21,271 matches
-
venituri. Amănunte se pot afla la adresa www. infoeuropa. ro. ( D. B.) Modificări la TVR După închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul TVR 1 ne-a informat că au intervenit următoarele schimbări în programul său de marți, 31 august: 20,00 Mituri olimpice - întâlnire cu medaliații români de la J.O. Atena 2004 (prezintă Cristian Țopescu), 22,00 Putere și pasiune: Charles al II-lea (s.), 23. 10 Jurnalul TVR, 23,40 Abisul (f. aventuri SUA). Fabrică Fornetti În data de 4 septembrie
Agenda2004-35-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282824_a_284153]
-
își rezervă dreptul de a opera modificări în program, în cazuri excepționale. Regele Arthur, producție SUA, 2004. Regia: Antoine Fuqua. Cu: Keira Knightley, Clive Owen, Ioan Gruffudd Istoricii au gândit secole de-a rândul că Regele Arthur este numai un mit, o figură de legendă în jurul căruia s-au născut povești frumoase și aventuroase. Legenda a fost însă țesută în jurul unui erou adevărat, un bărbat care oscila între ambițiile proprii și simțul datoriei. Filmul, produs de Jerry Bruckheimer, aduce în fața spectatorilor
Agenda2004-38-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282902_a_284231]
-
care refuză regulile impuse de ei speră în zadar că cineva sau ceva va încetini creșterea Imperiului Necro. Rebeli există, dar au viața scurtă, iar salvatorii sunt în număr foarte redus. Când lucrurile merg prost, supraviețuitorii se agață de orice: mituri, profeții, speranțe deșarte - cum ar fi existența unor eroi izbăvitori. Dar binele nu este întotdeauna antidotul răului, iar legendele pot fi greșite. Uneori, antidotul răului este ceva și mai rău. Ca urmare, un exilat de tristă amintire este solicitat să
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]
-
dinspre Scorniceștii scânteismului... cristoian... GUGA, oricât de discret continuă, este din adevărata pleiadă a neo-rezistenței, via Caraion, Preda (cel din urmă), Mircea Ciobanu, Breban, Lăncrănjan, Buzura și, desigur, a celor care au sărit la timp pârleazul peste fron tiere... Rezum: mitul personal al “povestașului” (Alchimistul, Cohello, Abbadon Exterminator, memoria Focului etc.), este motorul de căutare al unui important scriitor roman contemporan, cum Blaga dixit “cu fluturii, cu Dumnezeu”. NANO ESEU Paradox și hazard, dinamica lumii ca utopie care mișcă existențele Paradoxul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
contribuție importantă a avut-o și editura Mirton, prin condițiile grafice deosebite, a vorbit Rodica Bărbat, cea care a prezentat povestea de iubire țesută pe fondul unor călătorii în locuri pline de semnificație. De altfel, și titlul romanului trimite către mitul ursitoarelor și ideea de destin, care marchează viața protagoniștilor. Volumul a fost prezent la Târgul de carte Gaudeamus. L. R. Sprijin de la Fondul Național Cultural l Pentru promovarea moștenirilor și a valorilor Ministerul Culturii și Cultelor lansează licitația de proiecte
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
de ajuns ca să trăiască pînă la amurgul neamului". S-a întîmplat ca două dintre baladele acestea (Miorița și Meșterul Manole) să devină - prima mai mult decît a doua - printre ceea ce dl Lucian Boia a numit, în revelatoarele sale cărți recente, "mituri fondatoare". Această, evident, datorită intelectualilor care le-au tot comentat și analizat. Miturile fondatoare, după cum ne previne dl Lucian Boia, trebuiesc reexaminate, toate, cu acuitate, pentru a le dezvălui înțelesul și ceea ce aburul romantic le-a conferit drept adevăruri sacrosancte
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
dintre baladele acestea (Miorița și Meșterul Manole) să devină - prima mai mult decît a doua - printre ceea ce dl Lucian Boia a numit, în revelatoarele sale cărți recente, "mituri fondatoare". Această, evident, datorită intelectualilor care le-au tot comentat și analizat. Miturile fondatoare, după cum ne previne dl Lucian Boia, trebuiesc reexaminate, toate, cu acuitate, pentru a le dezvălui înțelesul și ceea ce aburul romantic le-a conferit drept adevăruri sacrosancte. Prin această operație de reeexaminare, brusc, în locul adevărului sacrosanct apare ceea ce s-ar
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
