1,470 matches
-
pomăt, livadă, prisacă, casă la prisacă și “treidzeci de stupi”. Să nu fie de deochi! Avea oarece pe lângă acea vie. Iată acum și o “biată” moștenitoare. După felul cum ai spus-o, îmi închipui cât de neajutorată o fi fost moștenitoarea despre care ți-ai adus tu aminte. Chelsiia lasă fiicei sale Marie, soția lui Ion Botezatul: “Casăli ei, cu pivniți de piatră și cu cinci dughene, ce-s pe Podul Vechiu, unde ședu arcarii, și doo vii,...în Vale îi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că păcatul originar "înseamnă mai degrabă că ne naștem într-un mediu unde e ușor să faci rău și greu să faci bine" [Ware, 1993:65-66]. Participarea noastră la păcatul originar rezultă din aceea că ființele sînt "interdependente și împreună moștenitoare. Omul nu este o insulă. Noi sîntem "unul altuia mădulare" [Efeseni, 4:25]. Și astfel, orice acțiune făcută de unul dintre cei care participă la firea umană îi afectează în mod inevitabil pe toți ceilalți" [Ware, 1993:66]. 25 O
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
40 dintre acestea solicitau Înlăturarea domniilor fanariote, 20 urmăreau obținerea independenței. Proiectele de reformă urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să Întemeieze un stat constituțional. 1. Constituția Cărvunarilor - Întocmită În 1822 de Ionică Tăutu susținea monarhie mărginită și moștenitoare. 2. Așezământul politicesc - semnat de Simion Marcovici susținea organizarea statului pe baza separării puterilor Societățile politice secrete care au acționat Între 1821 și 1848 au diversificat proiectele pentru statul român modern. Revoluția din 1848-1849, a marcat afirmarea națiunii române și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a lui technè prin "artă", semn de anexare modernistă, întreține neînțelegerea. Textele și faptele tind să dovedească mai degrabă că niciuna dintre opozițiile care subîntind universul nostru estetic nu are echivalent în mentalitatea elenică a epocii clasice, cum nici la moștenitoarea ei medievală. Această absență nu este un deficit, ci semnul unei subordonări a imageriei față de interese superioare. Rămânem tributari unor perspective înguste, informației trunchiate. Părinții fondatori ai Bisericii estetice a Occidentului au gândit opera de artă, în secolele al XVIII
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu poate înșela că ei sunt în Transilvania urmașii vechilor colonii romane”. -În spațiul transilvănean a fost declanșată lupta de emancipare a românilor ardeleni, care a avut ca scop recunoașterea legitimității revendicărilor populației românești din imperiu, în calitatea sa de moștenitoare directă a Romei antice: a fost începută de episcopul Inochentie Micu-Klein (1692 1768);a fost continuată de reprezentanții Școlii Ardelene: Samuel Micu (1745-1806); Petru Maior „Istoria pentru începutul românilor în Dacia”; Gheorghe Șincai (1754-1816) „Hronica românilor și a mai multor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înlăturarea domnilor fanarioți; 10 memorii cereau obținerea independenței. o au fost concepute numeroase proiecte de reformă care urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să întemeieze un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
en titre, cum spun francezii, in her own right, cum spun englezii, Queen Regnat cum va spune ea singură) din istoria Angliei și unica împărăteasă a Indiei?* Teoretic șansele erau foarte mici, dar norocul i-a surîs de timpuriu. Prințesa moștenitoare Charlotte Augusta, fiica lui George al IV-lea și a reginei Caroline (unicul lor copil) murise în 1817 la vîrsta de numai 21 de ani, fără să fi avut copii cu soțul ei, Leopold de Saxa-Coburg-Saalfeld (ulterior Gotha)**, ceea ce a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
care avea un zîmbet cuceritor și nu afișa nici o morgă regală. Victoria a crezut că dacă Eduard se va căsători și își va întemeia o familie, "oaia rătăcită" s-ar întoarce la turmă. Printre posibilele candidate la titlul de principesă moștenitoare avute în vedere de palatul Buckhingham după o listă alcătuită la cererea Victoriei de regele Leopold I al belgienilor și publicate în The Times au fost Maria de Hohenzollern-Sigmaringen, Hilde de Nassau, Matilda de Olanda, Maria de Altenburg și chiar
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Victoria nu era în principiu contra acestei alianțe consangvine, ca de altfel nici tații tinerilor, dar cele care s-au împotrivit au fost ducesa de Edinburgh, foarte filogermană (care detesta tot ceea ce însemna Anglia), pe de o parte, și principesa moștenitoare Alexandra, antigermană de cînd Danemarca pierduse ducatele Schleswig și Holstein, și care își detesta cumnata. Mama Mariei (care nu-și putea imagina că Albert Victor va muri și că George va deveni prinț moștenitor și viitor rege), a "aranjat" cu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
