1,017 matches
-
apoi pleca undeva prin județul Vrancea, într-o localitate numită Jariștea, unde muncea iar până toamna. Și ciclul îl repeta an de an. Nici un ban nu s-a ținut de el vreodată și nici măcar o haină. Dacă cineva îl miluia cu o haină mai bunișoară, căuta imediat client s-o vândă pentru băutură. Am plecat din sat și nu știu care o mai fi fost crugul vieții lui Costică Tănase, cel care purta mai departe în satul nostru numele celebrului actor român
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
auzit măcar despre acest obicei de demult, obicei probabil importat de la greci, așa cum a făcut poporul nostru de fiecare dată când a fost sub o ocupație oarecare. Kiraleisa provine de la grecescul „Kyrie eleison” ceea ce pe românește înseamnă, Doamne miluiește, dar românul de fiecare dată ia cuvintele așa cum i se pare lui că le aude și le introduce în limbă cu forța. Și acum îmi amintesc liniștea care urma terminării slujbei când oamenii își luau agheasmă pentru acasă, fiecare își
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care, gonit din Cividale, se îndrepta spre necunoscut, iar nu cel care scrie. II Pe înserat am ajuns la primul popas, de unde se intră pe via Postumia. Mi s-a dat voie să mă culc pe fânul din grajd, fiind miluit cu o strachină de fiertură de boabe și carne de berbec. Hangiul, înștiințat de mine asupra destinației, m-a trezit în zori, poftindu-mă să iau o căruță care mergea în Ceneda. Era a unor negustori romani care transportau vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
văzute erau mormântul familiei Probi, cel al împăratului Honorius și imensa ruină, ajunsă o groapă respingătoare, a circului. Pe cât de puțini erau pelerinii și cetățenii romani, pe-atât de mulți erau mutilații și oropsiții de toate națiile, așteptând să fie miluiți. Bazilica se înălța pe locul unde cândva fusese templul lui Apollo, după unele izvoare, sau grădinile Agrippinei, după alte surse. La prima vedere părea o clădire rudimentară, din cărămizi și alte materiale de duzină. Înălțarea ei nu dovedea o grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cădelnița pregătită cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să străbată cărbunii aproape stinși, în cadența cuvintelor, părintele Ioan împrăștia fumul sfânt peste capetele plecate ale credincioșilor veniți de departe la slujba noastră, Doamne miluiește! Doamne miluiește! Simțind mirosul de tămâie, trupul înveșmântat cu culori țipătoare al Floarii din Drăgosteni, prăvălit înaintea altarului, se scutura greoi de toate păcatele lumii sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, VIII Scriu din deznădejde acum, atâta lume în jurul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să străbată cărbunii aproape stinși, în cadența cuvintelor, părintele Ioan împrăștia fumul sfânt peste capetele plecate ale credincioșilor veniți de departe la slujba noastră, Doamne miluiește! Doamne miluiește! Simțind mirosul de tămâie, trupul înveșmântat cu culori țipătoare al Floarii din Drăgosteni, prăvălit înaintea altarului, se scutura greoi de toate păcatele lumii sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, VIII Scriu din deznădejde acum, atâta lume în jurul meu și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
liniște) se înțelege o practică de retragere, purificare și contopire cu Natura, dezvoltată de sfinții părinți ai ortodoxiei Greciei, având la bază meditația rugăciunii, de fapt un exercițiu de respirație cuplat cu “rugăciunea inimii”: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Astfel, isihasmul consideră că partea nematerială care sălășluiește în om are trei componente: Conștiința, Duhul (Pneuma), Spiritul (Logos). Privitor la originile lumilor, se afirmă că Dumnezeu, Adevărul Absolut, Golul Absolut, Cel-de-Sus sau Neantul, constituie de fapt
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nici de oracol, Învinge-te întâi pe tine, Învinge-te mereu și bine... Și c-un avânt pururi fierbinte Aruncă-ți inima-nainte, Iar sigur vine după ea Tot ce-i mai viu din viața ta, Norocul astfel te va milui, Tot ce-ți propui vei izbăvi! Mitul voinței - poezie de Dr. Ioan Pîrvulescu.
Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
feciorii lui Izrail grăind: ’Iată, v-am dat legea mea și judecata și îndreptarea în mâinile voastre’. Ce să nu fățărești nici a mic nici a mare, nici a văduvă nici a venitic, nici pre cel sărac să nu-l miluești cu judecata, nici de cel bogat să nu te rușinezi și să-i fățărești, că judecata este a lui Dumnezeuț” sau în învățăturile, în care sfatul se împletește - ca la Matei al Mirelor - cu diatriba vehementă: „Beția pe mulți a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au sculat fiind numai cu cămeașa, iară ei cu toții, ca niște lei sălbateci, au năvălit asupră-i, și multe rane făcându-i, l-au omorât și l-au scos afară. Aceasta plată au luat Ștefan Vodă de la ceia ce-i miluise; mai apoi de la Dumnezeu curândă vreme le-au venit osândă asupră, de au luat și ei plată pentru moartea lui Ștefan Vodă85. Nicolae Costin - în vremea căruia se mai vedeau urmele acestei crime: „cât și astăzi să cunoaște singele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu plumb [...] Iar în Elada, sfânta mănăstire anume Meteor o au îmbogățit cu multe daruri și multe ziduri au făcut. Așijderea și în Pethlagoniia, mănăstirea anume Trescaviță o au îmbogățit. Și în Machedoniia, mănăstirea ce să chiamă Cusniță, o au miluit. Iar în măgura Cathescu, care se chiamă Cucenia, multe lucruri au făcut. Și alte biserici de acolo toate [...]”. Zidurile („den temelie”sau refaceri) milosteniile, înzestrările, donațiile, subsidiile consistente anuale (înnoite de Domnii în succesiune) asigurau includerea în pomelnic. Adică instalarea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
VIII, p. 385. 75. Ibidem, vol. X, partea 1, p. 400. 76. în fosta biserică a Mănăstirii Cotroceni: „Supt această marmură odihnesc oasele a luminatului și răposatului bun creștin Io Șerban Cantacuzino voevodŭ, nepotul răposatului Șărban Basarabŭ voevodŭ, pre carele miluindu-l D(u)mn(e)zeu cu do(m)niia aceștŭ țărî, de au domnit 10 ai. Ș-au chivernisit țeara bine și vrednicéște cu totu cinstit neamul lui, apărându-o de toți vrăjmașii [...]. A căruia i-au fostu viiața
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau patriarh Fotie) - „[...] să cade să îndereptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă [...] Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești...” -, unii voievozi au extins comportarea dură și asupra „femeilor în negru”: temniță, torturi, bătăi, chinuri, rapt - într-un cuvânt - violență. Textele vechi ne oferă, în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dintr-o pricină sau alta, capul familiei dispărea (chiar dacă uneori - foarte rar - văduvelor li se restituiau bunuri confiscate; Mihnea Turcitul a făcut asemenea acte de dreptate; la fel Miron Barnovschi: „Io[an] Miron Barnovschi Moghilă [...] Iată am dat și am miluit și am întărit Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Corbeanul paharnicul, pă Grigorie postelnicul Băleanul i pre Radul clucerul sin Hrizii” - Radu Greceanu), beneficiind apoi iarăși de bunăvoința Brâncoveanului (zice același autor: „Iar apoi domnul, din bunătatea sa milostivindu-se iarăși spre dânșii [...] i-au slobozit și i-au miluit cu dregătorii și cu cinste la curte”). S-a stins înainte de 23 mai 1729. Purta rasa de călugăr și îl chema Rafail de la Mănăstirea Radu Vodă din București (a fost și îngropată acolo). * Când a plecat, în 1665, să învețe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al lui Matei Basarab) 18 ianuarie 1652 împotriva lui Stroe Leurdeanu și a celorlalți „furi fățișați”, este o carte de blestem, în care imprecația, lăsată ca o moștenire grea („[...] pre unii ca aceia [este vorba de cei care-i vor „milui” pe vinovați] să-i bată Dumnezeu și în trup și în suflet, procleți să fie și anathema de Vlădica ~Hs și de toți 312 oltți eže sut vă Nikii și și să aibă moșneni blăstămul săborului arhiereilor, egumenilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despărțitu ș-au spart posturile” ce sufereau o ardere completă. O singură „categorie” de văduve este nominalizată: „Și vădzu preasfânta nește muieri spândzurate de unghii și pară de foc ieșiia din rostul loru și le mânca nește fieri. Eale striga: «Miluiește-ne, Doamne; că noi ne muncim mai vârtosu de toți!Ț Și vădzu Sfânta-Marie și întrebă: «Cine sântu acelea?Ț Și dzise arhanghel: «Acestea sintu preutesele celea ce, după moartea popilor, eale s-au măritatu, dereptu aceea să muncescuț”517
