1,372 matches
-
greu să se realizeze integrarea lor În civilizația contemporană. Experiența personală poate fi transmisibilă, astfel Încât fiecare să poată profita de cea trăită de alții. Posibilitatea de transmitere depinde de capacitatea de a crea instrumente care reprezinta cuvântul (scris sau vorbit), mimică, unelte de muncă, Într-un cuvânt, mijloace care fac posibil progresul. Acestea se pot obține prin organizarea mediului În școală și intervenind direct de fiecare dată când copilul este incapabil să-și exprime liber temerile, frustrările, ezitarile. Cum se poate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
dramatizări; Acțiuni proprii de proiectare și organizare a timpului liber. a) Salutul - mod de comunicare Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care se întâmpină pe cineva. Deși formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine are în mimică, în poziția corpului sau în ținută o infinitate de nuanțe care-i modifică sau îi completează sensul. Un simplu salut poate demonstra cuiva, de pildă, în ce măsură îl stimezi cu condiția să mai adaugi încă un mic gest. Orice salut este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
de personalitate precum motivația, voința, energizarea afectivă, seturile atitudinale. În creație se exprimă în mod deosebit afectivitatea copilului, felul în care lumea externă se reverberează în sufletul copiilor. Culorile utilizate de copii în desen, expresiile folosite în limbaj, gestica și mimica în momentul în care concep lucrările pot fi surse de cunoaștere a afectivității copilului. Creația la această vârstă, chiar dacă nu are valoare pentru „omenire" are o imensă valoare pentru „devenirea umană"; ea nu trebuie să fie scăpată din vedere de către
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
domeniile de manifestare a creativității; să conștientizeze propriile aptitudini creative (artistice, tehnice, științifice, matematice, literare); să diferențieze creativitatea generală de creativitatea specifică; Activități de învățare: exercițiu joc MIM: precizarea unui obiect, meserii pe care elevii trebuie să le reproducă prin mimică - creativitate expresivă (actori); povestiri despre mari creatori și domeniile lor de manifestare; aplicație practică: Decorațiuni, tablou - „Copacul preocupărilor”colaj încredere și perseverență Vreau să inventez... ! Obiective: să exerseze noi tehnici creative pentru obținerea de produse originale; să manifeste încredere în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
meu special să identifice domeniile de manifestare a creativității; să conștientizeze propriile aptitudini creative (artistice, tehnice, științifice, matematice, literare) să diferențieze creativitatea generală de creativitatea specifică exercițiu joc MIM: precizarea unui obiect pe care elevii trebuie să-l reproducă prin mimică - creativitate expresivă (actori); povestiri despre mari creatori și domeniile lor de manifestare; Decorațiuni „Copacul preocupărilor”colaj încredere și perseverență Vreau să inventez... ! să exerseze noi tehnici creative pentru obținerea de produse originale; să manifeste încredere în propriile forțe; să persevereze
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
În funcție de caracterul comunicării; schimbarea intonației În conformitate cu momentele principale ale acțiunii; modularea vocii și schimbarea timbrului În funcție de vorbirea personajelor; armonia și muzicalitatea generală a expunerii; folosirea adecvată a gesturilor de subliniere a ideii sau sentimentului, de completare a acestora și a mimicii. Cititorul este un confident al sufletului creatorului literar. Prin realizarea unei totale contopiri, trucul trebuie Înlăturat și Înlocuit cu emoția sinceră, ceea ce fac marii recitatori de poezie, ori actorii jucând Într-o piesă. În timpul activităților se formează prietenii Între elevi
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
unele aspecte ale activității sale psihice sunt dezvoltate sub limită, iar altele peste limita atinsă de copilul normal). Deficientul mintal este capabil numai de “operații concrete”; la el vorbim de plafonarea inteligenței, de o rigiditate a conduitei: vorbirea, tonul, privirea, mimica, comportamentul psihomotor relevă o inerție. Debilitatea mintală nu constă doar În tulburarea inteligenței, ci și a Întregii personalități Anxietatea Reacțiile de teamă generate de condiții educative neadecvate (părinți autoritari, profesori duri) se pot transforma Într-o tulburare de personalitate numită
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; -exerciții de mimă; -exerciții de sesizare a corespondenței elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică). I.5. Să manifeste
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; -exerciții de mimă; -exerciții de sesizare a corespondenței elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică). I.5. Să manifeste atenție față de interlocutor În diferite situații de comunicare . -exerciții de simulare a
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; -exerciții de mimă; -exerciții de sesizare a corespondenței elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică). I.5. Să manifeste atenție față de interlocutor În diferite situații de comunicare . -exerciții de simulare a unor situații de comunicare diverse; -exerciții de dialog: elevi elevi, elev-Învățător; -jocuri de rol, de tipul vorbitor ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător; -discuții
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: inițierea, menținerea și Încheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor Întrebări sau a unor
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
sinea mea, înainte de a-l desfășura în cuvinte sonore. Când însă îmi dau seamă ca e sub nivelul celui știut dinainte, mă întristez, căci limba n-a fost la înălțimea inimii”. Fericitul Augustin ajunge la ideea conlucrării între voce și mimică în transmiterea unui mesaj: „nu toate neamurile înțeleg atunci când cineva spune eratus sum, ci numai latinii. Dar dacă sentimentele sufletului încins inundă fața celui mânios și-i transformă chipul, toți cei care-l văd își dau seama că e furios
