109,511 matches
-
artistică din spațiul de referință. Rareori, și doar în măsura în care există implicări directe, se mai comentează și cîte un eveniment care a avut loc și în alte zone ale țării. Această situație deja cronicizată a dus la o anumită enclavizare a mișcărilor artistice din diferite regiuni ale țării, iar proasta comunicare face ca însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
adică într-un moment în care furia primului val avangardist se mai temperase oarecum, în mod legitim el se înscrie în atmosfera și în spiritul acestuia. Faptul că s-a născut mai tîrziu și că nu a fost printre fondatorii mișcărilor insurgente îl scutește de toate neliniștile și excesele revoltei, iar acela că nu s-a născut prea devreme și că nu a apucat să se fixeze în orizontul gîndirii cumpătate și în confortul academismului sănătos îi oferă privilegiul de a
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
chirilic, modelul - limba literară sau o variantă regională -, influența limbii ruse, deci întreaga politică lingvistică sovietică de la anii ’20 încoace. - Știu că textele dumneavoastră au fost folosite ca instrumente, ca arme de luptă în anii 1988-1989, cînd s-a desfășurat mișcarea de recunoaștere, de impunere a limbii române ca limbă oficială în Basarabia. Și, de altfel, intelectualii, literații din Basarabia nutresc pentru dumneavoastră o stimă deosebită, o imensă recunoștință. Dar, în afară de aceste probleme, v-au mai atras cîțiva scriitori români. - Bineînțeles
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
a limbajelor simbolice, chiar și atunci cînd acestea tindeau să-și părăsescă statutul înalt și să intre în anumite jocuri de interese mărunte, ea a reușit să se păstreze mereu în prim-planul fenomenului artistic și să participe nemijlocit la mișcările vii ale acestuia. Ceea ce, la o primă vedere, putea trece drept atitudine exterioară și un pragmatism cultural rece era, în esență, doar vioiciune și mobilitate intelectuală, dar și o mare capacitate de a participa la dinamica globală a evenimentelor artistice
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
Bogdan Amaru, care, în reflecțiile sale despre E. Lovinescu, spusese că marelui critic „Sburătorul i-a pătruns în sânge” și că l-a absorbit „total și definitiv”, Cornelia Ștefănescu are curiozitatea să verifice afirmația în revistele vremii. Într-adevăr, ele (Mișcarea literară, Viața literară, România literară) menționau regulat ședințele cenaclului lovinescian. Tot pe atunci (1932), Hortensia Papadat-Bengescu avusese o vorbă inspirată: „Sburătorul este o atmosferă”. Când e să treacă la analiza unor opere, autoarea Traiectoriilor se oprește asupra scriitorilor din exil
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
lume, Doamne!» « Cine e?» l-am întrebat pe cerber. «E un domn, Eminescu»” (p. 285). Prin Alexandru Cazaban, Constantin Țoiu devine contemporan cu Eminescu, iar noi avem, grație lui Constantin Țoiu șansa unică de a vedea un extraordinar portret în mișcare al marelui poet. Constantin Țoiu este, fără îndoială, unul dintre cei mai cultivați prozatori români din literatura română a ultimelor decenii. Memorii din cînd în cînd, primul volum dintr-o proiectată serie confesivă, este o carte impecabilă din punct de
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat susținutul și marele efort de obținere de fonduri, care să permită menținerea ritmicității împlinirilor. Apariția unei mișcări crescânde într-un sistem frământat de convulsii nu poate naște, în contratemă, decât, în caz fericit, imitații îndepărtate sau apropiate. În cazul neputinței de a se afilia unui eveniment, ce se prevede a fi viguros, sau, cel puțin, de a
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
poate naște, în contratemă, decât, în caz fericit, imitații îndepărtate sau apropiate. În cazul neputinței de a se afilia unui eveniment, ce se prevede a fi viguros, sau, cel puțin, de a-l accepta cu generozitate, contratema se recunoaște în mișcări distructive. De modelul distrugerii am avut îndestulător parte: capul de temă l-au reprezentat „codașii clasei”, care s-au văzut întâimergători prin, mai ales, distrugerea stratului subțire al intelectualității românești de după venirea comuniștilor. Dar bolnav trebuie să fie poporul, când
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
la un soi de chiul civic! Sau foarte tranșant: „Polemicile cerchiste n-au rezolvat nimic. Au înveninat însă atmosfera în viața literară a Transilvaniei care se găsea atunci într-o etapă de cumplite incertitudini istorice și sigur au dăunat tinerei mișcări sibiene, care ar fi avut altceva mai bun de făcut decît să se bage de bună voie în ciorba tulbure a unei și mai tulbure actualități”. Văzuți sub semnul „subversiunii”, atît cerchiștii cît și membrii „grupului publicistic-literar de la Timpul și
