951 matches
-
și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune și mai înalte: dragostea lui Dumnezeu, lauda oamenilor, slava adusă lui Dumnezeu, bunăvoința tuturor, pieirea păcatelor, încredere multă, disprețul bogățiilor; prin
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune și mai înalte: dragostea lui Dumnezeu, lauda oamenilor, slava adusă lui Dumnezeu, bunăvoința tuturor, pieirea păcatelor, încredere multă, disprețul bogățiilor; prin milostenie este hrănită planta dragostei, căci nimic nu hrănește, de obicei, dragostea față de aproapele ca milostenia<footnote P. G., LX, 643. footnote>. A condamnat cu duritate avariția (în omiliile despre Lazăr și bogatul rău) și s-a făcut panegiristul milosteniei. Elocința
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
cu mult mai bune și mai înalte: dragostea lui Dumnezeu, lauda oamenilor, slava adusă lui Dumnezeu, bunăvoința tuturor, pieirea păcatelor, încredere multă, disprețul bogățiilor; prin milostenie este hrănită planta dragostei, căci nimic nu hrănește, de obicei, dragostea față de aproapele ca milostenia<footnote P. G., LX, 643. footnote>. A condamnat cu duritate avariția (în omiliile despre Lazăr și bogatul rău) și s-a făcut panegiristul milosteniei. Elocința sa este inepuizabilă în a relua această temă fără încetare. A da unui sărac înseamnă
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
prin milostenie este hrănită planta dragostei, căci nimic nu hrănește, de obicei, dragostea față de aproapele ca milostenia<footnote P. G., LX, 643. footnote>. A condamnat cu duritate avariția (în omiliile despre Lazăr și bogatul rău) și s-a făcut panegiristul milosteniei. Elocința sa este inepuizabilă în a relua această temă fără încetare. A da unui sărac înseamnă a da lui Dumnezeu și Ioan a găsit, înaintea lui Bossuet, accentele magnifice pentru a celebra eminenta demnitate a săracilor. În zelul său, s-
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
acolo încât apare ca un tribun ce discută de la înălțimea scaunului problema socială. Dar, în loc să concluzioneze ca un tribun dreptul de revoltă al săracului față de bogat, el nu are alt scop decât de a-l aduce pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării<footnote F. Cayré, op. cit., p. 475. footnote>. În sfârșit, dacă ne întrebăm, care a fost calitatea lui superioară, și care a fost caracteristica sa deosebită, negreșit vom răspunde că în privința culturii filosofice și enciclopedice, nu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
de o povară de bogăția pământeasca, încât a ajuns ușor și aerian, e răpit la cele de sus, cum zice Apostolul, călătorind împreună cu Domnul în nor (I Țes., 4, 16)”{\cîte 54}. Sfanțul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul sau, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai tarziu, pe când se află în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
bântuite de o îndelungată secetă, care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranța în dobândirea unei recolte, Sfanțul Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei. Dacă vrem să înțelegem viața acestui episcop
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
-i avere și dăruire Sfanțul Vasile cel Mare, episcopul Cezareei Capadociei, daca ne gândim la condițiile sociale ale secolului al IV-lea, mai precis la cumplită foamete ce bântuia în Asia Mică și provincia să intre anii 367-368. De altfel, milostenia și grijă față de cei nevoiași nu erau întru totul rezervate creștinilor. Erau mai degrabă mărci ale apartenenței la aristocrație a persoanei care le practică, și în acești termeni, milostenia era elogiata de Libaniu și împăratul Iulian (361-363), căruia i se
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
în Asia Mică și provincia să intre anii 367-368. De altfel, milostenia și grijă față de cei nevoiași nu erau întru totul rezervate creștinilor. Erau mai degrabă mărci ale apartenenței la aristocrație a persoanei care le practică, și în acești termeni, milostenia era elogiata de Libaniu și împăratul Iulian (361-363), căruia i se va atribui mai tarziu apelativul de Apostatul, datorită faptului că a prigonit pe creștini și a încercat să reînvieze pagânismul. Însă, concepția creștină despre filantropie se deosebea prin felul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
1979), Nr. 5-6, p. 477.} {\footnote 61 Cf. Drd. Samir Gholam, „Vasiliada sau instituția de binefacere a Sfanțului Vasile cel Mare”, în: Glasul Bisericii, Anul XXXI (1973), Nr. 7-8, p. 736, Doctorand Ion D. Popa, „Sfanțul Vasile cel Mare - predicatorul milosteniei”, în: Studii Teologice, Anul XXIII (1971),} Caritatea fusese practicată de la început în Biserică, dar Sfanțul Vasile e cel dintâi care o organizează sistematic, în toată complexitatea ei, dându-i dimensiuni istorice și sens de universalitate și oferind-o ca model
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
înstăriți<footnote Wendy Mayer, Patronage, pastoral care and the role of the bishop at Antioch, în rev. Vigilae Christianae, 55, 58-70, Leiden, 2001, p. 62. footnote>. Este bine știut faptul că Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, apostolul milosteniei. El a condamnat cu duritate avariția (în omilile despre Lazăr și Bogatul rău) și s-a făcut panegiristul milosteniei. Elocința sa este inepuizabilă în a relua această temă fără încetare. A da unui sărac înseamnă a da lui Dumnezeu și
