826 matches
-
ci de neprevăzutul ei. În definitiv, orice te poate marca, orice poate să-ți deto neze vocația, dacă terenul e pregătit și momentul e prielnic. În principiu, nu-mi plac „precocitățile“. Cu rare excepții, ele nu exprimă decât un răsfăț mimetic, o curiozitate mai curând deviantă, cu consecințe, pe termen lung, deformatoare. Prefer copiii care citesc Andersen, frații Grimm, Creangă și Ispirescu. Cei care se aferează printre picioarele adulților răsfoind dialogurile lui Platon sau vreo pagină shakespeariană mă neliniștesc. Simt o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
alcătuirea unui „raport“ cu destule treceri bruște. Desigur, ca și În sâmbăta trecută, când am fost de fapt „În bandă“, „raportez“ doar contribuția proprie, răspunsurile adică, inclusiv la telefoanele primite, care - iertată-mi fie infatuarea, În lipsa căreia m’aș confunda mimetic Într’o massă cenușie - au acoperit barem jumătate din timp, cel vorbit desigur; muzica care a asezonat totul, e o altă problemă și mărturisesc că m’am Înșelat amarnic comentând - pe becul roșu stins - niște acorduri În care vedeam favoritul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mocnit din câteva bucăți de lemn, Învelit grijuliu În nori, ca dimineața să se poată aprinde repede focul cel nou”272. Păsările și șopârlele par să joace un rol important În legendele aborigenilor, Însoțite În cadrul ceremoniilor de muzică și dansuri mimetice, altele povestite În lumina focului de tabără de naratori Înzestrați, Însoțite de desene rupestre cu ocru roșu. Charles P.Mounford ne relatează o frumoasă legendă despre păsări și șopârle, culeasă la un anume Jabiaba, talentat narator și desenator. Șopârla Moloch
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Educatorul/profesorul nu face educație decât atunci când are o concepție venită organic din experiența lui culturală, cognitivă, empatică referitoare la creșterea, formarea și dezvoltarea omului. Altfel, totul este preluare, iar acțiunea lui este mai mult sau mai puțin forțată, interiorizată, mimetică, formală. Când îl predomină frica - și, dacă nu caută să se elibereze de ea -, omul se degradează. Este hotărâtor modul cum facem - în mintea noastră - legătura/conexiunea între evenimentele vieții noastre. Începem (tot mai mult) să credem că vulgaritatea este
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
de mișcare prin care femeile ies din condiția de cetățeni de rangul doi, de oameni de rangul doi, de intelectuali de rangul doi sau trei, nu mai stau tot timpul în anonimat și nu mai sunt simple umbre și personaje mimetice ale „marilor maeștri”. Adică, pe scurt, ele există ca indivizi autonomi care sunt în stare să se exprime și în asemănări și în diferențe de concepții și interese. În privința mediului academic, acesta se feminizează mai ales din cauză că universitarii sunt prost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
împovăra și elibera, deopotrivă, dar întrebarea are de partea ei eternitatea, în vreme ce răspunsul este, irevocabil, efemer" (Dan C. Mihăilescu, Întrebările poeziei). Sub aceste auspicii încerc, în puține cuvinte, să-l prezint pe Ovidiu Genaru, care "este un poet vital, ingenios, mimetic, metaforele lui sunt îndrăznețe și mobilitatea spiritului său este mare" (Eugen Simion). Poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist, pictor de icoane, Ovidiu Genaru spune cu nonșalanța unui impuls sarcastic, demistificator: "am umblat brambura prin literatură, mă consider un mic meseriaș particular
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Iași-Bacău, 2014 Comentarii critice "Între cei care au instaurat un nou climat al rostirii adevărurilor poetice, Ovidiu Genaru ocupă un loc de frunte, grație pendulării sale-niciodată sub limita valorii-între utopia și real." Ștefan Augustin Doinaș "Este un poet vital, ingenious, mimetic, metaforele lui sunt îndrăznețe și mobilitatea spiritului său e mare.Privește de departe nevrozele provinciei și nu se lasă cuprins de ele. Omul însuși e interesant și destinul lui în sigurătatea provinciei nu cunoaște obișnuitele reacții când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la toate popoarele un cult al nașterii și unul al morții și al întrecerii. Tipică este existența unui suflet interior, cunoscut în timpul antrenamentului, și ale unor reprezentări ale corpului ce demonstrează capacitatea omului de a observa și de a ordona mimetic sistemul cosmic (noțiunea de cer și cea de divin au fost cel mai adesea alăturate sportivilor olimpici). Nu