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ardeal, și au șăzut la cetatea Brașovului, supt protecția chesaricească, ani 32 și, de acolo, viind aicea, întru această țara Rumânească, dincoace de Olt, au fost ban Administraționului împărătesc, și după aceia au fost gheniral până la răposarea Mării Sale, fiind miluit de la împărățiia a prea sfințitului împăratului Romei, Carol al șaselea; care au trăit ani 59 și au răposat într-acest an [1739], în 29 ale lunii lui mai”600. Le plângeau dispariția „Nu plângeți, că n-au murit, ci doarme
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o slugă bătrână a noastră și a țării, și nici la dări să n-aibă bântuială, că l-am aflat credincioasă slugă și părintelui mieu, și noauă, și țării și nu numai atâta, ci să am Domnia Mea a-l milui cu ce va fi prilej peste an să fie pentru hrana lui, fiind bătrân și credincios; și nici să crez cuvintele cuivaș, de ar pârî ce ar pârî, că Domnia Mea mă odihnesc în credința lui. Iar, de mă voiu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
geantă; generos; gest; gest frumos; la greu; grijă; haină; help; ignora; imbold; imperativ; impulsiona; interes; iubi; a iubi; iubire; iubitor; împărți; împlinire; încuraja; încurajare; îndemînare; îndemn; îndrumare; însoți; înțelege; a înțelege; județ; lăsa; lebădă; un leneș; a lucra; mărinimie; mijloc; milui; mirare; mîine; mîndrie; a motiva; a mulțumi; muncă; muncește; neajutorați; necesitate; nespus; de nevoi; la nevoi; nevoiașii; niciodată; oferă; oferă sprijin; un om; omenire; omenos; ONG; orfan; oricine; oricînd; ospitalitate; pasăre; perfect; persoana; persoană; persoanele; pîine; pompier; povară; să plece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
astăzi, în afara mănăstirii mai cu seamă, ceea ce va experi¬menta, în primul rând, este refuzul și oboseala minții în a participa la ceea ce se înfățișează a fi o sterilă repetare a ace¬leiași fraze „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”. Atâta timp cât rațiunea nu găsește un temei serios nevoii de repetiție, singurul rezultat pentru „hesychastul” de astăzi ar fi vagabondajul minții în timpul rostirii exterioare a ceva ce nici măcar nu mai este înregistrat ca având vreo semnificație. Ceea ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a propoziției (30d-e). (29) a. Și cu adevăr zice cum în vânt grăiaște popa când nuînțeleage au el, au oamenii (CM.1567: 249v) b. că apoi-ț va părea rău și nuve<i> pute folosi (AA.1708: 61v) c. Doamne, miluiește-ne, că pre Tine nedejduim, nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Miezonopticii Canonul de pocăință. A.S.: El mărturisește că pentru un călugăr slujba Miezonopticii este cea mai importantă. R.D.M.: Vă spun, cu toată sinceritatea, că n-am mai auzit pe nimeni citindu-l cu atâta convingere, cu atâta asumare. Atunci când spunea: "Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!" simțeai că o spune din adâncul sufletului; nu era doar o formulă rituală. E una dintre cele mai covârșitoare impresii, pe care mi le-a lăsat. A.S.: Să fie acesta unul dintre avantajele convertirii la o
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pocăință. A.S.: El mărturisește că pentru un călugăr slujba Miezonopticii este cea mai importantă. R.D.M.: Vă spun, cu toată sinceritatea, că n-am mai auzit pe nimeni citindu-l cu atâta convingere, cu atâta asumare. Atunci când spunea: "Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!" simțeai că o spune din adâncul sufletului; nu era doar o formulă rituală. E una dintre cele mai covârșitoare impresii, pe care mi le-a lăsat. A.S.: Să fie acesta unul dintre avantajele convertirii la o vârstă mai înaintată
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
legată de părinte? R.D.M.: Am pomenit mai multe aici, dar una e foarte trainică și o repet. Ea se leagă de momentul când am văzut în el pe omul căinței, omul rugăciunii sincere, pe acel "vameș" al Evanghelie care imploră "Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!". A.S.: Asta rămâne cel mai impresionant moment pentru dumneavoastră? R.D.M.: Da, e ipostaza care mă tulbură cel mai mult; amintindu-mi-o, îi aud până și glasul. Desigur toate întâlnirile noastre au fost, pentru mine, deosebite
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]