1,331 matches
-
venim noi; Dacă ființa umană se deplasează pe parcursul vieții într-o altă regiune decât cea unde s-a născut și acolo locuiește o perioadă mare de timp, amprenta energetică a locului respectiv îi modifică într-o oarecare măsură tiparul energetic moștenit. Însă cea care primează, ne atrage și ne influențează preponderent este aceea a locului unde ne-am născut (din acest motiv nicăieri nu e mai bine ca acasă, cu toate că în alte regiuni poate am avea un confort material sau de
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
a sindicatelor profesorilor, pornind de la avertismentele că sistemul de alegere școlară contribuie la elitism și la diferențe de clasă socială. Alegerile educaționale implică în final alegerea unui viitor în care șansele de reușită în viață depind fie de puterea privilegiului moștenit, fie de oportunitățile egale. Discuțiile actuale asupra reformelor alegerii parentale pun sub semnul întrebării intențiile dar și consecințele acestei căi în ce măsură programele de alegeri parentale reprezintă o slăbire a responsabilității publice față de educație sau o nouă strategie de a urmări
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
regionale, pe lângă latura sa cantitativă, a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a raporturilor de integrare pe anumite spații geografice și mai puțin pe altele, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico istorice moștenite și conjuncturii geopolitice regionale din perioada postbelică. Așa se explică o anume dinamică a integrării unor state arabe în organisme regionale aparent fără legătură cu lumea arabă (Egipt și Tunisia ca observatori în cadrul Organizației Cooperării Economice a Mării Negre) sau a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fi încercat o revizuire mai precisă a lui Bruni. Căci dacă fondatorii Pistoiei erau ei înșiși români, așa cum argumentează Manetti, atunci Pistoia nu era cuprinsă în "moștenirea română" a Florenței; și ea, de asemenea, ar fi putut pretinde autonomia legală moștenita de la strămoșii români. S-ar putea obiectă că ideea fondării catiliniene era de un gust îndoielnic, dar pistoiezii, care mai curând agreau explicația că propriile lor tulburări civile ar fi coborâtoare din cele ale românilor, se mândreau cu această asociere
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
recunoască uneori cei doi istorici, concluziile lor au fost modelate într-o anumită măsură de diferențele între sursele materiale pe care le-au consultat. În cazul lui Goldthwaite, cercetarea înregistrărilor financiare private a dezvăluit multe dispute generate de împărțirea averilor moștenite. Probabil nu în mod surprinzător, acest material l-a condus la focalizarea cercetării asupra dezacordurilor dintre cei care aveau drepturi sau pretindeau că au drepturi asupra averii și astfel a ajuns la concluzia că familiile au devenit din ce in ce mai fragmentate. Prin
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și laici. Dar aceste diferențe sunt întotdeauna gândite în interiorul unui proces de lungă durată care produce reprezentări și comportamente care sunt, până la urmă, comune. Pentru alți istorici, cum ar fi Robert Mandrou, înscriși într-un mod mai direct în linia moștenita de la istoria socială, esențialul rezidă în legătură creată între diferențele între modurile de a gândi și a simți și diferențele sociale. O astfel de perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prin care se realizează. Sorgintea creștină a acestui act este dezvăluită chiar de Iisus Hristos Însuși prin cuvintele „iar când va veni Fiul Omului Întru slava sa El va zice celor de-a dreapta Lui; veniți binecuvântații Părintelui Meu, veniți de moșteniți Împărăția gătită vouă de la Întemeierea lumii, căci...bolnav am fost și m-ați Îngrijit. Atunci vor răspunde Lui drepții zicând: Doamne când Te-am văzut bolnav și am venit la Tine? Și răspunzând Împăratul va zice lor: Adevăr zic vouă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de stări intermediare care pot spori procentul celor a căror temperament și atitudine pot da naștere sau pot Întreține stări conflictuale care să genereze violență. Dincolo de orice alte considerente și temperamentul, ca și instinctele, trebuie considerate ca un dat natural, moștenit, transmis din generație În generație, asupra căruia nu se poate interveni decât prin educație. Sediul lor se află În talamus (creierul reactiv) ca și cel al instinctelor, asupra căruia creierul reflexiv (scoarța cerebrală sau neocortexul) acționează printr-o activitate de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că în teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pentru cutremurătoarele cuvinte adresate celor tentați a-și abandona limba și legea: ,, Cine-și lasă limba lui / Arză-l para focului / Să se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sau atrage o realitate clamată întâi de toate prin ceea ce el anunță!). Totuși, lumea noastră a acreditat așa ceva din nevoia de a asigura o formalizare în ceea ce privește repartizarea statutelor și a meritelor fiecăruia. Diploma a distrus și a înlocuit vechile privilegii moștenite ereditar sau prin cutume socioculturale. Principiul meritocrației, susținut de diplome, s-a generalizat în perioada modernă. Nu ne mai miră deloc faptul că, astăzi, cine are carte are parte! Dacă în ceea ce privește competențele domestice subzistă o sumedenie de criterii și de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
