1,463 matches
-
Sf. Gheorghe din Hârlău a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul . Ea este considerată parte a ansamblului Curții domnești din Hârlău, alături de ruinele curții domnești. Biserica a servit drept model pentru Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Încă din secolul al XIV-lea, Hârlăul a fost unul dintre cele mai importante centre economice și politice ale Moldovei. Prima sa atestare documentară provine dintr-un act din 1 mai 1384, în care se menționează existența unei
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
folclorul rus ("lubok"). De asemenea, realizează panouri decorative pentru Pavilionul Adunării Nobilimii. "Ca urmare a Actului Unirii votat de Sfatul Țării de la Chișinău (27 martie/ 9 aprilie 1918), provincia Basarabia intră în componența Regatului României." "În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul general al Bucovinei hotărăște, la 18/ 28 noiembrie 1918, Unirea Bucovinei cu Regatul României." 1921 Se căsătorește la Chișinău cu Ariadna Ambrozieva, originară din Tula (Rusia), studentă la Facultatea de Drept din Odesa. Poetă, scriitoare, solistă-concertistă și
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
in septembrie,2016 a fost lansat postul UnireaTv. Că deasemenea din ianuarie 2016 a fost lansat postul canalul NTV-Moldova. Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Piața de radio din Moldova este mult mai bine delimitată din punct de vedere lingvistic între limbile română și rusă. Sub auspiciile societății publice „Teleradio Moldova”, emite postul național Radio Moldova, singurul post de radio care acoperă integral
Mass-media în Republica Moldova () [Corola-website/Science/306696_a_308025]
-
păstrat doar stăreția, devenită după secularizare casa preotului și biserica devenită de mir. Chiliile de zid ce ocupau partea dinspre deal a incintei mănăstirii s-au dărâmat cu timpul. La anul 1890 se locuia încă în ele. În ședința Sinodului Mitropolitan a Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din orașul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugărițe sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcționa
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
la toate conferințele naționale și semnând toate memoriile politice adresate conducătorilor monarhiei habsburgice. A participat la toate adunările generale ale ASTREI, fiind ales vicepreședinte și apoi președinte (1875-1877). A fost membru al Sinodului Arhidiecezan al Mitropoliei Ardealului și consilier fiscal mitropolitan. Iacob Bologa a murit la 18 mai 1888 în Sibiu, lăsând în urma sa un fiu (Valeriu) și două fiice (Ana și Măria). Potrivit medicului Lucian Valeriu Bologa, numele de familie al personajului principal al romanului "Pădurea spânzuraților" (1922) ar fi
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
pe drept cuvânt, una dintre cele mai valoroase realizări ale picturii românești din Transilvania acelei perioade, icoana face trimitere la stilul picturilor murale de la biserica ”Sfântul Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, constituind, astfel, expresia elocventă a legăturilor ecleziastice existente între scaunul mitropolitan al Ungrovalahiei și protopopiatul din Ostrov. și, cum această icoană se integrează în mai largul context al picturii hațegane specifice secolului al XV-lea, detaliile stilistice, prezente și în cazul ansamblului pictural de la Densuș, permit atribuirea ei meșterului Ștefan. Din
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
este ales în repetate rânduri deputat în sinodul arhidiocezan de la Sibiu (1909-1911; 1915-1917; 1918-1920) și în congresul național bisericesc (1917); el a funcționat ca asesor (consilier) in senatul epitropesc al consistoriului arhidiocezan (1912-1921) și din 1921 ca consilier in consistoriul mitropolitan al Ardealului. Între 1919 și 1931 este ales în circumscripțiile Nocrich și Crasna-Sălaj ca deputat in Parlamentul României unite, patru legislaturi ca membru al Camerei Deputaților și două legislaturi ca Senator. Ion I. Lapedatu a făcut parte din Partidul Național
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
încercat să pătrundă în clădirea care găzduia comitetul județean al Partidului Comunist Român (PCR). "Securitatea" a răspuns cu gaze lacrimogene și jeturi de apă, în timp ce miliția a recurs la forță și la arestarea multora. Ei s-au mutat în jurul Catedralei Mitropolitane și au plecat într-un marș de protest prin oraș, fiind din nou confruntați de forțele de securitate. Până dimineața. majoritatea protestatarilor vor fi arestați de către forțele de represiune. Protestele au continuat în ziua următoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