de puține ori, după încetarea întrecerilor, vedem sportivi ce ridică mâinile spre cer ca o mulțumire adusă divinului. Purificarea sufletului depinde de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Această combinație ciudată de adeziune și respingere poate fi analizată ca polifonie, dar și ca enunțare paradoxală, autodistrugătoare, în care subiectul își invalidează propria enunțare. Astfel, pentru A. Berrendonner, "a fi ironic nu înseamnă să te înscrii în mod fals, mimetic, împotriva actului de vorbire anterior sau virtual, în orice caz exterior, al altcuiva. Înseamnă să te înscrii în mod fals împotriva propriei enunțări, chiar în momentul în care o realizezi"162. 4.5. Modalizarea autonimică În limbă există și alte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe o orbită superioară. Imitația, ca multe altele, este o boală a copilăriei. Aceste boli sunt rareori mortale; în chip obișnuit, ele au efecte benefice: întăresc și imunizează organismul, contribuind la maturizarea lui. În deceniile 4-6 ale secolului XIX, procesul mimetic atinge toate sferele existenței, iar faptul apare absolut firesc după încheierea păcii de la Adrianopol, deschizătoarea unei ere de extindere nemaicunoscută a contactelor noastre cu Apusul. Modelul adoptat e, prin excelență, cel galic. La Iași și la București, limba franceză este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
imanent al formelor și să-l încadreze într-o strategie a dezvoltării. Clarviziunea corifeilor a lucrat în consens cu mentalitatea colectivă a epocii, larg deschisă spiritului de imitație, care pleacă mai totdeauna de la „forme“ spre „fond“. Oriunde și oricând, actul mimetic trebuie să înceapă de undeva. Și el începe de obicei cu ceea ce e mai lesne de imitat, urmând ca ulterior să cuprindă treptat și restul. Vizitând Principatele în 1836, francezul Stanislas Bellanger observa că unele case bucureștene făceau, de la distanță
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe care o operează între linia vechilor națiuni care s-au edificat prin ele însele și cea a naționalismelor orientale. Orientul invocat aici nu are nimic comun cu roza vînturilor. Pentru Plamenatz, "na-ționalismul de tip oriental este în același timp mimetic și concurențial"251. Ideea se traduce prin faptul că elitele virtuale din societățile supuse diverselor forme de hegemonie de tip occidental înțeleg că nu vor putea accede la un statut dominant decît constituind o națiune proprie în care să înlocuiască
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
banalizează trăirea care-și pierde caracterul de inedit. Cu aceeași retorică a provocării audienței (pe care o descoperim și la avangardă) se deschide și Conspect de toamnă, titlul refăcând ironic sintagmele consacrate pentru pasteluri. Textul poetic nu mai e unul mimetic. "Domnilor,/ am vrut să scriu ceva și despre toamnă,/ dar toamna aceasta a fost banală/ căci toate toamnele-s la fel și vă asigur:/ Niciuna n-are temă originală". Se observă o anumită discreție în negarea literaturii, textul se scrie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lasă impresionați de poezia americană promotoare a prozaicului, de un anticalofilism explicit, programatic. Vor adopta și ei unele procedee literare menite să dea aceeași impresie, să reflecte o viziune lucidă asupra existenței. Nu se poate vorbi însă de un comportament mimetic, pentru că se refuză întotdeauna copierea oricărui tip de experiment literar fie el românesc, fie occidental. Nu e, altfel spus, o încercare de schimbare a canonului poetic prin adoptarea unuia străin, la modă, ci una de a găsi pentru poezia românească
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a fost teoretizat ca lege universală. În plan literar, pierderea certitudinilor are câteva efecte. Astfel poetul nu mai este bardul care glorifică misterele cosmice, pentru simplul fapt că el nu poate avea acces la ele, și nici cel care redă mimetic realitatea în opera sa sau cel care îi sugerează sensurile ascunse printr-un sistem complicat de metafore. Toate acestea au la bază pierderea încrederii în capacitate de a cunoaște ca și în forța limbajului poetic de a reface lumea în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