În posesia proprietăților cuvenite, nu păreau a fi lipsiți de speranță, În pofida tuturor promisiunilor evazive primite de-a lungul anilor - considerau necesar să folosească până și ultimul strop de energie pentru a intra, În cele din urmă, În posesia bunurilor moștenite. De aceea Îmi solicitară ajutorul, informându-mă asupra situației penibile În care se aflau, spunându-mi că ambasadorul rus, care era de puțină vreme sosit În oraș, refuzase să intervină În favoarea lor, dar că prin intermediul influenței mele sperau să obțină
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unui stat național, cea mai mare parte a elitei politice românești părea să nu realizeze faptul că printre obligațiile ei se afla și asigurarea unui climat prielnic dezvoltării tuturor etniilor ce locuiau la nordul Dunării. Frustrările acumulate în timp, prejudecățile moștenite, amprentele culturale îi determinau pe mulți lideri politici ca, o dată ajunși în poziții decizionale, să conceapă diferite mecanisme de funcționare a statutului român doar pentru majoritari, chiar dacă în felul acesta se îndepărtau de spiritul epocii. Fără a fi recunoscută vreodată
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu doar acceptarea reformelor în egală măsură chiar dacă în trepte diferite îi apropia pe actorii abdicării lui Cuza, ci și originea socială asemănătoare a celor mai mulți dintre ei685. Toate acestea le-au permis ca, în ciuda desființării în perioada 1848-1866 a privilegiilor moștenite, să supraviețuiască și să devină, datorită mecanismelor politice permise de modernitate, a renunțării la privilegii și a regimului reprezentativ, din oameni care dominau din punct de vedere social în elită politică conducătoare 686. Remarcabilă devenea acum schimbarea de ton din partea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
variații fundamentale în structura formală a diferitelor teme verbale, păstrând nealterată structura semantică (lexical-semantică) a formelor verbale încheiate. Variațiile formale ale rădăcinii ajung până la reducerea ei la lungimea „materială” a unui singur fonem. Aceste neregularități sunt, în marea lor majoritate, moștenite. În funcție de tipul și de gradul de neregularitate a rădăcinii, se disting, între verbele neregulate: • verbe cu neregularitate absolută • verbe cu neregularitate relativă Verbele din prima subclasă au în cursul flexiunii, pentru diferite categorii gramaticale, forme supletive: a fi, sunt, ești
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la, în, cu pot însoți termeni prin care se realizează mai multe funcții sintactice, ceea ce le anulează capacitatea de a marca identitatea funcțional-sintactică a acestor termeni. În funcție de originea sau de structura lor, prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) prezintă recțiuni diferite: • cele mai multe prepoziții moștenite, simple sau compuse, prepozițiile ca, decât și drept, provenite din adverbe, și locuțiuni prepoziționale care au ca ultim element o prepoziție simplă impun termenului lexical pe care-l însoțesc în realizarea unei funcții sintactice cazul acuzativ: „El se contrase... până ce
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1990), primul document strategic elaborat, exprima un optimism accentuat. Spre sfârșitul primei decade de tranziție se aștepta ca România să intre în rândul țărilor mediu dezvoltate, cu o bază solidă de creștere în continuare. Problema centrală era cea a economiei moștenite, caracterizată printr-un grad ridicat de iraționalitate și o tehnologie uzată moral. Ea trebuia, în consecință, restructurată. Ca în orice schimbare fundamentală, dificultățile sunt inevitabile, dar populația se aștepta ca acestea să fie rapid depășite, cu costuri reduse. Optimismul se
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unor schimbări rapide și de succes. În al doilea rând, procesul de schimbare în care Româna se angajase dispunea de o orientare strategică credibilă, susținută puternic internațional și bazată pe un înalt consens intern. În al treilea rând, structurile tehnico-economice moștenite, deși irațional dezvoltate și depășite în unele privințe, prezentau un grad ridicat de modernitate și erau asociate cu o forță de muncă înalt calificată, deși cu unele deficite de disciplină. În fine, se aștepta ca Occidentul să fie înalt interesat
