1,501 matches
-
abia la sfirșitul secolului al XlX-lea. Dar acest poporanism se află confruntat cu mizeria și cu subdezvoltarea sau, mai curînd, cu îmbogățirea egoistă de pe urma pămîntului, în mod constant, în ciuda pasivității țărănimii sensibile la tot felul de propagande. Echilibrul între mistica națională țărănească și practica politică poporanistă este, prin urmare, precar; presupune ca elitele să se mobilizeze, să facă dintr-un popor de țărani ceea ce acesta ar trebui să fie. România trăiește de mai bine de o sută de ani o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat pervertit de laicism, care ar conduce-o pe un drum nefast pentru ea. El condamnă "statul actual ca nefiind aliatul natural al Bisericii, pentru că el a încetat să fie un stat creștin" (mai 1936). Filosoful se îndreaptă spre o mistică după care: "Credo quia absurdum, adică fiecare creștin trebuie să împlinească, în liniște, sacrificiul dureros al intelectualului". Căile urmate de discipolii lui Nae lonescu au fost dintre cele mai diverse. Astfel, Emil Cioran, cunoscut publicului francez încă de la apariția, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
hrănească omul erou. Misiunea propusă: eroul ieșit din școala legionară va ști să elaboreze programe, să rezolve problema evreilor, să organizeze statul. El va convinge alți români, dacă nu, el va ști să fie înfrînt ca un adevărat erou. Această mistică naționalistă, ortodoxă, această cultură a comunității și a violenței legionare cucerește. Codreanu își amintește, într-o mărturisire din 1936, de o acțiune condusă de el în Basarabia anului 1930. Legionarii călare, avînd pe piept cruci albe, trec Prutul "pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de incitare la moarte, iar legionarii sînt judecați de tribunalul de război. Procesul ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat de violență, transformată în mistică, în jurul lui Codreanu, care se îndepărtează în parte de mișcarea intelectualului Crainic, promotorul statului etnocratic și creștin. "Eu visam un naționalism creștin scrie acesta în Memoriile sale și am luptat ani în șir pentru a-1 insufla spiritului tinerilor. Însă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este preocupat de ascensiunea la putere a Gărzii și se întreabă dacă guvernul are capacitatea de a face față situației, Ministrul de Război îi explică, în ianuarie 1938, că este pus în fața unei politici de "combatere" a mișcării, pentru că o mistică așa cum este cea a Legiunii nu poate sfîrși decît prin a fi combătută cu forța... Între decembrie 1937 și septembrie 1939, omul urît de Garda de Fier este ministrul Armand Călinescu. La 21 septembrie 1939, mașina în care se afla
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bine ca, pe linia reconsiderării tradițiilor noastre culturale, să tipărim, de exemplu, operele lui Cioran, lui Mircea Eliade, lui Noica, lui Băncilă care, după cum se știe, fie că au fost direct ideologi ai legionarismului, fie că au fost reprezentanții curentelor mistice irealiste, agnostice, huliganice, care au fost considerați ulterior ca bază ideologică a legionarismului. Sigur că nu aceasta caracterizează frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai manifestă ici-acolo asemenea lucruri care trebuie să fie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
inclus între subiect și obiect, care este paznicul misterului nostru ireductibil, singur fundament posibil al toleranței și demnității umane. Fără acest terț ascuns totul este cenușă. Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja citată, Geneviève Fondane scria: "Tocmai am descoperit, din întîmplare, mai multe pagini despre mistică, uimitoare și atît de creștine că aproape că devin prea creștine [...] El devine heterodox
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja citată, Geneviève Fondane scria: "Tocmai am descoperit, din întîmplare, mai multe pagini despre mistică, uimitoare și atît de creștine că aproape că devin prea creștine [...] El devine heterodox prin exces". Cioran căuta și el acest terț, dar postura sa, în întreaga sa operă, este cea a negatorului terțului și al lui Dumnezeu însuși. În
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
