986 matches
-
asociative cu denumirea localității respective. (2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate. ... (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schita de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit." ... 29. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Punerea în posesie în cazul suprafețelor reconstituite pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226266_a_227595]
-
al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175352_a_176681]
-
de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. ... ---------- Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175352_a_176681]
-
din LEGEA nr. 400 din 17 iunie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 9 iulie 2002. (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schiță de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit. ... ---------- Alin. (3) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175352_a_176681]
-
nr. 169/1997 și a prezentei legi." ... 28. La articolul 26, alineatele (1), (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins: "Art. 26. - (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fanetelor, obsti de moșneni în devălmășie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237220_a_238549]
-
de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. (2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate. ... (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schita de amplasament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237220_a_238549]
-
asociative cu denumirea localității respective. (2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate. ... (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schita de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit." ... 29. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Punerea în posesie în cazul suprafețelor reconstituite pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237220_a_238549]
-
1991 și ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Obștea moșnenilor buzoieni "De pe Buzău" în Dosarul nr. 2.317/200/2007 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 . Excepția a fost ridicată de Obștea moșnenilor buzoieni "De pe Buzău" într-un proces având ca obiect o plângere formulată în baza Legii nr. 247/2005 . În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că imposibilitatea persoanelor nemulțumite de hotărârile comisiilor de fond funciar de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
1991 și ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Obștea moșnenilor buzoieni "De pe Buzău" în Dosarul nr. 2.317/200/2007 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
atac. ... Abrogat.*) -------------- *) Art. 73 a fost abrogat art. 1 pct. 21 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicat�� în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 73 avea următorul conținut: "Art. 73. (1) Obștiile de moșneni ori răzeși și composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
art. 87 a fost abrogat prin art. 1 pct. 31 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, pct. 4 al art. 87 avea următorul conținut:"4. obștile de moșneni sau de răzeși și composesoratele, prin mandatarii lor;" ***) Pct. 5 al art. 87 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 32 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
Legii nr. 169/1997 , care are următorul cuprins: "(5) Suprafețele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței lor". Textul legal mai sus menționat asimilează astfel proprietatea comună a membrilor obștei de moșneni cu coproprietatea forțată (și perpetuă). 2. Ca instituție juridică, coproprietatea forțată (și perpetuă) exprimă conceptualizarea legală a unor relații de fapt și de drept dintre coproprietarii unui bun în cazul imposibilității fizice, concrete, de ieșire din indiviziune a acestora (spre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
comun, precum și orice despărțire între proprietăți). 3. Prin urmare, coproprietatea forțată reprezintă o situație de excepție și trebuie să se fundamenteze pe o necesitate strictă, rezultată din integralitatea fizică a obiectului material al proprietății, ceea ce nu este cazul obștilor de moșneni. Acestea sunt forme asociative, constituite în vederea administrării drepturilor de proprietate ale membrilor acestora. Înseși rațiunile înființării lor, la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, au fost criticate public, în dezbaterile parlamentare de la acel moment, tocmai pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
forme asociative, constituite în vederea administrării drepturilor de proprietate ale membrilor acestora. Înseși rațiunile înființării lor, la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, au fost criticate public, în dezbaterile parlamentare de la acel moment, tocmai pentru faptul că moșnenii nu puteau ieși din indiviziune, considerânduse că respectivele prevederi legale duceau o categorie socială, cea a moșnenilor, cu câteva veacuri înapoi. Cu atât mai mult, ea apare desuetă și în evidentă contradicție cu realitățile economice și juridice contemporane. 4. Desigur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, au fost criticate public, în dezbaterile parlamentare de la acel moment, tocmai pentru faptul că moșnenii nu puteau ieși din indiviziune, considerânduse că respectivele prevederi legale duceau o categorie socială, cea a moșnenilor, cu câteva veacuri înapoi. Cu atât mai mult, ea apare desuetă și în evidentă contradicție cu realitățile economice și juridice contemporane. 4. Desigur, legiuitorul poate extinde, prin similitudine, instituția coproprietății forțate la alte bunuri, dacă, pe de o parte, ea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