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
la modul general, astfel încât să fie alese câteva mai demne de admirație, care să fie ascultate cu mai multă plăcere și să fie plasate chiar în momentele cheie”. să se asigure un climat emoțional, prin folosirea de către profesor a intonației, mimicii și gesturilor din care să rezulte clar atitudinea pe care o ia față de eroii povestirii; Fericitul Augustin atenționează că uneori „limba n-a fost la înălțimea inimii”. Experiența acumulată pe parcursul multor ani îi permite să înțeleagă îndeaproape frământările lui Deogratias
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lui Augustin, care se întrepătrunde, într-un mod deopotrivă intim și contradictoriu, cu habitus-ul său cultural de retor antrenat la școala discursurilor. În situația de mai sus, când cuvântul nu exprimă întru totul simțirea, Fericitul Augustin îndeamnă la utilizarea mimicii atunci când povestim sau ținem o prelegere. Se știe că: „nu toate neamurile înțeleg atunci când cineva spune iratus sum, ci numai latinii. Dar dacă sentimentele sufletului încins inundă fața celui mânios și îi transformă chipul, toți cei care îl văd își
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tare, revoltă, izolare etc.) - modelul comportamental: fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
afective, fiind o barieră în calea iubirii. 6. În scena citată, caracterizarea directă a eroilor se realizează în indicațiile scenice, din perspectiva dramaturgului (această dăruire exaltată a ei), ori în replicile altui personaj (— Tu, imprudentă...)./ Caracterizarea indirectă vizează comportamentul, gestica, mimica, precizate în didascalii (tulburat [...] o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat), precum și ideile formulate de personaje, limbajul lor, relațiile dintre ele: MARIA: Suntem oa meni... putem greși; GELU: [...] am văzut că totuși se poate trăi fără tine... timp de trei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
impact asupra spectatorului, încât numai când totul ia sfârșit spectatorul conștien ti zează caracterul iluzoriu al „realității“ scenice. 6. În scena citată, caracterizarea indirectă vizează numele eroilor (dramaturgul Samuel Beckett și personajul absent din piesa Așteptândul pe Godot), comportamentul, gestica, mimica precizate în didascalii (Godot: Pe umărul lui Samuel Beckett/Smiorcăinduse); de asemenea, trăsăturile de caracter pot fi sugerate și prin ideile formulate de personaje, prin limbajul lor, prin relațiile dintre ele. De exemplu, afirmația lui Samuel Beckett - Cel mai important
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
5. Metafora din replica A fi tânăr înseamnă a fi de oțel sugerează ideea forței morale, a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată prin detalierea, în didascalii, a gesticii și mimicii, a comportamentului și vestimentației: Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Aceeași modalitate indirectă de caracterizare se concretizează în discursul personajului, prin ideile formulate, prin limbaj, prin apartenența la un mediu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în raport cu limbajele determinate (deci nu cu facultatea limbajului): pe de o parte este cadrul de structurare și de manifestare a limbajelor de specialitate și, pe de altă parte, este mijloc de creare a limbajelor nonverbale (cum ar fi limbajul gesturilor, mimicii, vestimentației etc.). Tot limba în calitate de concretizare a facultății limbajului este mijloc de creare a limbajelor (sau limbilor) artificiale folosite de unele științe (precum matematica și logica). Acestea sînt numite deseori și limbaje formale, fiindcă numai latura lor materială (forma) este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mâna, așa într-o parte, parcă ridica o perdea de pe trecut, și eu vedeam tot ce spunea glasul lui... În aceste meșteșugite cuvinte este surprins un aspect esențial al comunicării didactice: trăirea afectiv-emoțională a conținutului transmis și utilizarea gesticulației și mimicii ca forme ale comunicării gestuale cu scopul de a sensibiliza sufletele copiilor și a le face să vibreze. Pentru copilul Sadoveanu, Domnu’ Trandafir era un fel de magician, care își fascina elevii cu glasul, cu vorbele și cu gesturile sale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
va recurge la aplicarea unui masaj sedativ, lent, profund, cu suprafață mare de contact pe suprafață mare, prelucrându-se întreaga suprafață posterioară a trunchiului și a centurii scapulare; se pare că poziționarea trunchiului ̀ n ușoară extensie diminuează durerea, dar mimica spontană a subiectului va fi, de fapt, cea care va ghida kinetoterapeutul în alegerea celei mai favorabile poziții. Folosirea presiunilor locale profunde, efectuate cu antebrațele (respectând astfel regula conform căreia se va acționa cu suprafață mare de contact pe suprafață
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
cu alte cuvinte este o comunicare, rezultă că nu poți să nu comunici, indiferent că vrei sau nu”. Adăugăm faptul, bine știut de altfel că nu se bazează exclusiv pe exprimarea orală, comunicarea este un sistem cu multiple canale: gesturi, mimică, poziția corporală și chiar tăcerea, toate sunt acte de comunicare vehiculând o semnificație, ele atestă natura legăturii sociale existente sau dorite. Întotdeauna comunicarea are o finalitate, un obiectiv, un scop. Cel care comunică este direct implicat în situație, angajându-se
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
de surprindere a varitelor conduite ce s epot manifesta în diferitew împrejurări și situații. Încercând o sistematizare a conduitelor supuse observației V. Ceaușu (1978) le împarte în două categorii: simptomatica stabilă (înălțime, greutate, circumferința toracică etc.) și simptomatica labilă (pantomima, mimica, modificările vegetative, vorbirea). În cadrul experiementului am utilizat observarea simptomaticii labilă cum sunt: atitudinilor corporale, poziția generală a corpului este un bun indicator pentru trăirea psihică a subiecților în momentul oservației. Astfel putem distinge două atitudini generale edificatoare: pe de o
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]