet inutilă și păguboasă! muncii din această întreprindere a adoptat și pus în aplicare un program de măsuri speciale care să conducă la încadrarea în normele de consum
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
urbană din Vaslui: o investiție comunistă complet inutilă și păguboasă! muncii din această întreprindere a adoptat și pus în aplicare un program de măsuri speciale care să conducă la încadrarea în normele de consum aprobate și utilizarea rațională a gazului metan”. Tot în spiritul economiei drastice care se abătuse asupra României, Simovici mai „indica” și altele: „...s-a stabilit ca unitățile comerciale, cu excepția celor de primă importanță (alimentare) să funcționeze în orele din afara vârfurilor de sarcină (10-18), iar unitățile de alimentație
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acțiunea unor bacterii aerobe producându-se scindarea unor glucide care nu au fost digerate sau absorbite până la monozaharide și degradarea până la acizi lactic, butiric, acetic, propionic, proces care are ca rezultat producerea de alcool etilic și gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat). O mică cantitate de celuloză este degradată de bacilul celulozei, restul servind la declanșarea peristaltismului intestinal. Procesele de putrefacție sunt rezultatul acțiunii florei bacteriene anaerobe care scindează proteinele nedigerate până la aminoacizi, care apoi sunt decarboxilați și dezaminați. Rezultă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
făcut dintr-un rest de drug de fier-beton pătrățos, gros ca degetul mare, mai apoi rotunjit cu bătăi de ciocan. Vopsit de mai multe ori, strat peste strat, lăsa să se ghicească nuanța inițială, un maro-gălbui de țeava de gaz metan, acoperit cu un verde scorojit deja de timp, dar mai ales de loviturile în opritor. Acolo se vedea metalul plumburiu care se termina cu un capăt lucitor, ușor răsucit sau mai bine zis răsfrânt, așa ca o ciupercă, ca să nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
apeduct este de 61,3 km., a rețelei de canalizare de 53,4 km. Suprafața totală a locuințelor ce se află în bilanțul DGLC este de 230, 2 mii m2. Din anul 2001 au început lucrările de introducere a gazului metan în oraș. Locuitorii orașului sunt asigurați cu servicii de telecomunicații calitative și diversificate, din anul 1997 până în anul 2002 numărul aparatelor telefonice a crescut de 1,75 ori, inclusiv pentru populație - de 1,9 ori, pentru ceilalți beneficiari - de 1
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în solul dezghețat. Acest fenomen este frecvent întâlnit în Siberia de Vest, unde se apreciază că au dispărut lacuri cu o suprafață cumulată de 500.000km2. Lacurile siberiene în ansamblu sunt putermic afectate de topirea permafrostului. Astfel, în prima fază, metanul din permafrostul dezghețat se acumulează în lac și apoi este eliberat în atmosferă, iar ulterior, apa lacurilor se infiltrează cu ușurință în pământ, întrucât obstacolul creat de permafrostul înghețat a dispărut. În 1971 erau inventariate un număr de 10.882
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se va realiza. Sunt studii care sugerează că această creștere a carbonului va fi compensată de creșterea productivității vegetale - care ar putea absorbi acest surplus de CO2. Dezghețul permafrostului ar putea însă contribui la accelerarea încălzirii climatice globale prin eliberarea metanului - un gaz cu un efect de seră mai puternic decât CO2. Emisiile de metan sunt caracteristice sectoarelor mai umede, acest gaz fiind eliberat în zonele în care topirea permafrostului crează spații inundate sau înmlăștinite. Aici are loc fie o creștere
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
compensată de creșterea productivității vegetale - care ar putea absorbi acest surplus de CO2. Dezghețul permafrostului ar putea însă contribui la accelerarea încălzirii climatice globale prin eliberarea metanului - un gaz cu un efect de seră mai puternic decât CO2. Emisiile de metan sunt caracteristice sectoarelor mai umede, acest gaz fiind eliberat în zonele în care topirea permafrostului crează spații inundate sau înmlăștinite. Aici are loc fie o creștere a ritmului de producere a CH4, fie o scădere a ritmului în care are
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]