1,615 matches
-
efecte pozitive pe termen lung, demonstrate statistic. Se naște o nouă percepție asupra copilului și copilăriei, se lărgește orizontul cunoașterii mai temeinice a copiilor și implicit și a părinților. Dacă în trecut copilul era considerat ca fiind un adult în miniatură, în zilele noastre tot mai multă lume începe să înțeleagă faptul că un copil este un individ pentru care lumea înconjurătoare arată altfel decât o văd cei mari. Unii adulți consideră copilul vinovat pentru că nu înțelege ce i se spune
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
comportamentale: O12 - să respecte regulile jocului; Strategia didactică: Resurse procedurale: Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, analiza fonetică, descoperirea dirijată, observația, jocul didactic, instructajul verbal, citirea în lanț; Resurse materiale: fișe de lucru, pixuri, pitici și Alba ca Zăpada în miniatură, casa piticilor, CD, calculator, recompense (flori); 3. Proiect didactic - Semne de punctuație Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a III a Tipul activității: Terapie de grup Etapa terapeutică: Etapa însușirii propozițiilor Scopul activității: Exerciții de citire și dictare de texte scurte, respectând
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
compendiu), București, 1945, 436-438; Negoițescu, Scriitori, 384-387; Valeriu Cristea, „Zeii prind șoareci”, GL, 1968, 18; Constantin Călin, „Zeii prind șoareci”, TMS, 1968, 9; Felea, Reflexii, 122-127; Manolescu, Metamorfozele, 121-122; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 107-112; Piru, Panorama, 133-138; Cubleșan, Miniaturi, 157-164; Mincu, Critice, I, 184-185; Geo Bogza, Stelaru, CNT, 1971, 49; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 467-474; Constantin, Despre poeți, 38-41; Martin, Poeți, II, 90-96; Popa, Modele, 62-63; Caraion, Duelul, 148-154; Ciobanu, Panoramic, 79-83; Grigurcu, Teritoriu, 42-46; Munteanu
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
deșeuri din plastic, sticle, flacoane, pungi, ambalaje, cutii de conserve) activități practice de îngrijire și amenajare a spațiilor verzi ( colțul naturii vii grădina școlii) colecționarea unor imagini cu animale și plante din diferite medii geografice sau realizarea acestor medii în miniatură colecționarea și lecturarea unor texte cuprinzând curiozități din lumea plantelor și animalelor lecții excursii sau lecții - plimbări , când îndrumați si folosind metoda observației directe realizează o adevărată „fotografie” a locurilor parcurse realizarea de compuneri și desene, postere pe teme contribuției
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
socială, este important prin amploarea consecințelor acestei decizii politice ce-a afectat toate familiile din România, într-o etapă aproape similară ca durată celei declarate de „luptă de clasă”. În plan socioistoric, însăși „istoria unei familii poate fi portretul în miniatură al unei țări” (Djilas, 1958). Ce fel de familie este tipică, în acest sens, României în ultima etapă a totalitarismului comunist? Una inhibată de angoasele sexualității sau timorată de groaza nașterii unor copii greu sau imposibil de crescut, stări ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
morală, manifestând interes pentru sondajul psihologic. Narațiunile sunt întemeiate pe situații-limită, în care personajele își dezvăluie particularități psihologice și intelectuale distincte. Ca poet, S. este autorul volumelor Teamă de semn rău (1993), Scut de zăpadă (1994) ș.a., în care abordează miniatura, mizează pe sugestie și pe un imagism mai elaborat, dând cuvintelor „o materialitate apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
1993), Scut de zăpadă (1994) ș.a., în care abordează miniatura, mizează pe sugestie și pe un imagism mai elaborat, dând cuvintelor „o materialitate apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință, Chișinău, 1975; Dreptul la fericire, Chișinău, 1976; Popasuri cubaneze, Chișinău, 1977; Balada spicului de grâu, Chișinău, 1982; Momente de răscruce, Chișinău, 1984; Nu împușcați în curcubeu, Chișinău, 1986; Teamă de
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