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
a unei și mai tulbure actualități”. Văzuți sub semnul „subversiunii”, atît cerchiștii cît și membrii „grupului publicistic-literar de la Timpul și Ecoul ” apar receptați deopotrivă ca „adversari” ai ardelenilor sacrificați de istorie, cu osebire a celor ce se găseau antrenați în mișcarea militantă determinată de refugiul din 1940. O poziție „autentic românească” ar fi avut în schimb Gabriel Țepelea! Confuzia continuă prin invocarea unor precedente din istoria literar-politică: „Pașoptiștii și-au făcut, în acest sens, exemplar datoria (...). Exemplar și-au făcut-o
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
fabricate, căci “natura trebuie să fie victorioasă” pentru a umili artificiul și construcția explicită. Artistul naiv captează viața care trebuie să apară ca “o manifestare a spiritului care se află într-o armonie eternă cu sine însuși”. Aceasta presupune o mișcare dublă. Pe de o parte, reîntoarcerea către familie și casa maternă, deci către unitatea primordială, și pe de alta, o luptă contra aluviunilor și a nevrozelor care dezorganizează individul. Schiller trage următoarea concluzie: pentru artist, naivul este “în același timp
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă, prin echilibru și nicicum renunțînd la activitate”. Iată ceea ce Brook caută și obține după ani întregi de luptă: o unitate în mișcare, unitate ce nu înnobilează creația, dar în același timp aduce calmul ce exclude accidentele unei lumi “amăgitoare”. Naivul e calea către fundațiile omului. Artistul naiv temperează subiectivitatea pentru a obține perfecția senină a materiilor șlefuite de natură zeci de ani
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
mâna de pictor naiv a lui Ionesco. Zürich. Din tramvaiul 10, care coboară pe Universität Strasse zăresc, pentru o fracțiune de secundă în vitrina galeriei de la numărul 9, un tablou; culorile primare, intense, linia neagră, robustă lasă pe rețină în mișcare o impresie puternică. La prima ocazie mă opresc o clipă în fața vitrinei. Cand citesc în colțul din dreapta jos al guașei (sau litografiei?) Eugène Ionesco (în creion), clipă se transformă în lungi minute de contemplare, urmate de impulsul de a intra
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
geam, să mă pierd în valurile gîndurilor și imaginilor din mine. Să mă acomodez ușurel cu ziua, cu mine, cu ceilalți. Îmi place să asist cum zgomotele cele mai diverse acaparează strada, curtea, pe mine. Cum nemișcarea se transformă în mișcare, în activitate. Îmi place să mă predau ultima. De ceva vreme, ani, treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
de preliminarii sociologice la teoria sa despre design. El consideră, cam simplist, că întreaga populație dintr-o societate ar putea fi reprezentată printr-un cerc. Schwendter spune că, în timp ce mai demult existau grupuri mari de oameni împărțiți în funcție de orientarea lor (mișcarea muncitorească etc.), în ultima vreme lucrurile s-au schimbat, societatea nu mai e atît de segregată. Cei mai mulți dintre noi facem parte din același grup - sau cerc - de oameni, pe care Schwendter îl numește „majoritatea compactă”. Iar apoi avem „restul”, „marginea
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
solemnitate și înțelepciune fiind atribuit sunetului bătăii clopotului Buga, amuțit după „somnul învierii” Voievodului. Romanul este construit pe ideea că rădăcinile sufletești sunt mai puternice decât schimbările venite din afară. Pentru acestea au fost necesare scenele de la Curtea Iașilor, cu mișcarea Domnilor pe tronul Moldovei, dările împovărătoare, scenele de cruzime de la curtea lui Iani, țărani bătuți cu harapnicele de către arnăuți, țigani asupra cărora sunt asmuțiți câini. În atmosfera unui realism fantastic, romanul surprinde pasiuni pe două coordonate. Scene tari și pasiuni
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
îi moșește devenirile, scriitura este prea fardată pentru intimitatea de care vorbeam. Am fost tentat să văd în Mai nimicul nostru o doză însemnată de narcisism. Fie că amintește de părinți, de Dumnezeu, prieteni sau politică - toate angajate într-o mișcare centripetă - jurnalul este dominat de un singur eu, al autorului. Numai că eul acesta a devenit un subiect sau un pretext pentru o carte în care vezi mai degrabă opera lui Mihai Bogdan decât viața sa. Cartea merită citită, lectura
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
