1,365 matches
-
cum, în străinătate. Manifestanții pro-FSN scandează energic Noi nu ne vindem țara!, demonizând reforma economică și privatizarea, coroborând tema egalitară cu cea naționalistă Jos străinii! și cu violența denunțării dușmanilor poporului Jos cu fiii de chiaburi și de legionari! Fără moșieri! Trebuie să recunoaștem însă că această contestare dirijată a legitimității opoziției își găsește un ecou masiv în habitus-ul mental al "majorității tăcute", supusă decenii de-a rândul propagandei sistematice împotriva "democrației burgheze". În acest mediu, imagistica primilor ani de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
decât de la toți economiștii luați la un loc, mi se părea că e cu atât mai bine pentru Balzac, al cărui legitimism desigur că nu-i plăcuse lui Marx sau Engels, după cum nici lui Lenin nu-i plăcuse în Tostoi "moșierul scrântit întru Cristos". Dar era Lev Nikolaevici o "oglindă a revoluției ruse"? Era! Perfect! \ Surâdeam în sinea mea. Știam că aceste gânduri erau copilărești (în mod curios la nouăsprezece ani eram mai grav), tinerețea ne dă adesea această stare de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Const. Simțion {EminescuOpXV 405} ["26 IUNIE... "] 2257 26 iunie dim[ine]ața Izirescu Paliță * Fermecarea* ochilor și sufletului lîngă* N 76 Convenția cu ea, scrisoarea pe care am să i-o scriu. Leda, sunt fiu de boier din Moldova, sunt moșier, vreau să te auz *, să te văz*, să te crez *. Cabala mea proprie din portofoliu mit dem Schein * v[on] Michel Angelo Meine Leda [IUNIE 1883] 2257 Pe Leda o iau pozitiv de nevastă prea e draguță. Pentru Leda am
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vreo unsprezece ani, cu o băsmăluță colorată. Purta o fustă lungă, creață și o bluză scurtă din stambă, cu mâneci largi. Era una dintre puținele colege de la școală, a cărei prezență o remarcase, după ce aflase despre tatăl ei, că fusese moșier. Fostul boier încă mai purta, ca semn al averilor de altă dată, o manta din doc și o șapcă albă - tipic pentru acea categorie de oameni. Soția lui purta, când ieșea prin sat, o fustiță cadrilată din pânză de casă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mari familii de emigranți, dintre care unii aveau poziții sociale destul de însemnate, iar alții erau simpli lucrători agricoli. Cu toate acestea, așa-zisa familie avea o oarecare identitate stabilă, cel puțin în contrast cu adevărații țărani, pe de o parte, și cu moșierii, pe de altă parte. Gilsenan (1976:196) susține că statutul social intermediar al familiei era "plin de contradicții" și că "în această zonă confuză a contradicțiilor, minciuna înflorește cel mai bine". El observă că în sat oamenii nu mint cu privire la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o judecătorii erau inamovibili. c) Dreptul la vot o votau doar cei care obțineau un anumit venit vot censitar (în funcție de avere) o electoratul era împărțit în: 3 colegii pentru alegerea Senatului; 4 colegii pentru alegerea Adunării. Senatul era format din moșieri deoarece censul era foarte ridicat, aproximativ 800 galbeni, venit anual. -Adunarea era dominată de moșieri: primele două colegii erau formate din moșieri; colegiul trei era format din comercianți, industriași, etc., colegiul patru din toți cei care plăteau o dare către
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
anumit venit vot censitar (în funcție de avere) o electoratul era împărțit în: 3 colegii pentru alegerea Senatului; 4 colegii pentru alegerea Adunării. Senatul era format din moșieri deoarece censul era foarte ridicat, aproximativ 800 galbeni, venit anual. -Adunarea era dominată de moșieri: primele două colegii erau formate din moșieri; colegiul trei era format din comercianți, industriași, etc., colegiul patru din toți cei care plăteau o dare către stat “cât de mică” (țăranii)prin reprezentanți; primele trei colegii votau direct, colegiul 4 prin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
electoratul era împărțit în: 3 colegii pentru alegerea Senatului; 4 colegii pentru alegerea Adunării. Senatul era format din moșieri deoarece censul era foarte ridicat, aproximativ 800 galbeni, venit anual. -Adunarea era dominată de moșieri: primele două colegii erau formate din moșieri; colegiul trei era format din comercianți, industriași, etc., colegiul patru din toți cei care plăteau o dare către stat “cât de mică” (țăranii)prin reprezentanți; primele trei colegii votau direct, colegiul 4 prin delegați. o existau categorii privilegiate care nu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