Cartea e un soi de monografie a Miorcanilor, mai exact o colecție de gravuri și stampe reprezentând oameni și peisaje. Poeziile, fiecare numai de două strofe, sunt construite cerebral, manierismul, prețiozitatea, carența vibrației fiind manifeste. Nu lipsesc totuși imaginile grațioase, miniaturile executate cu gingășie și umor. Unele par niște exerciții în vederea viitoarelor „poeme într-un vers”: stâlpii de telegraf înfloresc în toamnă cu rândunele ce sunt „un fel de frunze negre cu piept nins”, altundeva ele sunt „scriitura sonoră” a unui
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
său capătă caracter livresc. Plein-air-ist în Calendarul viei, tot astfel în ciclul Limpezimi, poetul se interiorizează în ciclul intitulat chiar astfel (Interior), în sensul că nu mai pictează natura, ci reproduce ornamentele propriei camere: „căprioara de porțelan”, „peștii roșii”, o „miniatură persană”, lalelele din „sfeșnicul subțirelui pahar”, „o icoană cu busuioc”. Tot prin virtuți picturale se menține și ciclul Elegii, în care frunzele se fac „de aur vechi” și mesteacănul „își stoarce părul despletit la lună”. Mari consecințe în creația lui
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete de moarte
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Țara Românească, Moldova și Transilvania, fiind copii executate după tipărirea cărții și ajungând până la jumătatea secolului al XIX-lea. Asocierea în miscelanee se face cu Floarea darurilor, cu Istoria Troiei, cu cronografe, cu cronici în versuri. Uneori manuscrisele au și miniaturi naive, precum cele ale lui Copce Negoiță din Piatra Neamțului (1783), care își schițează singur chipurile a doi filosofi, presupuși autori ai „pildelor”. Spre deosebire de Floarea darurilor, Pilde filosofești sunt alcătuite numai din maxime, fără exemple ilustrative. Dar aceste maxime conțin
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
Keohane și Verba folosesc analogia cu modelul de plastic al unui avion, de felul acelora pe care-l construiesc copiii. Modelele nu sunt, desigur, avioane, nu au motoare, nu zboară între orașe și nu duc pasageri. Și totuși, conțin în miniatură suficiente trăsături importante ca să poată fi identificate ca Boeing 747, MIG, sau F-16.1 Un model nu este niciodată literalmente adevărat sau fals. Îi evaluăm calitatea în funcție de acuratețea cu care poate capta trăsăturile esențiale pe care vrem să le izolam
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
le constată (dragostea de țară, simțul măsurii, bunătatea, înțelepciunea, loialitatea, respectarea vechilor reguli). Letopisețul... lui N. încheie șirul marilor cronici moldovenești, fiind în același timp opera de început a prozei literare românești. „Cuvintele” grupate înaintea cronicii constituie o colecție de miniaturi meșteșugite, de o mare concentrare epică, trase dintr-o substanță dramatică ori senzațională, care atestă capacitatea de evocare a acestui prim prozator. Bogăția faptelor și a amănuntelor semnificative păstrate de tradiție și de memoria afectivă a autorului conferă textului mai
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt „Profiluri literare”, „Poeți contemporani”, „Orientări”, „Studii”, „Cronica literară”, „Cronica editurilor”, „Cărți - reviste”, „Cartea străină”, „Miniaturi critice”, „Din lirica universală”, „Orizontul ideilor”, „Orizont literar-artistic-plastic” ș.a. Poezia publicată de O. se întinde pe un registru amplu, de la versurile „angajate”, aservite unei tematici ocazionale și populate de mituri de mucava, până la versul desenat în tușe groase (Ion Caraion
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
concentrată într-un minuscul „nucleu” central. Descoperirea nucleului atomic de către Rutherford este fundamentul teoriilor moderne asupra structurii atomice. Cand, doi ani mai tarziu, Niels Bohr a publicat faimoasa să lucrare în care descria atomul că pe un sistem solar în miniatură guvernat de mecanica cuantică, el a folosit drept punct de pornire atomul cu nucleu al lui Rutherford. La fel au făcut și Heisenberg și Schrodinger când au construit modelele lor atomice mult mai sofisticate, folosind mecanică matriciala și mecanică ondulatorie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Octav Șuluțiu, „Poeme fără de imaginație”, „Apărarea”, 1947, 53; Ov.S. Crohmălniceanu, „Tâlbâc, Tureatcă et Co.”, CNT, 1948, 37; H. Zalis, Changements de garnison, REVR, 1966, 2; Al. Protopopescu, „Poeme și poezii...”, TMS, 1967, 1; Baconsky, Marginalii, 184-192; Piru, Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop, „Antologia literaturii române de avangardă”, ST, 1970, 1; Ștefan Roll, „Atentat la bunele moravuri”, CNT, 1971, 21; Călinescu, Literatura, 37-40; Ileana Vrancea, Virtuțile și servituțile memorialisticii, LCF, 1973, 33
