928 matches
-
că nici nu mai există în cazul în care ați vrea să vă puneți o dorință. Crivăț Octavian, clasa a VIII-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu Cristina Valea timpului Stăteam, mă gândeam cum s-a format minunăția creată de natură ce se așternea în fața mea, o vale întinsă, cu o apă curgătoare ce aducea viața pe unde trecea, cu falnici arbori de-o parte și de alta a cursului de apă, cu masive de piatră ce străjuiau
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de la început aș vrea să-ți mulțumesc pentru tot ce ne dăruiești și pentru câte faci tu pentru noi, locuitorii tăi. Ne-ai construit cel mai favorabil mediu pentru a crește în armonie și pentru a ne bucura de toate minunățiile tale. Ne-ai fost ca o mamă ce își învață copiii să facă primii pași. Neai învățat să iubim tot ce înseamnă natura, să iubim florile, copacii, cântecul păsărilor, fluturii și toate viețuitoarele ce ne înconjoară. Câteodată uităm de aceste
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
numite Hawai. Sherlock Holmes s-a decis să aibă o clipă în care să se odihnească. Și-a luat un bilet, la clasa a II-a, spre Hawai. A auzit că e un loc foarte bun și liniștit, plin de minunățiile lumii și putea să-l exploreze în voie. Desigur, n-a luat chiar o pauză adevărată, în care să nu facă nimic, numai să doarmă și să stea în pat. A venit ziua în care trebuia să se urce în
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mult sufletul cândva. S-a lăsat moale, ca o cârpă zdrențuită, să alunece în genunchi pe nisipul de argint pictat de lumina lunii. Soarele a apus de mult și bezna a pus stăpânire de Univers, furându-i toată splendoarea și minunăția. Globul palid care veghea printre stele a încercat să-i mângâie ființa fără vlagă cu raze slabe, parcă moleșite și ele de tristețea fetei, dorindu-și să-i ofere un îndemn, o încurajare, o urmă de speranță. Vântul șuiera și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ea avea să mă înțeleagă dintr-odată și să mă adore, mai mult decât pe oricare dintre frații mei. Pe la jumătatea dimineții, în a treia zi de călătorie, ni s-a arătat cortul Rebecăi. Chiar și de la distanță, era o minunăție, deși la început n-am înțeles ce lucea acolo, la marginea îndepărtată a văii, în față. Era enorm - mult mai mare decât orice cort pe care-l văzusem vreodată și nu semăna în nici un fel cu adăposturile urâte din piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca un negustor de cămile cu cei care se apropiau. Nu prea aveam ce să fac, doar să stau și să mă uit, ceea ce am și făcut, plină de bucurie. Acea zi petrecută la poarta de est a fost o minunăție. Am văzut pentru prima dată jongleuri. Am mâncat prima rodie. Am văzut fețe negre și fețe maro, am văzut țapi cu coarne incredibil de întortocheate, femei acoperite din cap până în picioare în negru și fetițe sclave care nu purtau nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mers cu capul descoperit, așa cum se purtau femeile pe acolo. Duceam un coș mic pentru Re-nefer, dar eu nu aveam nici un lucru al meu. Nu aveam nici un petec de lână țesută de mamele mele și nici măcar mângâierea amintirii. Erau multe minunății de văzut în călătoria noastră spre marele oraș de la sud unde stătea fratele lui Re-nefer. Am trecut pe lângă piramide, pe lângă păsări și vânători, palmieri și flori, câmpuri deșertice și stânci, dar eu nu vedeam nimic din toate astea. Ochii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vesel cu fiul lui, pe care îl numeam Bar-Shalem. În vis, fiul meu nu era un bebeluș, ci o copie minusculă a tatălui său, pe care îl țineam la piept și care îmi povestea despre copilăria lui în palat, despre minunățiile fluviului, despre viața care există de cealaltă parte a acestei vieți. În vis, iubitul meu mă proteja și se lupta cu un crocodil înfometat care venise după mine și după băiat. Uram să mă trezesc și am început să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