însuși; Samuel Palmer, care era liderul grupului; Edward Calvert; George Richmond; Frederick Tatham; Francis Oliver Finch și Henry Walter. Numele pe care il adoptaseră provenea din pasiunea lor pentru lumea medievală, insă s-au concentrat pe subiecte pastorale, împărtășind viziunea mistica a sursei lor de inspirație, William Blake. Poetul devine astfel centrul acestui grup (mai ales între 1824-1827, după ce Blake a făcut cunoștință cu liderul grupului, Samuel Palmer), ai cărui membri îi împărtășeau profunzimea religioasă, venerîndu-l că pe un mentor, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînt descrise urgiile de ciumă și anarhie ce au lovit Anglia în timpul somnului lui Enitharmon ce a durat 1800 de ani38. Charles Lamb a declarat că opera critică a lui Blake este "o critică extrem de spirituală asupra lui Chaucer, dar mistica și plină de viziuni"39. Acesta a găsit poemul The Tyger / Tigrul ca fiind un poem "glorios" (acum poate cel mai celebru poem al lui Blake), în timp ce William Beckford l-a numit un poem "prost". William Hazlitt a găsit Cîntecele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lunatic nefericit"43. În 1811, H.C. Robinson l-a numit pe Blake un artist, poet și "mistic religios"44. În 1818 Coleridge scria despre Blake: "Este un om de Geniu [...] un Swedenborgian cu certitudine, o persoană cu o natură pronunțat mistica. Poate zîmbești că numesc un alt Poet un Mistic; [...] Poet aposau mai degrabă anacaliptic, si Pictor!"45 În opinia lui Henry Fuseli "[artă lui] Blake este teribil de bun[a] de furat"46. Fuseli și John Flaxman și-au exprimat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Erdman și John E. Grant, Princeton, 1970 67. Mihai A. Stroe, Romantismul german și englez. Știință arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur, Institutul European, Iași, 2004 68. Mihai A. Stroe și Gabriel Forfota, William Blake și sensul creației în mistica intelectuală europeană, în William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, Institutul European, Iași, 1998, pp. 15-129 69. Joseph Viscomi, "În the Caves of Heaven and Hell: Swedenborg and Printmaking în Blake's Marriage", în Blake în the Nineties, Steve Clark
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
britanice, vol. III (Secolul al XVIII-lea: 1714-1837), Institutul European, Iași, 2005 49. George Ochoa & Melinda Corey, Ghidul cronologic al științei, Editura All Educațional, București, 2000 [titlu original: The Timeline Book of Science, The Stonesong Press, 1995] 50. Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, Ed. Septentrion, Iași, 1993 51. Blaise Pascal, Cugetări, Aion, Oradea, 2000 52. Platon, Opere VII (Philebos, Timaios, Critias), Editura Științifică, București, 1993 53. Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie universală, Editura științifică
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Secolul al XVIII-lea: 1714-1837), Institutul European, Iași, 2005 49. George Ochoa & Melinda Corey, Ghidul cronologic al științei, Editura All Educațional, București, 2000 [titlu original: The Timeline Book of Science, The Stonesong Press, 1995] 50. Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, Ed. Septentrion, Iași, 1993 51. Blaise Pascal, Cugetări, Aion, Oradea, 2000 52. Platon, Opere VII (Philebos, Timaios, Critias), Editura Științifică, București, 1993 53. Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie universală, Editura științifică și enciclopedica, București
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Programme", în Constructions of Identity III, 2004, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006 69. Mihai A. Stroe, Oana I. Godeanu, The Phrasal Verb, Institutul European, Iași, 2004 70. Grigore Tăușan, Filosofia lui Plotin, Ed. Agora S.R.L., Iași, 1993 71. Evelyn Underhill, Mistica, Studiu despre natura și dezvoltarea conștiinței spirituale a omului, I, Fenomenul mistic, Bibliotecă Apostrof, Cluj, 1995 [titlu original: Mysticism. A Study în the Nature and Development of Man's Spiritual Consciousness, Methuen & Co Ltd, London, 1930] 72. A. Weigert și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
exist no more. Every Thing is Eternal./ În Eternity one Thing never Changes into another Thing. Each Identity is Eternal [...]." 140 În continuare urmărim, în sinteză, cu unele aprofundări, cîteva aspecte din analiza noastră William Blake și sensul creației în mistica intelectuală europeană (Mihai A. Stroe și Gabriel Forfota), capitolul 4 A, B și C (în William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, 1998, pp. 63-125). 141 Cf. "To John Flaxman, 12 September 1800" (BCW: 799). 142 "That there is but
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că din arderea evenimentelor temporale în focul spiritului se va naște cenușă din care va fi construit noul Paradis, conform dictonului alchimic "să nu disprețuiești cenușă", pe care Blake l-a respectat întotdeauna. 167 Jerusalem, 75, 8. 168 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, p. 93. 169 Ibid., p. 92. 170 Ibid., p. 97. 171 Jerusalem, 16, 61. 172 Jerusalem, 92, 17. 173 R. Steiner, Esoterismul Creștin, p. 87. 174 Ibid., pp. 87, 88. 175 Milton, 34, 50-51. 176 Remarcam