voia cât mai repede și mai deplin sincronizată, de treceri peste etape neînchegate suficient în timp, dar care trebuiau “arse” de chiar febra saltului temerar înainte. Or, dacă e să identificăm un scriitor care sintetizează exemplar în epocă o asemenea mișcare curajoasă printre rupturi și (re)sudări de atitudini și programe literare, acesta este în primul rând Voronca. La douăzeci de ani, el vâslea încă în apele simbolismului târziu, cu versurile sentimental-elegiace din Restriști (1923), mimetice în bună măsură - cu un
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
acest itinerariu, e destul de limpede că el concentrează în emblemă ceea ce s-a tot numit ritmul sau spiritul unei epoci, foarte importantă - știm mai bine astăzi - pentru evoluția modernă a literaturii române în secolul XX. Destinul lui Ilarie Voronca reliefează mișcări de adâncime, liniile unei dinamici a sensibilității și gândirii poetice de dimensiuni mai cuprinzătoare și cu consecințe mari în viitorul apropiat. Cultura română în ansamblul ei era la ora sincronizării cu lumea mare, afișând programe ambițioase, invitând la deschideri multiple
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
noi, în anii agitați ai tinereții poetului nostru, “noi” eram cei cu ochii deschiși mari către acea Europă și chiar simțeam, până la cote patetice, nevoia de a fi priviți și luați în seamă de ea, ca parteneri egali. Or, întreaga mișcare de avangardă e mobilizată de aceste solicitări, obligată la recuperări rapide și la realizarea - în absența unei evoluții “organice” - a unei “sinteze moderne”, a unui “integralism” care să aducă la zi, în fațetele ei multiple și cu accentele de diferențiere
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
individualizat de timpuriu discursul liric. Cum am observat și altădată, “comparatul” devenea la el un fel de nucleu de energie asociativă, declanșator al unui lanț ramificat de aproximări, care-l fac, în cele din urmă, aproape disparent, feeric pulverizat în mișcarea mai degrabă centrifugă. Or, întâlnirea cu avangarda europeană a încurajat această pornire originară, întrucât “simultaneismul” anunțat de Apollinaire în celebra Zonă, apoi programele unor Jules Romains, Georges Duhamel și, mai ales, amplele poeme-reportaj ale lui Blaise Cendrars, Valery Larbaud sau
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
celebra Zonă, apoi programele unor Jules Romains, Georges Duhamel și, mai ales, amplele poeme-reportaj ale lui Blaise Cendrars, Valery Larbaud sau Paul Morand, deschise spre “lumea întreagă”, cu o curiozitate excitată și o retină mereu gata să înregistreze evenimente, obiecte, mișcări, imagini, proiecții ale fanteziei, se potrivea de minune sensibilității sale, imaginației lui “imperialiste”. I-a venit exact la momentul oportun definiția deja citată a “imaginii poetice” ca ecuație între elemente cât mai îndepărtate între ele sau, zicea el, cât mai
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
de itinerarii și călătorii promițătoare, de descoperiri permanente, de eliberări de limite și constrângeri. Toată poezia lui e o suită de toposuri ale expunerii, etalării - vitrine, atlase, ziare, afișe, panoplii, graderobe, registre, cataloage, almanahuri, desfășurări caleidoscopice - marcate de obsesia deschiderii, mișcării, transformării. Așezată sub semnul privirii, al retinei înregistratoare, lumea sa e una prin excelență spectaculară, adesea sărbătorească, feerică, dar și tulburată adesea de frisoane “expresioniste” ce reactualizează un fond substanțial, de originară angoasă existențială. Acesta transpare nu numai la nivelul
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
generoasă în fața exigențelor “ritmului vremii”, exaltată până la frenezie, dar și tensionată, profund neliniștită, marcată de dramele și tragediile unui secol plin de contraste. În context românesc, opera sa are meritele și scăderile care au fost, în bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu, reprezentată emblematic în trăsăturile ei de “sinteză modernă”. În literatura franceză, spre care a trecut după 1933, oarecum cumințit, mărturisind rezerve față de experiențele primei tinereți, când “împreuna cuvinte bizare” și imagini insolite, angajamentul său umanitarist
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Constantin Țoiu Singurul sfânt religios creștin din lume care a intuit Unitatea Creației terestre, globalitatea vieții vii de pe pământ incluzând în ea toate necuvântătoarele de jos până în văzduh, anticipând astfel cu o modernitate genială mișcarea ecologică de astăzi aflată abia la începuturile ei și cu urmări politice sigure în viitor, a fost italianul Francesco d’Assisi, François cum îi spun francezii. Numele sfântului este legat de Giotto, contemporan cu el, și care în trei cicluri
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]