3,320 matches
-
cu virtuți magice, În special mătrăguna, folosită În diferite practici magice, provocatoare de extazuri mistice, asemănătoare extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al mitologiei române, Solomonarul, personaj care prin atributele sale duce la unele paralele cu alte personaje. Ultimul capitol urmărește originea unor ritualuri magice și legătura acestora cu unele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
creație religioasă proprie sud estului european, numită „creștinism cosmic, pentru că, pe de o parte proiecteză misterul hristologic asupra Întregii naturi, iar pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând asupra dimensiunii liturgice a existenței omului În lume.” III Meteorologie magică Regimul mitic al intemperiilor este determinat de unele manifestări ale văzduhului, provocate, În imaginația poporului, de făpturi mitice care cumulează și alte activități decât cele meteorologice, vânturile și norii. Vânturile sunt considerate niște făpturi care „hălăduiesc” În văzduh pentru
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
nu pot fi magice. Există diferențe Între practicanții ritualurilor autohtone și alți practicanți ai magiei precum șamani sau benandanți italieni. Magia românească este una „casnică” și se produce În situații care afectează persoane, dar mai ales comunități, ca În cazul meteorologiei magice. Faptul că am rămas o insulă latină În mijlocul limbilor slave și fino-ugrice implică conservatorism lingvistic, dar și persistență a vechilor practici moștenite de la daco-romani, În timp ce În jurul nostru acestea s-au pierdut. Universul spiritual originar În care s-au constituit
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dezvoltările de mai sus au arătat de ce nu se poate susține o asemenea concluzie. Punctul de vedere al lui Popper este tipic pentru poziția acelor filozofi care cred că toate explicațiile istorice, din discipline ca biologia evoluției, geologia, oceanografia sau meteorologia, vor putea fi reduse la explicații prin legi. Autorii care, din diferite motive, resping explicațiile darwiniene ale istoriei naturii nu ezită să aducă în primul plan al discuției pretinsa lor calitate științifică îndoielnică, invocând, între altele, autoritatea lui Popper ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de obicei, prin predicții în sensul strict al termenului. Prognozele cu privire la viitor sunt aici mult mai greu de făcut și mai nesigure chiar decât în meteorologie. Să ne întrebăm de ce nu ar putea fi anticipată apariția unor noi specii și varietăți. O încercare cât de sumară de a răspunde la această întrebare va trebui să ia în considerare multe aspecte. Iată doar câteva. Într-o ambianță
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui științifice au fost de o multilateralitate impresionantă; a mai publicat încă patru lucrări din domeniul științelor naturii, în care pe lângă electricitate, se ocupă și de radiația și transmiterea căldurii, de propagarea sunetului, de realizarea detonării electrice, de hidrodinamică, de meteorologie și de alte domenii ale științei. Franklin avea mare încredere în posibilitățile științei și tehnicii, de aceea în activitatea sa el a urmărit o permanentă legătură cu practica. El sublinia că valoarea noilor invenții și descoperiri științifice nu trebuie judecată
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
două anotimpuri, vara sau iarna; nicio tranziție, nici primăvară, nici toamnă; cerul e curat și senin sau ploios și cenușiu; nu există vreme de mijloc; variațiile atmosferice au loc cu rapiditatea unei schimbări vizibile cu ochiul liber. Dar să lăsăm meteorologia locală pentru a nu ne ocupa decât de persoane și de instituții. Pentru a începe cu femeile, am încercat deja să descriem semnele particulare ale frumuseții lor, eleganța trăsăturilor, grația perfectă a atitudinii, progresele lor neîncetate în arta de a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mult mai multe cunoștințe despre sănătatea și bolile umane, despre corp și minte decât cei care practică o ramură specializată în medicina occidentală. Trebuie să cunoască în detaliu domenii cum ar fi fitoterapia, nutriția, anatomia, fiziologia, psihologia, emoțiile umane, sexologia, meteorologia și multe alte domenii conexe. Este nevoie, în medie, de 10-15 ani de studiu intens de pregătire adecvată pentru trecerea examenului de calificare în medicină tradițională chineză în lumea orientală de astăzi, spre deosebire de medicina occidentală, care necesită doar patru-cinci ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