unui mare număr de titluri nobiliare liberalilor care, întrînd în Camera Lorzilor, ar fi răsturnat balanța de putere în Parlament. 38. Partidul Naționalist Irlandez (Irish Nationalist Party) s-a coagulat între 1880-1890 în jurul omului politic naționalist anglo-irlandez, proprietar de pămînt, ("moșier") Charles Stewart Parnell (1846-1891). Partidul, așa cum arată și numele, milita pentru ca Irlanda să obțină dreptul la autoguvernare, urmînd ca în final să devină independentă, ieșind de sub orbita Imperiului Britanic. Primul succes obținut de el și comilitonii săi a fost să
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
superior din România veche valora acesta este termenul exact cât o moșie bună, cu avantaje, în plus, față de aceasta. Căci, afară de glorie, posesorul ei se bucura de un frumos venit material, care era asigurat fără teama pe care o avea moșierul, că o secetă sau o altă întâmplare asemănătoare îl poate ruina. Venitul consta nu numai în salariu, ci și în cota-parte din taxele plătite de studenți, care la facultățile de drept, de pildă, puteau întrece chiar salariul unui profesor cu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
respectiv PamfilBrănescu din cele două piese poate fi sesizat un interesant paralelism. În cazul ambelor perechi există o secretă subordonare a celor doi miniștri, nu întâmplător cu același nume parcă generic, față de mânuitorii din umbră industriașul Bucșan și, respectiv, fiul moșierului Șerban Cruntu Racoviță, Pamfil. Același tip de manipulare este motivată însă complet diferit. Interesele financiare meschine sau impunerea bunului plac al magnatului omnipotent din Ultima oră, fac din ministrul Brănescu o marionetă dizgrațioasă, un "rinocer" afundat fără pic de demnitate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Și zăpada în jurul lui arde... parcă ar scoate limbi de flăcări și fum!.. Primăvara și vara era mai liniștit. Și așa, cumplitul supliciu a ținut zile, luni și ani... până ce bietul om a sfârșit înghețat și sfâșiat de fiare... Era moșierul Grigore Șipoteanu-Fălciu; bătrân cu barba stufoasă, bătută de bruma vremilor, cam la anii senectuții, fost deputat conservator al Ținutului Fălciu mulți ani... Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la anii senectuții, fost deputat conservator al Ținutului Fălciu mulți ani... Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă peste câteva sate din Ținutul Tutovei. Moșierul a scăpat cu viață, ca prin minune, de sub acoperișul casei pădurarului, prăbușit în flăcări peste el, tras afară, în ultima clipă, pe zăpadă, de Anuca, fata pădurarului. A zăcut în spitalul Spiridoniei din Iași, peste o jumătate de an și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
țevi suprapuse cu magazie de 15 focuri, cu țeavă „Damas“, invenție a fabricii de arme St. Etiene, combinație a „damasului“ englezesc cu „damasul“ de Boston, care asigură o precizie totală armei. footnote> nou-nouț, măi... cum n-ai mai văzut!“, zise moșierul cu mândrie, netezindu-și toiagul cu palma tremurându-i... „...Sărmanu‟ di el, sărmănelul“, își zise compătimitor, cu inima frântă, fostul hăitaș. Și lacrimile îi scăldau obrajii, fără să plângă, uitându-se furiș, cu o jale fără margini, la ruina de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vrăjit, așa cum te prindea vremea. Nici n-ai clipit a doua oară, și el într-un salt lung, lung, a dispărut în inima codrului, ca o vedenie. Te frecai la ochi, întrebându-te... „Oare, chiar a fost?“ și totuși, nefericitul moșier... dorea să vâneze un lopătar. Când se uita la tine, bărbos, îndoit de șale, sprijinit în toiag, doar din ochiul adânc, cenușiu și lăcrimos, țâșnea ca o suliță, o privire vie care te pătrundea neîndurat, te făcea să-l asculți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
te pătrundea neîndurat, te făcea să-l asculți și să-l respecți. ...Acum, cu mintea scăpătată, umbla himeric prin pădure, căutând lupul sur să-l ucidă. - Nu mai căta „lupu‟ sur“, boierule... c-o murit dimult!“ îi spunea fostul hăitaș moșierului, când pornea în pădure pe urmele lupului, și, hâtru cum era, pe loc îi veni o idee: „ - Chiar, domnia ta l-ai ucis, boierule!“ Moșierul tresări, ca trezit dintr-un somn adânc. ... Da, măi Fa... Fanachi, că bine zâci... recunoștea el
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-l ucidă. - Nu mai căta „lupu‟ sur“, boierule... c-o murit dimult!“ îi spunea fostul hăitaș moșierului, când pornea în pădure pe urmele lupului, și, hâtru cum era, pe loc îi veni o idee: „ - Chiar, domnia ta l-ai ucis, boierule!“ Moșierul tresări, ca trezit dintr-un somn adânc. ... Da, măi Fa... Fanachi, că bine zâci... recunoștea el cu mândrie că a ucis lupul care intrase demult în legendă pentru faima lui. ... Da, măi, așa-i, eu l-am ucis! repetă el
