981 matches
-
dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate; stol; str. Turului în copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de multe ori fusesem tentată să-i iau o mașină mai bună, dar sexul la iarbă verde mi se părea atât de nostim, era și păcat să mă privez singură de el. Ne-am dus, am găsit poienița, a pus mititeii pe grătar, dar, după vreo zece minute, ghinion: a început ploaia; a preluat inițiativa și a delegat competențele imediat: tu vezi de carne, eu strâng grătarul; am ajuns acasă uzi până la piele, însă entuziasmul nu-i pălise: zicea că abia
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
se duceau ca vântul / Și nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la pâine. / Bab-aceea-a plămădit, / Aluatul a dospit; / După ce a pregătit, / A făcut la colăcei, / Și mai mari și mititei, / Și-a făcut un colăcel / Rumenel și-mpleticel, / Și-a făcut unul frumos / Ca și fața lui Hristos, / Nici mai mare, nici mai mic, / Dintr-o mierță și-un miertic; Și cu miere mi-l ungea, / Cu zahăr îl zăhărea, / În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului..."118 Identificarea lui Moș Crăciun cu Isus, "soarele dreptății", se realizează prin utilizarea imaginii binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor descriptive (veșmânt de primăvară, negru, mohorât) este reluat la nivelul macro-textului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor descriptive (veșmânt de primăvară, negru, mohorât) este reluat la nivelul macro-textului care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mine și paharul acesta" sau "Am băut paharul până la fund" prin intermediul descrierilor alegorice ale elementelor arhetipale: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să te ții; numai către sfârșit ai să te mai apropii și apoi iar ai să te depărtezi, iar mersul acesta îl vei ține una până în vecii vecilor, după cum ți-l hotărăsc eu acum." (...) Căci luna e om: la început mititel, ca și copilul, și apoi tot crește, aripile îi cresc împrejur, până ce vin una, și e rotund. Apoi începe iar a îmbătrâni și a se face tot mai mic, aripile i se taie, până ce rămâne ca degetul, și iar se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa / Și cu Ion/ Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au aflat / D-un tânăr cocon, / Pe nume Ion. Întâi că-l cerură, / Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion, / Că e bun de domn. / Taică-său nu vrură, / Maică-sa nu vrură, / Că e mititel / Și e crudicel / Și că el nu știe / Cal de-a-ncălecară, / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu te culci, căci dedesubt e o comoară care te arde cu flacăra ei nevăzută. Cînd „a apuca“ pe cineva, să sapi în locul de apucătură, că ai să găsești o comoară. Comorile îs lăsate de urieși, cînd i-au alungat mititeii. Mai sînt lăsate și de turci, dar murind, n-au mai fost scoase. Cel care găsește vreo comoară în pămînt să nu astupe urma vasului în care au fost banii, căci atunci va pierde banii, se va bolnăvi și va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară painjeni cu labele albe, îți vine un neam de aproape, iar cînd îi negru și mititel, un bun prieten. Cînd se pune masa pentru mîncare și, din întîmplare, se pun tacîmuri mai multe decît numărul persoanelor ce au să stea la masă, aceasta e un semn că niște musafiri pe neașteptate vor veni. Dacă bea cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-ți cade părul. Cînd te tunzi, strînge-ți părul și-l pune undeva, să nu-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged. Dacă-l vezi devreme e semn că ai să petreci la Paștele ce vine. Botează-ți fetița cu numele de Eva, iar băiatul, cu acela de Adam, dacă vrei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie verde trei grenate Dinspre 907 Înspre 908 Ne-a dat domnul un potop. De ardem de vii În foc ! Cu 7 copii În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau vina pe neveste, iar acestea, deși sunt torturate, nu recunosc adevărul. În speranța că ar putea clarifica lucrurile, căpetenia dracilor îl trimite pe Aghiuță, un diavol "mititel" pe pământ. Acesta, luând asupra lui o sută de mii de galbeni, trebuia să se căsătorească și să trăiască zece ani cu nevasta, travestit în muritor; va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel/ Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el". În tabloul al cincilea poetul revine la motivele esențiale: spectacolul naturii eterne cât și cel al umanității efemere se desfășoară sub stăpânirea lunii și concluzia este previzibilă: "Și pe toți ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
satelor și împrejurimilor orașelor, agenți electorali bătăuși; apoi productul hibrid al școalelor de toate gradele, intelectualii semiculți, avocați și avocăței, profesori, dascăli și dăscălași, popi liber-cugetători și răspopiți, învățători analfabeți - toți teoreticieni de berărie; după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili.“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 343) Totuși, afirmarea scriitorului în plan literar reprezintă o sursă de necazuri. Inteligența lui înspăimântătoare, viziunea critică amară și necruțătoare asupra claselor dominante
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
caretă dat taleri 130“. Alteori foaia de zestre devine neîncăpătoare pentru a primi toate micile remarci notate de ginere. Ruxandra Poienaru are astfel de probleme cu ginerele ei. Acesta notează tot. De exemplu, în dreptul inelului cu rubin ține să noteze „mititel robinașu și inelu“ și precizările de acest gen se găsesc pe tot documentul. Ele se disting ușor de actul dotal pentru că avem de-a face cu un alt scris, cu o altă cer nea lă și mai ales că notițele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
strălucește cu lumini deviza Nihil sine deo. Imnul regal cu cor, orchestră și fanfară. Cortina încet." Cu această imagine în față, mă întreb la ce se referă titlul " Mare farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca rol fu mare mititelul! Hai, gogomani, la jubileu!" și la cine se referă fabula Șarla și ciobanii unde personajul canin e "ca toți cîinii nemțești, / Cînd, leșinați de foame, doresc să-i miluiești"? Compunerea-omagiu datorată lui Caragiale a avut ecouri în presă: "Publicul a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
raport și de a indica un sentiment. Într-un moment de indispoziție și iritare, omul politic Tache Ionescu devine Fiul lui Belzebut iar Iorga Iliuță activu din cauza "hărniciei" excesive a scrisului iorghist; în schimb, Goga ca semn de simpatie e mititelul Octavian iar Șt. O. Iosif Jumătate de mire pentru a nu se uita colaborarea sa cu Dimitrie Anghel la Caleidoscopul lui A. Mirea; ca semn de mare apropiere sufletească și permisivitate, Petre Missir e Petrache, Mihail Dragomirescu Mihalache sau Prâslea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
catastif vechi). În lipsă de inspirație mai înaltă, uneori este imitat simplismul onomastic al lui Alecsandri: un Sonet e dedicat unui cavaler de industrie pe nume Coțcar Coțcarovici iar în Mofturi îl găsim pe Micul Spanacovici numit în formulă completă Mititelul Spănăcel Spanacovici; în Gogoși-le din Claponul anului 1877 ne întîmpină un tînăr monșer care face cură de apă de Buda, preotul Matache Sugăceanu și ofițerul turc Hahaler-aga; sultanul apreciază în fața camerelor otomane că, isprăvindu-și toate treburile ei, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]