topise cu timpul în șuvițe parfumate cu lotus și mărgăritar. Copilul meu era acoperit de parfum când l-am luat, adormit adânc, din poala lui Re-nefer, iar aroma a persistat în părul lui întunecat zile de-a rândul. Printre multele minunății pe care le-am văzut cu prilejul acestui prim banchet, a fost felul în care femeile mâncau împreună cu bărbații. Soți și soții stăteau unul lângă altul în timpul mesei și vorbeau unii cu alții. Am văzut cum o femeie și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-și bată joc de rolul altuia. Rolul cetățeanului este sfânt. TOȚI: Sigur! Dumnezeu a murit! MARAT: Piesa aceasta se va juca zi de zi, ceas de ceas, până la lupta de la Sedan. După aceea vom mai vedea. ORBUL: Vom vedea? Ce minunăție! MARAT: Toți cetățenii sunt datori să joace în piesă. Cine nu joacă în piesă e împotriva piesei. Spectatorii au fost aboliți! Nu mai există spectatori. Orice spectator poate fi omorât ca un câine, de către orice actor! Am zis! TOȚI: Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Bătu de câteva ori din aripi pasărea aceea și o zbughi drept spre icoana Sfintei Parascheva, de deasupra televizorului. „Pardalian! Pardalian! Pardalian!“, ciripi de trei ori pasărea aceea albă, dădu iar de câteva ori din aripi și dispăru, trăgând parcă minunăția de rază rozulie după ea. Fărmăcata rămăsese împietrită. Așa ceva i se arătase doar de două ori. Odată când rămăsese grea cu Mantinela și a doua oară când îl avusese pe Șevrolet, ăla micu. Sări ca arsă. - Ia ieși fa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
replicile în taxi, pe drumul de la aeroport? Sugeră Hugo. —Foarte bine. Și Hazel îl știe, spuse MM calm, ignorându-l. Asta o să ușureze foarte mult lucrurile. Cine e Hazel? întrebă Violet, într-o doară. — Draga mea, interveni Hugo voios. Ce minunăție ne așteaptă. *** —Are ceva Philip Cantley asta, comentai eu mai târziu, când am ajuns pe un teren mai sigur, care mă face să mă dau doi pași în spate și să-mi atârn niște usturoi de gât. — O figură sinistră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ce mergea până-ntr-acolo încât servea carne falsă obținută din gluten și, eram asigurați în meniu, nu o puteam practic distinge de carnea adevărată. După cum dedusese și Janey, mi-era foarte foame, prea foame ca să risc să comand nu știu ce minunăție de mâncare: voiam să merg la sigur. Și apoi, Janey se puse pe încercat toată gama, de la pâine prăjită cu susan și crevete vegetal până la file de gâscă vegetal. Probabil că avea de gând să pună capac cu friganele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ferestrei, încheie el triumfător. — Sună a Peter Pan, observai eu. Cine a fost pe post de câine? Nu mă luă nimeni în seamă, ceea ce și era de așteptat. Thierry o luă pe Tabitha pe după umeri, prietenește. —O să ne iasă o minunăție, îi spuse el. — Deci, scuzați-mă că vă stric distracția, zisei eu, dar pe mine de ce m-ați chemat? Sau aveați nevoie de spectatori pentru momentul vostru de geniu? Spre surprinderea mea, MM mă privi amuzată. —Voiam să te întrebăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să-i răspundeți, când vă va cere socoteală de lumea pe care v-a lăsat-o în păstrare? Îi veți putea înapoia un pământ distrus și rău mirositor, spunându-i: „Asta este, Doamne, tot ce a mai rămas din acea minunăție pe care Tu ai făcut-o în șapte zile de inspirație și în o mie de milioane de ani de evoluție.“? O însoțitoare de bord trecu oferind bomboane și anunțând că vor ateriza peste zece minute. Preotul scoase bomboana din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
despre Ioniță Scipione Bădescu numai lucruri minunate, că era un mare cărturar, un adevărat iubitor de țară, un om drept, ca brazii Apusenilor. Mă cuprind emoțiile când mă gândesc la clipa întâlnirii cu acest om despre care am auzit multe minunății și pe care am ținut să-l cunosc de mai mult timp, își întoarce obrazul palid spre cel din urma lui, adolescentul acela frumos și visător. Dragă Mihai, sunt sigur că și Ioniță se va bucura cunoscându-te pentru că ți-
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
în iarbă, în răstimpuri, frângea tăcerea adormită, din cimitir. Trilurile unei mierle îl făcu să tresară. Zbrr... zbrr și mica pasăre se așeză pe o cruce albă în apropiere. El fără să se clintească se privi în ochi cu mica minunăție... Și, un simțământ suprestițios îi fulgeră inima. - Dacă păsărica întruchipează sufletul Fetei!... își zise el. Și alunecă în genunchi lângă mormânt. Gândul lui era un amestec ciudat de superstiție și de bun simt. Să mă rog să doarmă în pace