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dispărea cu oaia în spinare, lăsând în urmă și câteva mursecate, era lupul al cărui, singur numele, băga lumea în răcori... iar el vroia să-l înfrunte singur doar cu un toiag... „ - Îmblî ca un lup sânguratic, mai povestea despre moșier fostul hăitaș... Răsare, ca din pământ, când nici nu te-aștepți, stă și să uitî la tini ca o sălbăticiune, șî cheri înghițât di codru. Da nu faci nimănui rau!“ Și tot Fanachi mai povestea... „Fugi di oamini, di rău
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
urcă Golgota de veacuri... Fiecare străbate aceleași chinuri... fiecare află deznădăjduita speranță a veacurilor. Fiecare își alătură pașii de pașii celor ce au fost și au luptat înaintea lui, împotriva morții, au tăgăduit moartea... și au murit... Măi, Fanachi!... continuă moșierul pe un ton resemnat. Ce trebuie să crească, moare... ce trebuie să moară crește, copiii vor fi bătrâni fără să fi fost tineri... Iar noi, bătrânii, nu vom afla alinarea morții. Așa-i, măi... de când lumea e lume!... încheie moșierul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
moșierul pe un ton resemnat. Ce trebuie să crească, moare... ce trebuie să moară crește, copiii vor fi bătrâni fără să fi fost tineri... Iar noi, bătrânii, nu vom afla alinarea morții. Așa-i, măi... de când lumea e lume!... încheie moșierul oftând. ...Mă gândesc, măi Fanachi la miliardele de oameni dinaintea noastră... și miliardele de după noi, în curgerea lor... Oare, cât timp va curge fluviul denumit „omenire“, și cu ce noimă?!... Mai firavi decât iarba, sântem... și, atât de nebuni; oare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
repede să nu mai fiu, și întristarea mea după ce am râvnit totul, refuză scrâșnind toate darurile lumii. Nu-mi rămâne decât mirarea care a început odată cu trezirile adolescenței, și cerne... și cerne și azi aceleași întrebări fără răspuns!... Astfel murmura moșierul de Fălciu, „Boierul nebun“-, lucruri sinistre din ochiul bolnav și mintea lui smintită. Și, câtă dreptate avea!... O mulțime de ani au trecut de atunci... din pragul adolescenței lui, și o prăpastie s-a deschis între el și trecutul său
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fericirii noastre...! Fostul hăitaș asculta fără să clipească, apoi, întinse gâtul, înghiți în sec, nodul omușorului i se mișcă în sus și în jos ca o suveică... și întrebă brusc: -Ș-atunci... cine-i stăpânul, boierule?! La întrebarea neașteptată a bătrânului, moșierul în blană de lup, rămase o clipă descumpănit; și, amintindu-și de strămoșul nostru, al dacilor, zeul-lup, răspunse fără șovăire... -Zalmoxis, măi Fanachi... Zalmoxis!.. din moși-strămoși! Exclamă boierul dintr-o răsuflare. Cuvântul Zalmoxis se revărsă peste ei, umplând văzduhul, ca și cum
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
titlu acordat în Țările Române comandantului de slujitori pedeștri (dărăbani, seimeni), însărcinat și cu paza orașului de reședință prefect de poliție. footnote> era ginerele lui Lascarachi Kostaki, și frate cu Lascăr Catargiu<footnote Catargiu, Lascăr (1823-1899), om politic român, mare moșier și fruntaș al conservatorilor moldoveni. De mai multe ori ministru și prim-ministru în guvernele conservatoare. (1871-1876, 1889,1891-1895). footnote> , fostul șef al partidului conservator. Pe la 1872, a fost timp de 2 ani primar în Șuletea. Așa își începu povestirea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și fruntaș al conservatorilor moldoveni. De mai multe ori ministru și prim-ministru în guvernele conservatoare. (1871-1876, 1889,1891-1895). footnote> , fostul șef al partidului conservator. Pe la 1872, a fost timp de 2 ani primar în Șuletea. Așa își începu povestirea moșierul... Șuletea, măi Fanachi, poate că știi, este un fost sat răzășesc din Ținutul Fălciului, care până nu demult se numea Brăițenii de Sus... Stă înșirat pe coasta unei văiugi pe Valea Elanului, numită astfel, deoarece în vremuri vechi, prin acești
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a Fălciului. Nu putem să-i las uitării... pentru ca, aceia de după noi să-i știe!... Și, moșierul tăcu o vreme, uitându-se pe cer roată împrejur, cum se lăsa înserarea... ...Da, măi Fanachi... pentru ca ei să-i știe!... repetă el, uitându-se din nou roată pe cer. Cum trece vremea, măi Fanachi, cum trece... Acuș se întunecă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]