nu-și putea imagina că Albert Victor va muri și că George va deveni prinț moștenitor și viitor rege), a "aranjat" cu regina Olga a Württembergului (și ea Mare Ducesă a Rusiei, ca soră a țarului Alexandru II), cu prințesa moștenitoare a Prusiei, Charlotte ("Charly") și chiar cu împăratul Wilhelm II ca Maria să-l întîlnească în Germania pe Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, prințul moștenitor al României, ceea ce s-a întîmplat în cîteva rînduri. Pînă la urmă Victoria a socotit că onoarea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
face către mulțimea în delir de-acum binecunoscutul semn V (= Victorie), cu degetul arătător și inelar, pe care îl făcuse mai înainte din balconul Primăriei (Mansion House)**. În 1947, la doi ani după terminarea războiului, George și Elisabeta, însoțiți de moștenitoarea tronului, prințesa Elisabeta (viitoarea regină Elisabeta II) fac o vizită în Australia. Între timp, sănătatea regelui, dintotdeauna precară, se deteriorează vizibil, factorii cancerigeni fiind fumatul excesiv, epuizarea fizică și stressul războiului. Treptat, funcțiile de reprezentativitate sînt preluate de moștenitoarea aparentă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de moștenitoarea tronului, prințesa Elisabeta (viitoarea regină Elisabeta II) fac o vizită în Australia. Între timp, sănătatea regelui, dintotdeauna precară, se deteriorează vizibil, factorii cancerigeni fiind fumatul excesiv, epuizarea fizică și stressul războiului. Treptat, funcțiile de reprezentativitate sînt preluate de moștenitoarea aparentă, prințesa Elisabeta. La 31 ianuarie 1952, regele îi însoțește pe Elisabeta și pe soțul ei, prințul Philip***, la aeroport cu ocazia plecării lor într-o vizită oficială în Kenya. Filmul făcut cu acest prilej ni-l arată ca pe
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
alături de întreaga populație, toate privațiunile. Ca și întreaga populație, aveau cartele cu bonuri pentru alimente și îmbrăcăminte. Chiar și în timpul perioadei de extremă austeritate postbelică, ei nu au fost niște privilegiați (ca toți guvernanții republicani pretinși democrați). Cînd prințesa Elisabeta, moștenitoarea tronului regal, s-a căsătorit cu tînărul locotenent de marină Philip Mountbatten, ea a trebuit să împrumute încă un bon (coupon) de textile pentru a-și putea comanda o rochie mai lungă. În ultima fază a războiului, ea chiar s-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
prințesa Victoria, sora Kaiserului (neagreată de Ferdinand, și care s-a măritat ulterior cu prințul Albert de Schaumburg-Lippe) și prințesa Alix de Hessa, care era pe placul prințului moștenitor al Coroanei României. Alix de Hessa va deveni în 1894 principesă moștenitoare a Coroanei Imperiale Ruse. Între unii membri ai Casei Regale a României și ai Casei Regale a Marii Britanii au existat și unele asperități. Poate exemplul cel mai concludent este acela că regele Carol nu le-a permis Mariei și lui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ducesa de Edinburgh, îi reproșaseră de mai multe ori suveranului român atitudinea sa rigidă, și acest lucru nu a fost uitat. În schimb, li s-a permis celor doi să ia parte la încoronarea lui Eduard VII. Maria, în calitate de principesă moștenitoare a României, a fost invitată personal de vărul ei primar George cu ocazia încoronării acestuia ca George V la 22 iunie 1911, încoronare la care a participat cu acordul regelui Carol căruia George îi trimisese o scrisoare în acest sens
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
II al belgienilor) s-a căsătorit cu Claire Coombs, prințul moștenitor Haakon-Magnus al Norvegiei s-a căsătorit cu Mette-Marit Tjessem Hoiby, prințesa Martha Louise a Norvegiei (sora mai mare a lui Haakon Magnus) s-a căsătorit cu Ari Behn, prințesa moștenitoare Caroline de Monaco cu Philippe Junot (1) și Stefano Casiraghi (2), dar nu și cu actualul soț, prințul Ernst August de Hanovra, apoi sora acesteia, prințesa Stéphanie de Monaco cu Adans Perez-Lopez (1) și Daniel Ducruet (2), prințul moștenitor Wilhelm-Alexander
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și nici regina Elisabeta II. ** A nu se confunda cu mătușa Victoriei, prințesa regală Charlotte Augusta, sora mai mică a lui George IV și William IV, soția ducelui (mai tîrziu regele Württemberg-ului, Friedrich Wilhelm, decedată în 1828. *** Primul născut, prințesa moștenitoare, purta numele de Charlotte Augusta Louise, o altă posibilă confuzie onomastică și deci de persoană. Va declara mai tîrziu, cu diverse ocazii, că nu vorbește bine limba germană, deși din corespondența ei masivă cu Albert nu se constată acest lucru