delimitarea nivelurilor sale estetice, textuale și actanțiale. Relaționarea, în demersul investigației la nivel de text, a diferitelor dimensionări ale reprezentării femeii pariziene că: reprezentare socială (în Codul civil), reprezentare mentală (colectivă în formă de mit, simbol), reprezentare romanesca (de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric, temporal și spațial profilul personajului. Reprezentarea romanesca a personajului este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, referință și referentul absolut al timpului. Este vorba despre trecerea de la o perioadă stabilă, a valorii, la o perioadă de "trecere" cu "valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se înscrie în problematică reprezentării. Că demers euristic, lucrarea propune o analiză a reprezentării personajului parizienei că dimensionare complexă: reprezentare socială (în Codul civil), reprezentare mentală (reprezentarea colectivă în formă de mit al singularității feminine), reprezentare romanesca (reprezentare de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Din perspectiva socio-culturală, Pariziana este identificată că palimpsest, suprapunere și convergență a mai multor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
work is an ample analysis of the representation of the Parisian woman personage aș a complex dimension: social representation (în the civil Code), mental representation (collective representation în the form of myth of the feminine singularity), novelistic representation (representation of mimetic type în the novel and short story) and the dramatic representation (the theatrical way of being and acting of the Parisian woman by means of scenarios, role plays, scenes). From the social and cultural perspective, the Parisian woman is identified
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ori o epocă imită servil... formele trecutului și atunci... devine manieră, ... ori vechea poetică se adaptează... și avem de a face numai În aparență de o artă veche, În realitate, fiind vorba de o cugetare poetică modernă.” Privit din perspectivă „mimetică”, adică pornind de la operă - realitate (conform teoriei lui H. de Plet), romanul este scris dintr-o perspectivă realistă, că lumea imaginată este posibliă (cel puțin În parte). Dar În esență, realismul este, În cea mai mare parte a lui, clasic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de schimbare reciprocă a interlocutorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai puțin important decât plauzibilitatea sa, trecută sau viitoare. Istoria însăși devine "un artefact literar", în timp ce "literatura [...] constituie o reprezentare mimetică a realității", cele două intersectându-se în "istoricitatea formei narative"586 și conferind legitimitate narativă discursului politic al președintelui american. Astfel, observă criticul, istoricitatea narativă are un caracter aparte, pretinzând nu adevărul uneia sau al alteia dintre afirmațiile individuale, ci
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
știau nimic; dar după două săptămâni decalajul inițial s-a redus, așa că am început să studiez mult mai serios. Nici religie evreiască nu știam prea multă: riturile, ce este koșer și ce nu, sărbătorile - adică ceea ce vezi în familie, ceva mimetic. S.A.: Deci un stil de viață, cel mult un ritual, nu o teologie sau o mistică. M.I.: Teologie, mistică, religie: nici nu știam să spun ce înseamnă. Știam că există iudaism și creștinism, că sunt diferite, că mai există și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Întrun fel de Înlănțuire, deteritorializarea unui termen și reteritorializarea celuilalt. Se poate spune că aceleași mișcări de deteritorializare/ reteritorializare se regăsesc și În imaginea cărții-rizom, și În aceea a lumii- rizom. Cartea nu este o imagine a lumii, În sensul mimetic al cuvântului și al logicii binare ci face rizom cu lumea, Într-o evoluție aparalelă. Potrivit principiului cartografierii și decalcomaniei, Înțelese și ele ca trăsături ale gândirii rizomatice, un rizom nu este tributar modelului structural sau generativ. El este străin
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
metafizică de modelul oglinzii (care "plasticizează una dintre funcțiile fundamentale ale conștiinței: funcția... reflectoriu-cognitivă"53). Cu alte cuvinte, fără identitatea structurală instituită de conștiință nu este posibilă prelucrarea ideală pe care o operează reflexivitatea, fără mijlocirea unui creator de corespondențe mimetice nu este de conceput însuși procesul de configurare noetică a materiei subiective. Iar, în intuiție imediată, apare ca necesară o minimă relație de natură perceptivă a instanței decidente cu realitatea asupra căreia urmează să se aplece, în condițiile în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]