în mijlocul real al țării reprezentat de lanțul carpatin". Așadar, Călinescu, încă din 1941, socotea că raiul mioritic luase neașteptate proporții și că el trebuie reașezat în dimensiunile corecte și plauzibile. Poate că tocmai ceea ce a conferit mîțului mioritic valoare de mit fondator este transformarea lui în semifabricatie a psihozei colective a românilor. Din ideatica baladei reiese că acel ciobănaș moldovean, cînd e anunțat de o mioara că tovărășii săi s-au înțeles să-l ucidă pentru a-i fură turmă, nu
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
format, etnogenetic poporul românesc și psihologia autohton specifică, hotărîtor a fost acest sentiment al necooperării, deci, cel al boicotării istoriei, adică a realului. Asta ca o consecință, firește, a mîțului mioritic al resemnării în fața vrăjmășiei istoriei. Întrebarea este dacă acest mit fondator al fatalismului este singurul drept și adevărat. Dimitrie Caracostea, în 1943, într-un studiu fundamental pentru folcloristica românească, observă critic: "Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atît cel epic cît și cel liric, arată că este mai mult decît o
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
de bun gust care dau versurilor strălucire și spontaneitate: "Tăind cu riglă de la est la vest / Un mare hat păzit de foișoare / Pe care gît-golasele clocesc / Iar dascălii predau umanioare". Ironia sare din pagina la tot pasul, se ironizează vechile mituri: Pe cînd delfinii se jucau / Prin baptisterii și-n piscine / Zvîrlind pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii cu ochi diamantini / Blagosloviți nespus de ursitoare / Noi ne jucăm - ții minte? - Printre crini / Cu
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
pentru ca in poezia să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în poezia de la Gândirea: Singurul vis adevărat: acest brad de crengile căruia atârnă/ că o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului douăzeci - pentru că mitul biblic este tratat adeseori fantezist și cu umor, de un autor care în mod evident cunoaște cei cincizeci de ani de poezie de dupa Gândirea: "Visez un muritor de rand/ Un pic prostuț și foarte blând/ Un pic ateu, un pic
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
un timp simultan, de a depăși implacabilul curgerii heraclitiene a apei și a timpului. Malurile Mureșului sînt văzute ca un punct de confluenta a ficțiunilor de tot felul: ficțiunea Occidentului, ca un film, cea a aventurii conspirative plănuite în detalii, miturile stranii ale copilăriei, cu strigoi sau animale fabuloase; toate se împletesc în mitologia personală a fiecăruia, simțită că singura modalitate viabilă de a acoperi falia dintre reprezentările unor vîrste diferite, de a închega și stăpîni propria identitate. Istoria reală sau
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au trăit mitul unei lumi în care civilizația era centrată pe cultură, cultura pe arte, artele pe literatura, literatura pe poezie și poezia pe lirism". Ingenioasă (dar și comoda) mi s-a părut a fi ideea de a lua în discuție ontologia postmodernă
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Nici vorbă de așa ceva! În realitate, cunoscutul istoric literar - care poate fi oricând, fără efort, și istoric - nu face decât să șteargă praful de pe tabloul vieții politice interbelice, ale cărui culori își recapătă astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un mit în discuție (publicat inițial, sub formă de serial, în revistă Dilemă), mitul respectiv chiar este pus în discuție, si nu contestat. Z. Ornea reconstituie, sub forma unei istorisiri captivante, cu zeci de personaje, funcționarea mecanismului democrației românești - Guvern-Rege-Parlament - începând cu
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
oricând, fără efort, și istoric - nu face decât să șteargă praful de pe tabloul vieții politice interbelice, ale cărui culori își recapătă astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un mit în discuție (publicat inițial, sub formă de serial, în revistă Dilemă), mitul respectiv chiar este pus în discuție, si nu contestat. Z. Ornea reconstituie, sub forma unei istorisiri captivante, cu zeci de personaje, funcționarea mecanismului democrației românești - Guvern-Rege-Parlament - începând cu primele alegeri pe baza votului universal, din noiembrie 1919 și încheind cu
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
