967 matches
-
ajuta în detectarea precoce a miocardului potențial viabil (hibernant sau siderat), a ischemiei reziduale provocabile, precum și a pacienților cu risc pentru apariția de ICC. 3. Doppler ecocardiografia se utilizează concomitent cu eco-2D, fiind utilă în determinarea și evaluarea severității insuficienței mitrale sau tricuspidiene postinfarct, precum și a locului rupturii acute de SIV, cuantificării shunt-ului secundar și evaluarea unei posibile tamponade cardiace. 4. Computer tomografia poate fi aplicată în unele cazuri selecționate la pacienții cu IMA deoarece este mult mai precisă decât ecocardiografia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dureroase. Sunt prezenți unul sau mai mulți factori de risc coronarian. Examenul obiectiv este dominat de durerea anginoasă, semne de afectare ventriculară stângă care includ și diaforeza, paliditate, tegumente reci, tahicardie sinusală, zgomot III sau IV audibile, stetacustică de insuficiență mitrală ischemică și raluri de stază bazale bilateral la ambii plămâni. În foarte rare cazuri, crizele de AI se însoțesc de hipotensiune (disfuncție VS severă, șoc cardiogenic). Examinarea clinică poate pune în evidență și elemente clinice de patologie asociată care ar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice, CMH, hipertensiune pulmonară primitivă, cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție ischemică a aparatului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție ischemică a aparatului valvular mitral, semnele unei hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
b. cateterismul cardiac și ventriculografia apreciază funcția ventriculară stângă atât morfologic (dimensiuni VS, cinetică globală și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort care merge până la dispnee paroxistică nocturnă. - fatigabilitate; - hepatalgie de efort; - tuse iritativă; - hemoptizii - datorită hipertensiunii pulmonare (varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea AS pe esofag; - disfonia → afonie (sindrom Ortner) - prin compresiune AS pe nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este produsă de trecerea sângelui prin orificiul mitral stenozat. Nu se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele foarte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este produsă de trecerea sângelui prin orificiul mitral stenozat. Nu se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este produsă de trecerea sângelui prin orificiul mitral stenozat. Nu se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă; - Examenul radiologic al cordului - cord de configurație mitrală; - în PA - arcul mijlociu stâng este bombat prin dilatarea arterei pulmonare și a urechiușei stângi a AS și dublu contur al marginii drepte a cordului; - în LLS - atriul stâng
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă; - Examenul radiologic al cordului - cord de configurație mitrală; - în PA - arcul mijlociu stâng este bombat prin dilatarea arterei pulmonare și a urechiușei stângi a AS și dublu contur al marginii drepte a cordului; - în LLS - atriul stâng amprentează esofagul opacifiat cu bariu; - semne de HTP: de tip venos
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
amprentează esofagul opacifiat cu bariu; - semne de HTP: de tip venos - hiluri pulmonare mari cu prelungiri spre lobii superiori; de tip arterial - clarificarea câmpurilor pulmonare, prelungirile arteriale din hil se întrerup brusc; - ECG - P pulmonar (amplitudine crescută) - supraîncărcarea AD; - P mitral (>12 msec, de aspect bifid - difazic în DI, AVL, V1) - supraîncărcare AS; - Semne de HVD: R în V1 + S în V5 > 10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
amplitudine crescută) - supraîncărcarea AD; - P mitral (>12 msec, de aspect bifid - difazic în DI, AVL, V1) - supraîncărcare AS; - Semne de HVD: R în V1 + S în V5 > 10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
supraîncărcarea AD; - P mitral (>12 msec, de aspect bifid - difazic în DI, AVL, V1) - supraîncărcare AS; - Semne de HVD: R în V1 + S în V5 > 10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în V5 > 10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență cardiacă globală (stângă și dreaptă). Insuficiența mitrală acută prezintă următoarele simptome: - dispnee intensă cu ortopnee și dispnee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență cardiacă globală (stângă și dreaptă). Insuficiența mitrală acută prezintă următoarele simptome: - dispnee intensă cu ortopnee și dispnee paroxistică nocturnă cu debut brusc; - tuse cu expectorație ușor spumoasă cu striuri sanguinolente, edem pulmonar acut; - polipnee; - poziție șezândă cu anxietate; - obiectiv: frecvență cardiacă crescută, TA scăzută, jugulare turgescente, raluri
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu debut brusc; - tuse cu expectorație ușor spumoasă cu striuri sanguinolente, edem pulmonar acut; - polipnee; - poziție șezândă cu anxietate; - obiectiv: frecvență cardiacă crescută, TA scăzută, jugulare turgescente, raluri la bazele pulmonare. EXAMEN OBIECTIV [10] 1. Inspecția - nu este caracteristic faciesul mitral. Cianoza apare doar în cazuri severe. 2. Palparea - șocul apexian deplasat la stânga și în jos prin HVS. Poate fi liftant sau „en dome” (HVS); - suflu sistolic la vârf palpabil - freamăt sistolic. 3. Percuția - matitatea cardiacă poate fi mărită în toate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
2. Palparea - șocul apexian deplasat la stânga și în jos prin HVS. Poate fi liftant sau „en dome” (HVS); - suflu sistolic la vârf palpabil - freamăt sistolic. 3. Percuția - matitatea cardiacă poate fi mărită în toate direcțiile, și în jos (spre deosebire de stenoza mitrală) datorită și HVS. 4. Auscultația - zgomotul I normal sau diminuat la vârf; - zgomotul II poate fi normal sau accentuat sau dedublat la focarul pulmonarei datorită hipertensiunii pulmonare; - suflu sistolic apexian - caractere: -holosistolic; -maxim auscultatoric la apex; -iradiază spre axilă; -timbru
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]