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-mi, te rog frumos, dacă vrei, cum se numește satul În care am nimerit, În căutarea Prislopului, atunci, În seara aia de neuitat, când am ajuns, În concediu, aflându-ne, prin munții ăia, ca să ne bucurăm de măreția și de minunăția turismului montan românesc? Așa, fata mea, da-da, că am un lapsus; da; sunt cu cineva , aici; cu cineva, la noi acasă, căruia Îi povestesc, ba de una, ba de alta, și, uite, numi aduceam aminte de Cârlibaba aia, atât
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dintîi, vroia să Își Întîlnească, Încălcînd Învoiala cu Cryos, o parte din urmași. Cine să mai țină minte spusele lui de odinioară, mai ales că unii le luaseră drept o fanfaronadă? Și ei, poate, se grozăviseră aiurea, uneori, cu cine știe ce minunăție; cine să crească urmașii unuia ca Thomas? - și-au zis probabil cei care, noaptea, În Christiania, la o votcă, ascultaseră vorbele acestuia. Nu pomenise niciodată numele clinicii; nimeni, de atunci, nu-i amintise de cele zise de el cîndva, lumea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
has-Satan le schimbase locul de pe banchetă pe proprii genunchi, se desfăceau și se zgârceau înapoi, ca un cuib de șerpi. Ho diábolos își trăsese peste nas o pereche de ochelari cu lentila micuță, cât para focului, dar, cu ochii după minunățiile ce i se revărsau prin gemulețul prost manșonat, nu se îndura încă să-și consulte hărțile. - ...Până la coadă am pus-o de-o paranghelie la felcer. Unde am băut și cu mâinile și cu picioarele până a doua zi dimineața
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu știa cât izbutise să fie de bun cu sufletul ei, însă anumite aptitudini similare dovedise, deoarece, iată, chiar de-a doua zi, fusese virat pe-o alimentație cu mezel de export, cu ciupercuțe cât perlele, din țările asiatice, cu minunății aproape de negăsit în România, cu cașcaval, cu unt, cu șuncă de Praga și cu "Ketchup". Sinistratul fusese încredințat că asemenea delicatese nu-și puteau amesteca miresmele spinărilor decât în bucătăria lui Ceaușescu. "Ketchup" a fost, de altfel, primul cuvânt în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
despre mopete, cum se întâmplă în mopete și ipostazele, pe care îl reproducem mai jos: mopete scrie un poem despre mopete stând la masă în local, scriind aplicat un poem despre mopete - (mopete are pe masă un tom complicat cu minunății despre evul mediu - și pete de cerneală pe degete, de mult ce-și scoate notițe). mopete din poemul pe care îl scrie el însuși și face închipuirile lui despre dânsul și crede că este independent - însă bufnițe - semne ale rațiunii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să sugereze că lumile alternative ale ficțiunii au o existență ipotetică, independentă în bună măsură de texturile din care sunt constituite, că aparțin unei memorii culturale active, în evoluție, care își amalgamează și își reciclează continuu elementele. Tomul complicat, „cu minunății despre evul mediu”, ne trimite cu gândul tocmai la acest teritoriu vast al memoriei literaturii, în timp ce menționarea „petelor de cerneală de pe degete” (notație evident autoironică) împinge imaginea în derizoriu, ca și cum poetul și-ar cenzura în permanență înclinația de a se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pretext pentru investigarea celeilalte realități, proiectate pe retina ochiului vizionar; se prefigurează o lume magică, miraculoasă, de cuvinte (o hiperrealitate), la care cititorul participă de fiecare dată, pradă aceluiași tip de fascinație pe care îl încearcă un mic vizitator în fața minunățiilor Disney-Land-ului. La fel stau lucrurile într-un poem care se intitulează - nu tocmai întâmplător - Ciocnirea. Și aici, ceea ce ne atrage de la bun început atenția este mișcarea amplă, preponderent epică a poemului, lungimea multora dintre versuri amintind, pe de o parte
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
termen lung, va topi într-un întreg indivizii, familiile, națiunile și rasele, dar numai cu condiția să rămână ceea ce este, adică cel mai liber, cel mai spontan, cel mai voluntar, cel mai religios dintre sentimente. Nu masca sa va împlini minunăția; și spolierea legală va încerca mult și bine să împrumute numele de fraternitate, figura sa, formulele și însemnele sale; ea va fi întotdeauna doar un principiu al discordiei, al confuziei, al pretențiilor injuste, al spaimei, al mizeriei, al inerției și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]