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aici, în ciuda suportului masiv venit din partea Germaniei Federale, criza economică s-a dovedit a fi neașteptat de durabilă, iar căderea industriei, catastrofală (Banca Mondială, 2002). Pentru celelalte state era vitală o restructurare care să valorifice cât mai mult acumulările economice moștenite, și nu să le distrugă. Se aștepta ca întreprinderile de stat, eliberate de intervenția distorsionantă a unei conduceri politice arbitrare și birocratice, dobândind libertatea de acțiune și de utilizare a propriilor resurse, să devină mai eficiente decât în perioada socialistă
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost abandonat, lăsat pradă unei jefuiri complete. Marile gospodării de stat, care au menținut o perioadă de timp producția agricolă, lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
venit cu un program politic complet diferit de cel al tehnocrației: doar o atitudine radicală anticomunistă, centrată pe excluderea din politică a tuturor celor care au fost legați într-un fel sau altul de comunism, complementar cu eliminarea tuturor structurilor moștenite. Dacă în interiorul țării un asemenea program era marginal, în Occident, datorită unor condiții particulare, el a căpătat o credibilitate foarte ridicată, investindu-se importante resurse politice și financiare în susținerea sa. Occidentul avea o altă perspectivă și alte priorități decât
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au fost autorii a tot ceea ce s-a produs în societatea socialistă. În plus, exista obsesia reformei rapide prin promovarea schimbărilor imediate în toate sferele vieții sociale, deși bazate pe programe insuficient articulate, era efectul unei strategii distincte: distrugerea structurilor moștenite, pentru ca, pe locul rămas gol, să se construiască o societate de tip capitalist, lipsită de orice risc de reîntoarcere la comunism. Mitologia reformei: tema reformei a oferit un conținut programului politic vag al partidelor istorice, mai ales după venirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acestea au fost injectate risipitor în întreprinderi nerestructurate, administrate confuz și păgubos. Dacă privatizarea economiei a fost acceptată fără nici o rezervă, în condițiile unei oferte limitate, tehnocrația economică a căutat obsesiv, în noul context economic confuz, să mențină sistemul industrial moștenit. Era de așteptat ca tehnocrația legată de economia de stat să nu accepte o privatizare prin distrugere a sistemului economic, pe care, de altfel, ea îl administra. Procesul de distrugere economică s-a petrecut printr-o evoluție dureroasă, cu angajări
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tehnologie învechită), poziției geopolitice; b) voința și capacitatea actorilor de a acționa: pentru reușita unei acțiuni, sunt foarte importante motivarea actorilor de a realiza obiectivul propus, capacitatea lor de a se organiza și acționa colectiv (capitalul uman și social), mentalitățile moștenite; c) rezistențe sociale: orice schimbare de amploare se izbește, inevitabil, de rezistențe venite din partea diferitelor grupuri sociale care ar putea avea interese/atitudini adverse față de direcția schimbării. Asemenea factori sunt explorați în mod special în teoria marxistă a claselor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ale reformei pentru a o face pe aceasta suportabilă/sustenabilă social. Tipuri de factori extrinseci în explicarea tranzițieitc " Tipuri de factori extrinseci în explicarea tranziției" În analiza explicației dificultăților tranziției, importanța factorilor referitori la condițiile situaționale ale României (structuri economice moștenite, contextul geopolitic) a tins să fie diminuată, accentul căzând pe factorii social-culturali interni actuali care trimit la responsabilitatea colectivității. Respingerea importanței factorilor explicativi situaționali este efectul atitudinii active. Invocarea exclusivă a factorilor situaționali reprezintă mai mult o scuză și are
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
profesionale superioare, cum, inevitabil, se întâmplă frecvent, riscă să devină șomeri pe termen lung în condițiile scăderii dramatice a numărului locurilor de muncă salariate. Se pot invoca și multe alte asemenea interpretări ale atitudinii populației drept expresii ale unei mentalități moștenite, care, în fapt, sunt mai degrabă atitudini realiste față de situația actuală. Neîncrederea în întreprinderile private poate fi parțial expresia unei mentalități a societății comuniste, dar și o estimare realistă a abuzurilor împotriva salariaților a unui capitalism adesea abuziv din cauza deficitului
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]