București, Ed. Paideia, 2008. GAVRILUȚĂ, Nicu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt înainte de Ștefan Afloroaei, Iași, Ed. Polirom, 1998. GÉRAUD, Marie-Odile, LESERVOISIER, Olivier, POTTIER, Richard, Noțiunile-cheie ale etnologiei, Iași, Ed. Polirom, 2001. GHERMAN, Traian, Meteorologie populară, Blaj, 1928. GHINOIU, Ion, Vârstele timpului, București, Ed. Meridiane, 1988. GINZBURG, Carlo, Istorie nocturnă. O interpretare a sabatului, traducere de Mihai Avădanei, postfață de Valeriu Gherghel, Iași, Ed. Polirom, 1996. GOFFMAN, Erwing, Viața cotidiană ca un spectacol, traducere de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși ea a fost comună tuturor cândva. 239 Traian Gherman, Meteorologie populară, Blaj, 1928, p. 110. 240 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit., p. 106. Vezi și supra, nota 82. 241 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 274. 242 Gaston Bachelard, La psychanalyse du feu, Paris, Gallimard, 1965
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bojincă, străzile Bucegi (parțial), Negoiu (parțial), Aleea Sportivilor (parțial)), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Satchinez (parțial), Izvin (parțial), Ionel, Pustiniș (parțial), Cenei (Colonie Cetim), Cenad (parțial), Periam (parțial), Ghilad (parțial). JOI: Timișoara ( R.A. „Horticultura” - str. Avram Imbroane, Centrul de Meteorologie, „Teleconstrucția” - str. Spitalul Nou, Negoiu (parțial), Arieș (parțial), Stejaru, Diaconu Coresi, Brad, Bucegi, Roentgen), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Satchinez (parțial), Izvin (parțial), Iecea Mare (parțial), Sânpetru Mare (parțial), Ghilad (parțial). VINERI: Timișoara (străzile Ovidiu Bâlea, Macin, Dobrogea, Avram
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
Turner, pictor britanic, specializat în compoziție de peisaje: 1775-1851. Lucra pe condiții atmosferice, descompunând lumina și ceața în straturi succesive. Pe urmă, le aplica peste desenul inițial: un turn, o catedrală, un port. Scena dispărea instantaneu. Ziceai că omul face meteorologie, când, de fapt, dedesubt era un oraș întreg! Așa a pictat Ploaie, vapori, viteză - ultimul lui tablou supraimprimat secund, în 1844.“ „Și de-atunci?“ „De-atunci, mai nimic. Experții n-au găsit urme concludente. Pictura abstractă nici nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
interfață, pe muchiile minții. Ca noi, când traversăm Custura Sărății. Se mișcă pe-o lamă de cuțit. După unii, multe din dezechilibrele reale sau imaginare ale lumii ar fi generate chiar de ei: falii, cutremure, alunecări de teren. Fenomene extreme. Meteorologie mentală.“ „În profitul cui?“ „Asta nu mai știu. Nici nu vreau să mă gândesc. Poate e doar demență, un accident de suprafață corticală, o embolie.“ „Poate nu.“, i-am tăiat-o. „Poate cineva face prognoze pentru ei.“ „Pentru cine?“, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
petrecut în realitate. Existența reală a acestor furtuni, de care se vorbește în știre, este un fapt de necontestat, în condițiile în care informația se coroborează cu altele apărute în ziarele concurente și cu datele oferite de Institutul Național de Meteorologie. Prezentarea evenimentelor în corespondență cu realitatea Prezentarea conformă cu realitatea se supune riscurilor selectării informațiilor relevante și a interpretării acestora. Chiar dacă trei surse te-au asigurat cu privire la existența unui eveniment, rămâne în continuare o problemă de obiectivitate cu privire la natura prezentării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
temperatură a norilor pe timp de “zi” și pe timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc lichefierea azotului. Ne punem întrebarea cu ce formațiuni din meteorologia terestră seamănă norii venusieni? Știm că pe Terra norii apar cel mai frecvent ca rezultat al răcirii și condensării vaporilor de apă într-o masă de aer transportată rapid în sus. Din acest motiv, materialul condensat se generează la baza
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în păraie, râuri, bălți, lacuri, mări sau pătrunde în scoarța terestră. Drumul închis pe care îl face apa în natură, trecând dintr-o stare de agregare la alta se numește circuitul apei în natură și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei. *Apa pe o planetă din afara Sistemului Solar A fost descoperită apă pentru prima dată în atmosfera unei planete indicând faptul ca ar putea exista viață și la mare distanță față de Pământ. Corpul celest, descoperit de telescopul spațial
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud. Iași din decembrie 1996,, Drobeta T. Severin. Valeriu D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de șleau din Româniași gospodărirea lor"; Ed. Ceres, București. Florescu I. , Nicolescu N. , (1998
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