Democrat din Moldova. Pe 11 noiembrie 2011, Angel Agache s-a căsătorit cu Elena Becciev, fiica directorului de atunci de la întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău, Constantin Becciev. Nunta a avut loc într-o sală luxoasă de la Moldexpo, iar cununia la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. nașul de cununie al celor doi a fost Vasile Dragan, un milionar în euro, care controlează circa 20 la sută din piața vinurilor spumante din Rusia. Conform „Ziarului de Gardă”, la 10 aprilie 2014, Angel Agache deținea un
Angel Agache () [Corola-website/Science/332611_a_333940]
-
20 decembrie 1768, Roșiești, județul Vaslui - d. 18 decembrie 1846, mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost un cărturar și traducător român, mitropolit în Moldova. Se trăgea dintr-o veche familie boierească. S-a călugărit în 1784, ajunge ieromonah la Catedrala Mitropolitană de la Iași în 1788, egumen la Sfântul Spiridon din Iași în 1789, episcop de Huși (26/27 iunie 1792), apoi de Roman în iunie 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803. Din informațiile care se găsesc în testamentul
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
să se retragă în 1842, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, la Mănăstirea Slatina, unde a și murit după 4 ani. Altă latură a activității sale este cea a ctitoririi de locașuri sfinte. În anul 1833 a inițiat construcția monumentalei Catedralei mitropolitane de la Iași, care, mai târziu, avea să fie refăcută de unul dintre urmașii săi, Iosif Naniescu. Numeroase mănăstiri și schituri din Moldova, între care Neamț, Agapia, Miclăușeni, Durău, Sihăstria sau Slatina, îl consideră mare ctitor. De la avem o sumă de
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
Alba-Iuliei, fiind membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. El a îndeplinit anterior funcția de episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, cu numele de "Bistrițeanul" (1990-2011). În data de 14 martie 2011 a fost desemnat de sinodul mitropolitan de la Cluj drept unul din cei doi candidați pentru funcția vacantă de mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. În ședința Sf. Sinod din 18 martie 2011 a obținut 17 voturi, față de cele 29 de voturi obținute de Andrei Andreicuț
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
luni mai târziu, pe 28 ianuarie 814, Carol cel Mare a murit la Aachen, trupul sau fiind înmormântat în catedrala de la palat. Carol a acordat trei sferturi din metalul prețios strâns în tezaur să fie distribuit la 21 de biserici mitropolitane din regat, iar fiilor săi le-a fost oferit doar 8% din tezaur, precum și săracilor și slujitorilor credincioși din palat. Sub Ludovic cel Pios, Aachen a rămas reședința principala, deși mergea deseori la reședința de la Compiegne, unde a întrunit adunările
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste. La 20 decembrie 1936, în cadrul unei ceremonii solemne, în prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui Senatului, Alexandru Lapedatu, episcopul Andrei Mager sfințește piatra fundamentală a Catedralei Ortodoxe (Mitropolitane) Române. A fost un moment de emoționantă sărbătoare pentru populația orașului. Peste doi ani, la 28 august 1938, episcopul Andrei Mager a sfințit, în prezența unei mari mulțumi, cele șapte clopote ale Catedralei , simbolizând cele șapte taine ale Legii celei
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor. Ultimul curent arhitectural care influențează orașul este cel românesc, introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administrație românească. Cel mai bun exemplu este Catedrala Mitropolitană realizată în arhitectură tradițională românească, în stil moldovenesc, fiind în prezent cea mai înaltă biserică din România (90,5 m), și cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume din afara Rusiei. Luând în considerare Rusia și Georgia, Catedrala din Timișoara ocupă
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit la dezvoltarea orașului și renumele regiunii Ordinea busturilor este în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre Catedrala Mitropolitană: Cu ocazia sărbătorilor se organizează în Piața Victoriei Târgul de Crăciun și Târgul de Paște, precum și alte târguri tematice. Timișoara este cunoscută ca „Orașul florilor”, fiind lăudată pentru spațiile verzi și parcurile sale. Multitudinea de parcuri de diferite dimensiuni, precum și