de excepție, iar pe de altă parte, reglementarea legală să nu contravină dispozițiilor constituționale. Însă, în cazul textului vizat de excepția ridicată de autor, este vădită lipsa necesității stricte de a reglementa, prin asimilare juridică, proprietatea comună din cadrul obștilor de moșneni, ca o coproprietate forțată, dat fiind că pot exista și alte variante de reglementare (cum ar fi, spre exemplu, instituirea dreptului de preemțiune pentru coproprietari sau, în cazul devălmășiei, posibilitatea stabilirii unor cote-părți ideale, care să poată fi înstrăinate, respectând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
dispoziția legală care face obiectul excepției de neconstituționalitate contravine normelor constituționale. Astfel, statuarea prin lege a imposibilității ieșirii din indiviziune reprezintă, în realitate, o lipsire de conținut a dreptului de proprietate pe care îl au coproprietarii - membri ai obștei de moșneni. Ca urmare, sunt încălcate textele art. 44 alin. (1) și alin. (2) din Constituție, care garantează proprietatea, sub aspectul tuturor prerogativelor pe care le are acest drept fundamental, și, în mod special, în această situație, al dreptului de a dispune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016. Articolul 7 (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
coloana 3 va avea următorul cuprins: «Drum forestier - Groși»"; "- poziția nr. 24, coloana 4 va avea următorul cuprins: «Tehnice - îmbrăcăminte balast și pământ; Descript - l = 5 m, extravilan, șanțuri pământ 10.400 m; Adresa - Perișani; Vecini - DN 7D, Obștea de moșneni Cozia Priboiasa, Obștea de moșneni Surdoiu Pripoara, Ocolul Silvic Cornet și hotar comuna Berislăvești, lungimea = 6,5 km, lățime = 5 m, situat în extravilan, șanțuri = 13.000 m»"; "- poziția nr. 24, coloana 5 va avea următorul cuprins: «542.359 lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179845_a_181174]
-
cuprins: «Drum forestier - Groși»"; "- poziția nr. 24, coloana 4 va avea următorul cuprins: «Tehnice - îmbrăcăminte balast și pământ; Descript - l = 5 m, extravilan, șanțuri pământ 10.400 m; Adresa - Perișani; Vecini - DN 7D, Obștea de moșneni Cozia Priboiasa, Obștea de moșneni Surdoiu Pripoara, Ocolul Silvic Cornet și hotar comuna Berislăvești, lungimea = 6,5 km, lățime = 5 m, situat în extravilan, șanțuri = 13.000 m»"; "- poziția nr. 24, coloana 5 va avea următorul cuprins: «542.359 lei RON»"; "- poziția nr. 24, coloana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179845_a_181174]
-
sau mănăstiri erau dijma (a zecea parte din produse), claca (robota în Transilvania) și taxe bănești. Alături de această țărănime aservită exista și o puternică țărănime liberă, organizată în obști sătești, ce purta diferite denumiri. Reprezentanții acestor sate libere se numeau moșneni în Țara Românească și răzeși în Moldova. Însă, în amele țări, ca și în întregul răsărit al Europei, călătorii remarcau numărul redus al brațelor de muncă, precum și starea de nesiguranță pricinuită de războaie. În Orient, economirea rurală păstrează caracteristicile sale
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
malurile Bâscăi Roziliei, și ale afluenților ei, Bâsca Mare și Bâsca Mică. Atestate documentar începând cu secolul al XVI-lea, aceste așezări din zona de graniță între Moldova, Transilvania și Țara Românească au fost înființate pe de o parte de moșnenii din Sibiciu, care au deținut pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Buzăului), Brașov (prin pasul Buzău) și București (prin Cislău, Vălenii de Munte și Ploiești). Așezările din zona văii Bâscăi Roziliei au fost înființate începând cu secolul al XVI-lea, o parte din ele fiind la început târle pentru vite ale moșnenilor de pe valea Buzăului (în special din zona Sibiciu), devenite apoi așezări permanente; este cazul unor sate ca Păltiniș și Furtunești sau al unor sate astăzi dispărute (Lunca Pârciului, Roscoi, Argăsălești) devenite astăzi parte a altor sate. Alte așezări au fost
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a altor sate. Alte așezări au fost întemeiate de oieri și țărani din sudul Ținutului Secuiesc (actualul județ Covasna), fie că au fost etnici români (ca în satul Vadu Oii) sau maghiari (ca în satul Nemertea). Proprietatea în devălmășie a moșnenilor a intrat în conflict cu cea a boierilor proprietari în zonă, din familiile Persescu, Borănescu și ulterior Maican, care au încercat în secolul al XIX-lea să dezvolte turismul. În perioada comunistă, turismul a intrat în declin, fiind supus toanelor
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]