datele gîndirii sale, ci ca o figură unică și deosebită că temperament și consecventă atitudinei sale. Aș spune, printr-o imagine puțin stîngace: lasă și a lăsat, mai cu seamă, peste tot, amprente digitale. Se pretează mai mult ca un mit decît că un învățător." Cerîndu-i-se opinia despre tendințele artei în acest sfîrșit de mileniu, adeptul armoniei clasice nu se sfiește să-și exprime dezacordul: "Trăim o mare criză culturală. Noi orizonturi se întrevăd, dar forțele anihilizatoare ale prezentului predomina. Forțe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
într-o ordine superioară a lumii. Pustia îl învăța să privească în jurul lui, cu toate că, aparent, nu e nimic de văzut. Robinson Crusoe este mai mult decît un personaj de român, e de-a dreptul un prototip, iar povestea lui un mit comportamental și fundamentul unei dogme etice a omului occidental. Astăzi, în plină epoca a solitudinii individului, istoria lui mi se pare mai actuala decît oricînd altcîndva, fiindcă are în centru această experiență formatoare a singurătății, despre care vorbeam mai sus
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
devine carnal.// Departele meu/ înghițit de calești/ topite pe străzile calde/ pe care nu merg/ toarnă tu înapoi/ în ciutura vărsătorului/ apă cu gust amărui;/ eu mă preling din sertar/ și de pe perete/ din poză decupata din ziar" (Departele meu). Miturile sînt, pentru a spune astfel, visceralizate, li se acordă o corporalitate familiară: "ai dreptul să desfizi calul troian,/ ulei de măsline curge prin venele lui,/ știu că poți să refuzi/ povestea unui biet cal;/ curcubeul pe hainele tale/ pătează orgoliul
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
apreciată de tânărul, pe atunci, filosof român, a putut vorbi despre demonia lui Iisus, "cea mai adâncă și mai rară dintre demonii", demonia iubirii 8). Și Mircea Eliade s-a ocupat de Mefisto, în "Simpatia lui Mefistofel", primul capitol din Mitul Reintegrării (1942), studiu parțial reluat și completat în Mefistofel și Androginul sau Misterul Totalității (prima ediție, 1962, în franceză). Eseistul nu face nici o diferențiere între demonic și satanic, în schimb, se arătă deosebit de interesat de simpatia reciprocă dintre Dumnezeu și
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
Ceasornicul de nisip, Editura Dacia, Cluj, 1973, p. 113-115; 4. Vol. Zări și Etape, E.P.L., București, 1968, p. 227, 234, 236-237, 252, 270; 5. ibid., p. 237; 6. ibid., p. 268; 7. ibid., p. 237; 8. ibid., p. 283-284; 9. Mitul Reintegrării (1942), în Drumul spre Centru, Editura Univers, București, 1991, p. 331; 10. Daimonion, vol. cît., p. 279-283; 11. Mitul Reintegrării, vol. cît., p. 332
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
236-237, 252, 270; 5. ibid., p. 237; 6. ibid., p. 268; 7. ibid., p. 237; 8. ibid., p. 283-284; 9. Mitul Reintegrării (1942), în Drumul spre Centru, Editura Univers, București, 1991, p. 331; 10. Daimonion, vol. cît., p. 279-283; 11. Mitul Reintegrării, vol. cît., p. 332
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
chiar cu o chestiune de prost-gust. Cum se explică, însă, remarcabilă longevitate a eroului Don Juan, analizat, între alții, de Kierkegaard însuși? Răspunsul poate părea prea simplu ca să mulțumească, dar cred ca e valabil: prin faptul că seducătorul reprezintă un mit. Jean Rousset dedică un studiu pasionant acestei întrebări, justificînd printr-o analiza aplicată la un corpus impresionant de texte, răspunsul pe care l-am rezumat mai sus. Putem vorbi despre Don Juan că despre un mit?, se întreabă autorul, din
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
că seducătorul reprezintă un mit. Jean Rousset dedică un studiu pasionant acestei întrebări, justificînd printr-o analiza aplicată la un corpus impresionant de texte, răspunsul pe care l-am rezumat mai sus. Putem vorbi despre Don Juan că despre un mit?, se întreabă autorul, din primele rînduri ale cărții sale. Sau, mai precis, putem să ne referim la figură seducătorului că la un mit, în accepțiunea pe care o dau istorici, precum Lévi-Strauss, Vernant, sau Mircea Eliade termenului, ca narațiune fondatoare
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
texte, răspunsul pe care l-am rezumat mai sus. Putem vorbi despre Don Juan că despre un mit?, se întreabă autorul, din primele rînduri ale cărții sale. Sau, mai precis, putem să ne referim la figură seducătorului că la un mit, în accepțiunea pe care o dau istorici, precum Lévi-Strauss, Vernant, sau Mircea Eliade termenului, ca narațiune fondatoare ce trimite la un timp sacru al începuturilor. La urma urmelor, data de naștere a lui Don Juan e mai curînd recentă și
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]