11,461 matches
-
cu 37 taleri! Stabilindu-se hotarele stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august 1696, căpitanul Machidon Gheorghe și soția sa Maria vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, cumpărată de la Petrea și Mălina, Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să fi dăinuit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august 1696, căpitanul Machidon Gheorghe și soția sa Maria vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, cumpărată de la Petrea și Mălina, Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să fi dăinuit până când boierii Rosetti, lărgind mereu hotarele moșiei Filipeni, ajung la locul numit Știubiana unde vor organiza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să fi dăinuit până când boierii Rosetti, lărgind mereu hotarele moșiei Filipeni, ajung la locul numit Știubiana unde vor organiza o prisacă, vor construi o moară, adăposturi și locuințe, ceea ce s-a petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mereu hotarele moșiei Filipeni, ajung la locul numit Știubiana unde vor organiza o prisacă, vor construi o moară, adăposturi și locuințe, ceea ce s-a petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la locul numit Știubiana unde vor organiza o prisacă, vor construi o moară, adăposturi și locuințe, ceea ce s-a petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de prisacă, magazii pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren pe care le aveau în folosință, unii țărani au rămas dependenți de boier și moșia boierească. Această situație se reflectă pentru tiubiana în Registrele de stare civilă pentru născuți, pentru anul 1868, care înregistrează la numărul 21 nașterea copilului Manolache, fiul lui Lupu Vasile, servitor, domiciliat în satul Știubiana, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stare civilă pentru născuți, pentru anul 1868, care înregistrează la numărul 21 nașterea copilului Manolache, fiul lui Lupu Vasile, servitor, domiciliat în satul Știubiana, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci, și al Catrinei Lupu, servitoare, ambii soți sunt servitori pe moșia Rosetti Dimitrie, în a cărui casă a avut loc fericitul eveniment. Martori la declararea nașterii în fața ofițerului stării civile, care era primarul comunei, au fost Boghiu Ion din satul Slobozia și Boboc Nicolai din Știubiana. Modificările în structura de proprietate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se unește cu drumul de pe valea Berheciului, la Lozinca-Bărboasa, merge pe vale la Galați, acolo unde erau „schelele” și acostau vasele pentru a fi încărcate cu cereale pentru export. Runcu (Poiana Runcului) Acest cătun situat în partea de nord-vest a moșiei Filipeni, în hotar cu satul Ungureni, acolo unde cele dintâi documente îl situează pe Coste Călugărul încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, demonstrează că în hotarul aceleași moșii așezările omenești constând din grupuri de case (locuințe bordeie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Runcului) Acest cătun situat în partea de nord-vest a moșiei Filipeni, în hotar cu satul Ungureni, acolo unde cele dintâi documente îl situează pe Coste Călugărul încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, demonstrează că în hotarul aceleași moșii așezările omenești constând din grupuri de case (locuințe bordeie și colibe) și-au schimbat locul în funcție de mai mulți factori, între care cei de ordin economic și social au ocupat locul principal. Prelungirea existenței acestor cătune (Știubiana, Buduioasa, Runcu, Sălașele) până
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai multe documente. Poiana Runcului (un pleonasm, deoarece poiană și runc e totuna). Runcu este întâlnit ca toponim și oiconim pân în secolul al XX-lea, rămânând ca toponim și în prezent. Precizarea din documentele de la Radu Vodă care întărește moșia de cumpărătură lui Petrea și soției sale Mălina „dinîhotarul Runcului, de la Darog Ungureanul” lasă să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de cumpărătură lui Petrea și soției sale Mălina „dinîhotarul Runcului, de la Darog Ungureanul” lasă să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că Runcu a fost o vatră de locuire, este c moștenitorii moșiei