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
55, 58-70, Leiden, 2001, p. 62. footnote>. Este bine știut faptul că Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, apostolul milosteniei. El a condamnat cu duritate avariția (în omilile despre Lazăr și Bogatul rău) și s-a făcut panegiristul milosteniei. Elocința sa este inepuizabilă în a relua această temă fără încetare. A da unui sărac înseamnă a da lui Dumnezeu și Ioan a găsit, înaintea lui Bossuet, accentele magnifice pentru a celebra eminenta demnitate a săracilor. În zelul său, s-
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
în mai multe texte, el pune chiar la îndoială legitimitatea dreptului de proprietate. Dar, în loc să concluzioneze ca un tribun dreptul de revoltă al săracului față de bogat, el nu are alt scop decât de a-l aduce pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării. Marele antiohian nu vede însă în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
-l aduce pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării. Marele antiohian nu vede însă în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când cel lipsit este identificat cu Hristos. În acest caz, deși milostenia se realizează pe pământ, devine mijloc al comunicării cu Dumnezeu, mijloc de a răspunde în limitele umane iubirii divine și de asemănare cu
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării. Marele antiohian nu vede însă în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când cel lipsit este identificat cu Hristos. În acest caz, deși milostenia se realizează pe pământ, devine mijloc al comunicării cu Dumnezeu, mijloc de a răspunde în limitele umane iubirii divine și de asemănare cu El pe cât
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când cel lipsit este identificat cu Hristos. În acest caz, deși milostenia se realizează pe pământ, devine mijloc al comunicării cu Dumnezeu, mijloc de a răspunde în limitele umane iubirii divine și de asemănare cu El pe cât este posibil omenește<footnote Omilia 11 la II Corinteni, 4, P.G., LXI, col. 515-516. footnote
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
aproapelui, mai ales când aceasta pare a fi artificială și ostentativă. Katie află chiar din gura unei predicatoare că Dumnezeu însuși nu vrea ca oamenii să fie buni în mod artificial. La rândul său, Sf. Pavel le spusese corintenilor că "milostenia nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește", iar credința fără iubire nu există. Nu mai departe cazul bătrânului pacient Brian Bolândul, invitat la masă, și care de fapt avea nevoie de o familie adoptivă ca de oxigen; Katie nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu doar un portret ideal de credință, dăruire și erudiție, ci și felul ingenios prin care predosolvul "tace" și "nu spune nimic", spunând, în fapt, cu voluptate și deplin: "tac ne-adormirea cea de toate nopțile, posturile ceale ne-curmate, milosteniile ceale ne-încetate [...] las[ă] nevoința ta cea mare, și ne-lenevirea cea cu nevoință spre podoaba Besearecilor, spre îndireptarea celor păcătoși, spre învățătura celor Besearecești, spre îndireptarea celor lumești, spre chivernisirea celor săraci, spre priimirea celor rămași, spre ajutoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
am întreba ce subliniază aici acest cu de-adinsul. Este, oare, o sugestie de nuanță politică religioasă, cu referire la strategiile calvine? Rămâne un răspuns de căutat într-o altă cercetare. Deocamdată, focalizăm imaginea cărții-"pomană neuitată în veaci": act de milostenie, ofrandă, danie binecuvântată 83 prin care cel ce dăruiește (domn, boier, neguțător înstărit, tipograf ori prelat) este, ca în predoslovia la Tâlcuirea Liturghiei, Iași, 1697, a Hatmanului Lupu Bogdan, semănătoriu de-nțelepciune. Și, tot aici, notăm remarcabila strategie a enumerării
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-lea, vor sfărîma vechile solidarități, vor atomiza indivizii și vor aduce mijloacele materiale și tehnice ale "bunăstării". În paralel, și într-un sens, dimpotrivă, solidar, un alt curent provenit din Umanism va crea și va dezvolta umanitarismul, corespondent laic al milosteniei creștine, și mai ales ideea de Umanitate, nouă Matrie, potrivit expresiei lui Auguste Comte, care, înglobînd și provincializînd patriile, va aduce laolaltă toate ființele omenești. Comte și Marx își vor însuși cunoașterea "științifică" a Legilor Istoriei, care aduc certitudinea eliberării
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
viață decît durere și sărăcie, să elogieze și să facă îmbelșugată munca dătătoare de hrană, să-i lumineze pe cei pe care neștiința îi ticăloșește [...]. Va fi un lăcaș din care vor iradia gînduri rodnice și generoase, un lăcaș al milosteniei, al libertății, al iubirii, din care va străluci o lumină salvatoare și dătătoare de viață. Se pot încerca lucruri extraordinare, și faptele pot fi pilde mărețe pentru ceilalți. O familie astfel orînduită și procedînd astfel poate însufleți omenirea întreagă. Și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]