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
în doi poeți, F, 1992, 3; Cristian Moraru, Despre gustul amar al memoriei, CNP, 1992, 16; Al. Cistelecan, Poezia nonșalantă, LCF, 1992, 18; Nicolae Oprea, Lirismul „obiectelor mișcate”, VTRA, 1992, 10; Nicolae Manolescu, Obiecte sentimentale, RL, 1993, 5; Diana Adamek, Miniaturi pe teme date, TR, 1993, 11; Ruxandra Cesereanu, Stări sufletești fragile, ST, 1993, 3-4; Cornel Regman, „Lucruri simple sau Echilibrul instabil”, JL, 1993, 13-16; Gheorghe Grigurcu, Un regizor al obiectelor, CNT, 1993, 25; Aurel Pantea, La absolvirea cursului de sintaxă
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
aranjate în ordinea calendaristică veche a anului (1 septembrie - 31 august). Dintre ele, 367 sunt originale, unele fiind retranscrise de P. și în alte volume. Se evidențiază epopeea de peste trei mii de versuri, ilustrată cu mai bine de optzeci de miniaturi, Viers al dreptului și curatului Iosif celui prea frumos, fiiul patriarhului Iacov, luoat și alcătuit din cuvântul Sf. Efrem Sirul. Cea mai mare parte a textului e scris în stil și metru popular. Luându-și drept model lirica populară sau
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
o limbă fără asperități, apropiată de aceea de dincolo de Carpați. Ca miniaturist, P. nu a fost un simplu ilustrator de texte, ci un povestitor în imagini plastice al unor realități a căror sorginte e viața satului românesc din vremea sa. Miniaturile lui reprezintă o operă unică, fără model anterior, realizată pentru textul Bibliei în conformitate cu propria viziune asupra diferitelor momente din istoria biblică. Activitatea sa - crede Zoe Dumitrescu- Bușulenga - „are caracterul unei sinteze care strânge laolaltă cuceririle poeziei de la începuturile ei populare
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan Mircioiu, București, 1985. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
București, 1963. Repere bibliografice: Cioculescu, Aspecte, 210-212, 505-506; Constantinescu, Scrieri, III, 293-304; Perpessicius, Opere, VII, 32-33, XI, 170-172; Călinescu, Ist. lit. (1941), 817, Ist. lit. (1982), 902; Petroveanu, Profiluri, 75-92; Simion, Orientări, 91-98; Căprariu, Jurnal, 126-131; Piru, Panorama, 96-98; Cubleșan, Miniaturi, 103-109; Tomuș, Carnet, 82-87; Martin, Poeți, II, 66-73; Barbu, Sine ira, 151-155; Caraion, Duelul, 187-193; Doinaș, Poezie, 88-97; Constantin, A doua carte, 62-74; Raicu, Structuri, 157-161; Petroveanu, Traiectorii, 88-100; Felea, Secțiuni, 85-90; Dimisianu, Valori, 17-21; Ciobanu, Critica, 15-23; Crohmălniceanu, Literatura
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Ratarea pe toate planurile - socială, afectivă - a personajului, motivată de mediu, dar și de un anumit fatalism identitar, este în fond un pretext pentru autor de a înșira pe același fir diverse contexte purulente ale microsocialului comunist. Un infern în miniatură dintr-o casă de copii funcționează metonimic și anticipativ față de lumea din Haimanaua, paginile cele mai bune ale romanului fiind acelea în care umanul apare în poziții corupte, vicioase, interlope. Microromanul Pedeapsa (1997; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) exersează o
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
pagini (142-145) care oferă „la vărsat” măruntaiele de nepovestit ale vieții domestice românești. Atunci, intelectualii și muncitorii trăiau solidaritatea proletară a neputinței. Amintirile din vechiul București au însă un farmec tragic: „Ajungeam în Dămăroaia, printre casele țărănești cu sere în miniatură, și, în bezna desăvârșită a străduțelor neasfaltate, coboram pentru a ne simți câteva clipe liberi, obraznici și nemuritori” (p. 151). Revin apoi, ca și în paginile celorlalți autori, referințele indepasabile la Pif-Gadget (mult mai greu de găsit pentru puștii născuți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
autor deopotrivă longeviv și prolific. În primele pagini din Ravelstein, „Chick” speculează despre genul biografic și despre biografi, menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesa Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e greu să citesc romanul lui Bellow cu gândul la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]