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Piața Operei, este una din piețele centrale ale municipiului Timișoara, locul în care Timișoara a fost proclamată în 20 decembrie 1989 primul oraș liber din România. La polii opuși ai pieței se găsesc la nord Opera, iar la sud Catedrala Mitropolitană. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește "Corso", iar cea de pe stânga "Surogat". Ambele au ansambluri arhitecturale de importanță istorică. În jurul pieței se găsesc importante instituții cum ar fi: Opera Română, Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Teatrul
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
promenada de pe dreapta se numește "Corso", iar cea de pe stânga "Surogat". Ambele au ansambluri arhitecturale de importanță istorică. În jurul pieței se găsesc importante instituții cum ar fi: Opera Română, Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Teatrul German de stat, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Cinematografele Timiș, Capitol și Studio, Muzeul Banatului, Galeriile de artă precum și multe magazine. Piața Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX când zidurile vechii cetăți erau în curs de demolare, iar centrul Timișoarei era reproiectat pentru a permite
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Biserica se află situată pe strada Mitropoliei nr. 33-35. Catedrala Mitropolitană "Sf. Treime” din Sibiu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, cu codul de clasificare . După ce timp de 60 de ani românii ortodocși din Ardeal nu au avut niciun episcop ortodox, Curtea imperială din
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
au asigurat astfel iertarea. În anii următori, interesul pentru catedrală rămâne, dar este depășit de alte doleanțe, printre care și ridicarea Episcopiei Ardealului la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei: „"să studieze cestiunea edificării unei biserici catedrale cu toate cele ce după ritul nostru aparțin ei"”. Urmează ani de dezbateri
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
care este utilizată în antetul Mitropoliei, sigiliul Mitropoliei, ștampila personală a Mitropolitului, pe frontispiciul publicațiilor bisericești și pe foaia de titlu a tipăriturilor bisericești, este brodata cu fir de aur pe steagul Mitropoliei, sculptata pe frontispiciul Catedralei și pe tronul mitropolitan. Stema Mitropoliei Basarabiei reprezintă: un scut de argint cu un brâu roșu, încărcat cu icoana Învierii Domnului, timbrat cu mitra de aur, așezat pe o cârja episcopala și o cruce de aur, încrucișate, însoșite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
6 canale fiecare: NIT, PRIME, MUZ-TV, TVM1, PROTV, N4 TV; și TV7, TVR1, TVC21, VDT, Noroc TV, Alt TV; Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitana din Chișinău. După alte surse bazate pe publicațiile de presă ale vremii, primele semnale și emisiuni ale postului de radio "Basarabia" la Chișinău au răsunat în 1927, în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incl. în
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
cu foarte mare greutate construirea altora, iar în satul Slătioara o parte dintre credincioșii ortodocși trecuseră la Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România (care dispunea de o mănăstire, construită după război, chiar sub regimul comunist și care era sediu mitropolitan), părintele Vasile Bostan și soția sa, presbitera Elena, a început la 11 septembrie 1980 construirea unei biserici monumentale de zid . Biserica s-a construit prin contribuția și jertfa benevolă a credincioșilor ortodocși din localitate, la care s-au adăugat importante
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
luna septembrie a aceluiași an, a luat parte în cadrul unei delegații numeroase de studenți ardeleni la Congresul studențesc de la Constanța. În anii 1898-1900 a fost redactor la revista "Telegraful Român". Reîntors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit funcționar la Centrul mitropolitan din oraș, întâi ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), unde a avut o activitate publicistică asiduă și meritorie, și în continuare în funcția de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, Cristea s-a distins
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
Telegraful Român". Reîntors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit funcționar la Centrul mitropolitan din oraș, întâi ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), unde a avut o activitate publicistică asiduă și meritorie, și în continuare în funcția de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, Cristea s-a distins și ca bun administrator și organizator. Între altele, s-a îngrijit de proiectul edificării frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu. În acest răstimp, Cristea a devenit și membru al
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]