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
evenimentelor temporale în focul spiritului se va naște cenușă din care va fi construit noul Paradis, conform dictonului alchimic "să nu disprețuiești cenușă", pe care Blake l-a respectat întotdeauna. 167 Jerusalem, 75, 8. 168 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, p. 93. 169 Ibid., p. 92. 170 Ibid., p. 97. 171 Jerusalem, 16, 61. 172 Jerusalem, 92, 17. 173 R. Steiner, Esoterismul Creștin, p. 87. 174 Ibid., pp. 87, 88. 175 Milton, 34, 50-51. 176 Remarcam afinitatea cuvîntului Alla
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
58-60. 186 Vezi și fragmentul "Then She Bore Pale Deșire" (Atunci Ea Născut-a Palida Dorința) scris de Blake înainte de anul 1777: "knowledge drove sweet Innocence away" ("cunoașterea departe alungat-a dulcea Inocentă"). 187 Vala, I, 42. 188 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, 1993, p. 200. 189 Vala, I, 103-104. 190 Jerusalem, 65, 59. 191 Ibid., 33, 45. 192 Vala, ÎI, 18. 193 Ibid., VII, [b], 58-59. 194 Ibid., III, 169-70. 195 Ibid., V, 60. 196 Milton, 24, 68
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și fragmentul "Then She Bore Pale Deșire" (Atunci Ea Născut-a Palida Dorința) scris de Blake înainte de anul 1777: "knowledge drove sweet Innocence away" ("cunoașterea departe alungat-a dulcea Inocentă"). 187 Vala, I, 42. 188 Rudolf Otto, Mistica Orientului și Mistica Occidentului, 1993, p. 200. 189 Vala, I, 103-104. 190 Jerusalem, 65, 59. 191 Ibid., 33, 45. 192 Vala, ÎI, 18. 193 Ibid., VII, [b], 58-59. 194 Ibid., III, 169-70. 195 Ibid., V, 60. 196 Milton, 24, 68. 197 Jerusalem, 71
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu al tau dulce cîntec" (Vala, ÎI, 316-323). Cîntecul lui Enitharmon este probabil muzică sferelor (Lovinescu arată că prin această muzică stelele fixe mișcă zodiile; cf. Jurnal alchimic, p. 108). Sensul extatic al morții descris aici poate fi întîlnit în mistica tibetana: dizolvarea în Dumnezeu-Lumină prin frînghia Dmu (sau Mu). Trăirea clipei este insuportabila datorită plinătății ei, care nu poate fi răbdata de limitele noastre, căci clipă e una cu Veșnicia (Jurnal alchimic, p. 77). În acest sens, Blake va spune
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din care izvoraște Iubirea Sexuală că lanțuri de fier" (Jerusalem, 54, 11-12), adăugînd la sfîrșitul poemului Milton: "[Puterea] noastră sexuală [...] zboară în Ulro. De-aici se înălțară toate-ale noastre grozavii în Veșnicie" (Milton, 41, 33-34). Observăm și aici elemente de mistica a luminii la Blake. Cum spune Lovinescu, "aparențele subzista" (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 18) după mîntuirea prin învierea din morți, la fel cum un Jivan-mukta, sau un inițiat, sau un sfînt, nu își pierd nimic din trupul fizic; "făptura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
l-a avut în minte) este astfel o utopie, spulberata de Heisenberg. 175 (VI, 239) Woof înseamnă "firele de bătătura" (firele orizontale care trec prin urzeala). Este vorba de Pînză Religiei. 176 (VI, 254) cortul Universului: Vezi Cortul mistic din mistica creștină. 177 (VI, 254) cuprinzînd totul: Vezi despre cortul mistic în Dumitru Stăniloae, Viața și învățătură Sfîntului Grigorie Palama, p. 62: "Cortul care cuprinde toate mai dinainte de timp și în care s-au creat și se mențin toate văzutele și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în întîlnirea ("înflorirea") Iubirii cu iubirile-cuvinte căzute ("beams of blushing love"), reînnoite prin Dragoste-Lumină-Libertate, în ascensiune eternă. 218 (VII, 471) Nemuritoarele linii: Datorită sensurilor multiple ale cuvîntului line, dăm aici cîteva posibile interpretări: "funie, frînghie" (vezi frînghia Dmu/Mu din mistica tibetana, care este simbolul axei coloanei vertebrale în deschidere spre sferele superioare); "soarta" [(intrare în timp); "immortal lines" ar însemna, paradoxal, "sorți eterne"; la Blake, într-adevăr, timpul este un fel de veșnicie, ceea ce arată că timpul niciodată nu se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
distrugerii și a războiului (fier), a organizării sociale (arama), a iubirii și a pasiunii (argint), a ascensiunii intelectuale a omului, a înțelepciunii filosofice, sociale, științifice, poetice, etc. (aur). 248 (VIII, 186) chip femeiesc Universal: Chipul creației este, in învățătură creștină mistica, de femeie, este Biserică în care intră toți păcatoșii, toți cei care fuseseră morți, este Mireasă Hristosului. 249 (VIII, 198) Forjele lui Los: Forge poate însemna și matrice, locul unde se plăsmuiește, se creează ceva (cf. lat. faber lucrător, cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]