Filipeni, Virginia Rosetti, căsătorită Lambrino și-a fixat reședința pe drumul care duce la Ungureni. Curtea Virginiei Lambrino continua, în epoca modernă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că Runcu a fost o vatră de locuire, este c moștenitorii moșiei Filipeni, Virginia Rosetti, căsătorită Lambrino și-a fixat reședința pe drumul care duce la Ungureni. Curtea Virginiei Lambrino continua, în epoca modernă și contemporană, vechea așezare Runcu, evident, fără să se suprapună spațial. Runcu, ca așezare, mai exista pe la anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impus nevoia de mai multe brațe de muncă. în tot Evul Mediu românesc, domnii șării Moldovei, ca stăpâni absoluți ai pământului și oamenilor, dădeau privilegii slujitorilor credincioși, înscrise în acte de danie - urice cu tot venitul, în veci, constând din moșii și sate, veniturile de la vămi, mori, lacuri și bălți etc. Unele dintre aceste documente se refereau și la dreptul beneficiarului de a-și face sat „cât va putea să trăiască un sat de agiunsu”, din oameni de țară sau dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări și plocoane, după obiceiul vechi, înscris în legile secolului XVIII-lea și al XIX-lea. în Slobozia - Filipeni s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări și plocoane, după obiceiul vechi, înscris în legile secolului XVIII-lea și al XIX-lea. în Slobozia - Filipeni s-au așezat cei sărăciți, lipsiți de mijloace de trai, care căutau un loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de trai, care căutau un loc de așezare. Indiferent de unde erau veniți, din satele din jur, de mai departe sau chiar bejenarii din Ardeal și Bucovina și, indiferent de statutul social pe care l-au avut în momentul așezării pe moșie, ei deveneau țărani dependenți, vecini sau clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meserie plugariu”, domiciliat în satul Slobozia, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci, este cel care, după noua lege administrativă dată de Al. I. Cuza în 1864, a pus într-un sac toată arhiva comunei cu sediul în cătunul Filipeni, la moșia și curtea lui Dumitru Rosetti și a dus-o la Lunca, care devine centru de comună. Structura proprietății funciare a familiei Boghiu lasă să se întrevadă vechea delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria socială a scutelnicilor și poslușnicilor a fost desființată prin decret după adoptarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceilalți bejenari. Dintre cei înscriși la recensământul din 1774, numai numele de familie Munteanu mai există și astăzi, ceilalți au primit nume de familie după introducerea, în 1864, a Registrelor de Stare Civilă. Toate familiile birnice care au locuit pe moșia Filipeni erau lipsite de pământ propriu; primeau pământ în folosință de la boier, pentru care plăteau zeciuiala și prestau zile de clacă. Chiar după înfăptuirea reformelor agrare din 1864, 1921 și 1945, lipsa de pământ s-a făcut permanent simțită, încât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosință de la boier, pentru care plăteau zeciuiala și prestau zile de clacă. Chiar după înfăptuirea reformelor agrare din 1864, 1921 și 1945, lipsa de pământ s-a făcut permanent simțită, încât familii întregi erau nevoite să lucreze cu ziua pe moșia boierească și, când n-au mai fost moșiile boierești, lucrau cu ziua la ferma de stat, pe pământurile lucrate anterior de strămoșii lor. Locuitorii din Slobozia - Filipeni au pierdut și favoarea luncașilor, și sediul administrativ, și biserica, iar școală și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prestau zile de clacă. Chiar după înfăptuirea reformelor agrare din 1864, 1921 și 1945, lipsa de pământ s-a făcut permanent simțită, încât familii întregi erau nevoite să lucreze cu ziua pe moșia boierească și, când n-au mai fost moșiile boierești, lucrau cu ziua la ferma de stat, pe pământurile lucrate anterior de strămoșii lor. Locuitorii din Slobozia - Filipeni au pierdut și favoarea luncașilor, și sediul administrativ, și biserica, iar școală și-au făcut după primul război mondial, prin 1927
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea termenului crează confuzie) trebuie să fi fost robi pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]