chaldeeanul Astartea = Iștar = Venus) Sinonim și concomitent cu astronomia (de la astron și nomos = lege); astromancia (astron și mantea = divinație); matematica, arta chaldeeană sau doctrina "de sublimus" (în această doctrină este înglobat tot ce se află deasupra noastră, fie în atmosferă - meteorologie, fie în regiunile celeste). Cele două ramuri s-au deosebit după primul secol al erei creștine. Arabii, moștenitorii direcți ai înțelepciunii antice, au cultivat cu fervență cele două științe gemene, amestecîndu-le într-o "știință a decretelor", iar cel care se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
abia în secolul XIX vor cunoaște un cuvânt aparte pentru astronom (falaki), față de vechea denumire pentru astrolog. Magia are două fiice: alchimia și astrologia - care la rândul lor au îmbogățit familia misterelor cu variate progenituri. Unele nepoate, precum chimia, astronomia, meteorologia și-au trădat bunica fugind în tabăra adversă al științelor pure. Altele, precum metoposcopia, cartomancia, chiromanția, au rămas credincioase tradiției neamului. Să privim îndeaproape această interesantă familie. Strămoșul comun este magia - doctrina tuturor practicilor, formulelor și ritualurilor, prin care omul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
numită caniculară, este clar că provine de la "Arzătorul" Sirius, care face parte din constelația blestemată "Cîinele Mare". Aceste exemple fiind numeroase "i considerîndu-le legături cauză-efect, nu doar simple coincidențe, putem vorbi de o ramură nouă: Astrologia Naturală. Din ea, derivă meteorologia zilelor noastre. Fig.1- Constelațiile emisferei nordice erau reprezentate prin animale și oameni. Omul cuprinde în mic alcătuirea Universului în mare. De acest lucru nu se îndoia nimeni, unul fiind numit microcosmos, celălalt macrocosmos; cele două universuri reprezintă unul imaginea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de Ratisbona, Johan Stoeffler (1452-1531) și Paracelsus (1493-1541). Stoffler, acest merituos astronom și matematician, numit la doar 30 de ani profesor la universitatea din Tubingen, se specializase în horoscoape asupra prezicerii timpului, ceea ce îl îndrituiește la titlul de părinte al meteorologiei actuale. Gravele lui erori pot fi scuzate cu ușurință gîndindu-ne la surprizele rezervate chiar și astăzi de buletinele meteorologice. In horoscopul său personal Stoffler a citi că va muri într-o anumită zi din cauza unui corp tare care-i va
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
automate cu mai mult de două cartușe în încărcător. * Pești: * otrăvire * explozibili. B. Moduri de transport: * aerian * vehicule cu motor. CALENDARUL ECOLOGIC 2 Februarie Ziua mondială a zonelor umede 22 Martie Ziua mondială a apei 23 Martie Ziua mondială a meteorologiei 1 Aprilie Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie Ziua Pământului 22 Mai Ziua mondială a conservării diversității biologice 24 Mai Ziua europeană a parcurilor dendrologice 5 Iunie Ziua mondială a a mediului 8 Iunie Ziua internațională a mărilor și oceanelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
impactul acestor riscuri în etapele de analiză viitoare. Iată cum ar trebui formulată o ipoteză de risc: EXEMPLU: Se va formula o ipoteză simplă despre posibilitatea unor ploi mai scăzute decât în condiții normale: "Conform previziunilor internaționale și Institului de Meteorologie Național, ploile prelungite din luna aprilie ar trebui să fie între 60%-80% inferioare decât în condiții normale în Câmpia Bărăganului. Ploile din această regiune ar trebui să fie neregulate, neuniforme și nu vor dura decât șase săptămâni în loc de trei
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cap. 5 - Solul, http://www.anpm.ro/ anpm resources/migrated content/uploads/16102 5%20SOL%202009.pdf 48 ANPM, Resursele de apă ale României, cap. 3 - Apa, http://rnges.anpm.ro/ files 2/Capitolul%203%20-%20Ap%C4%83 20071121453746.pdf 49Administrația Națională de Meteorologie, Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001-2030, http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/ 2012/04/2012-04 23 schimbari climatice schimbareregimclimatic 2001 2030.pdf 50 ANPM, Conservarea naturii și a Biodiversității, Biosecuritatea, cap. 6, pag. 160-161, http://www.anpm.ro
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
La 21 de ani, își începe cariera de preot la Biserica Sfântul Toma din Brno. După șapte ani este trimis la Universitatea din Viena, de unde se reîntoarce după doi ani, cu titlul de profesor de fizică. Studiază (concomitent) astronomia și meteorologia, și, în 1867, la vârsta de 45 de ani, devine starețul Mănăstirii Sfântul Toma. Între anii 1856-1863, călugărul Gregor Mendel transformă 2 hectare ale mănăstirii într-o grădină experimentală, în care cultivă 29.000 de plante, printre care 5000 de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]