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
oiconimele (Abrud, Albac, Arcuda, Băroi, Cigmău, Drencova, Garvăn, Galt, Hîrșova, Iași, Mehadia, Oituz, Oltina, Sălduș, Tapia, Turda) considerate, în urma investigațiilor etimologice minuțioase, autohtone au putut fi menținute în activitate și transmise din generație în generație pînă astăzi numai de către populația moștenitoare a dacilor, care este cea romînească, mai ales că multe dintre reflexele fonetice care au marcat evoluția lor formală aparțin limbii romîne. Această dovadă este imposibil de respins de către cei care susțin că poporul romîn nu putea fi născut prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
întortocheat (vezi cazul stufatului...) al preluărilor influențelor străine în gastronomia noastră. Bucătăria țărănească: măduvă tracică sau... paleolitică? Radu Anton Roman face o netă distincție între diferitele „straturi“ ale bucătăriei românești: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie țărănească“, moștenitoare a unei tradiții culinare băștinașe, „spectaculoasă și cu măduvă tracică“ și, pe de alta, la capătul opus al... mesei, adstratul cel mai recent: o bucătărie modernă, citadină și cosmopolită, adică foarte receptivă la influențe străine 10. Aceasta din urmă trăsătură
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
uneia din piesele sale, Dragostea celor trei portocale. 56 Nu este locul să hotărâm aici asupra originii, controversate, a commedia dell'arte. Să semnalăm totuși că Goldoni sugerează, într-un alt pasaj al Memoriilor sale, că ea este fără îndoială moștenitoarea unei alte forme a teatrului latin, atelana, ipoteză mai probabilă pentru că atelana este un gen improvizat. Acesta este, la începutul secolului, și punctul de vedere al Abatelui du Bos, care scrie: "Atelanele erau piese asemănătoare aproape cu Comediile Italienești obișnuite
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
șoptea la Roma), se așeză lângă el în grădinile imperiale și-i spuse cu un glas atât de plin de ură, încât parcă nu era al ei: — De multe ori m-am întrebat de ce ai ales-o pe Drusilla ca moștenitoare a ta. Nu înțeleg ce avea ea în plus față de mine. Numirea unui moștenitor era o îndatorire dinastică, iar el fu neplăcut surprins. Ea însă vorbea rar, cam prostește. Înțelese și răspunse nepăsător: — Din cauza vârstei... Femeia nu mai adăugă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
relativ obscur scriitor francez, Henri Rivière, pe care o citise În La Revue des Deux Mondes cu douăzeci și cinci de ani În urmă și o transferase În decorul unui conac englezesc de țară. Tânărul erou era Îndrăgostit de pupila tatălui său, moștenitoarea unei averi. Fosta amantă a tatălui, dna Vibert, Își făcea apariția pe neașteptate, aducându-i cu ea pe fiul lor nelegitim și pe un tutore cu intenții perfide. Doamna Vibert Încerca să o Împingă pe pupilă În brațele fiului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sentimentelor ei de faptul că Își știa prietenul Îndrăgostit de ea. Era limpede că aveau să se căsătorească până la sfârșit, de aceea speculațiile priveau modul În care prietenul, destul de simpatic, urma să fie recompensat pentru pierderea văduvei. — Eu pariez pe moștenitoare, ce s-a spus la sfârșit, zise cineva. Altcineva era de părere că Fanny, slujnica, avea să se dovedească a fi o a doua moștenitoare și, În consecință, eligibilă pentru căsătoria cu un gentleman. Femeile mâncau portocale și prăjituri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În care prietenul, destul de simpatic, urma să fie recompensat pentru pierderea văduvei. — Eu pariez pe moștenitoare, ce s-a spus la sfârșit, zise cineva. Altcineva era de părere că Fanny, slujnica, avea să se dovedească a fi o a doua moștenitoare și, În consecință, eligibilă pentru căsătoria cu un gentleman. Femeile mâncau portocale și prăjituri pe care le aduseseră cu ele În pungi de hârtie cafenie, trecându-și sticle cu suc de ghimbir. Majoritatea bărbaților ieșiră În căutare de băuturi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
profunde, de Îndrăznețe și de frumoase pe cât numai el le putea face. Elementele componente erau deja Înscrise În carnet. Unul despre americanul grizonant, copleșit de imaginea ocaziilor ratate În grădina pariziană, Îndemnându-și tânărul prieten „să trăiască intens“; altul despre moștenitoarea bogată, trădată de iubit și de prieteni; și al treilea despre tatăl și fiica sa, care Învingeau forța distructivă a pasiunii prin bunătate și iscusință. Încă nu era pregătit să se apuce de ele, dar trăia cu certitudinea calmă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]