717 matches
-
în jurul tău, zâmbet chemat la viață numai de rutinatul mecanism social care ți-a fost transmis odată cu celelalte bunuri ale familiei sau ale castei, zâmbet care înainte nu-mi fusese niciodată destinat. Îmi dau seama de aceasta din enervarea care mocnește în tine, surd și amenințător, față de tot ceea ce gândesc, zic sau fac, din dorința ta de altceva, în fine dintr-o mulțime de nimicuri care, luate fiecare în parte, ar trece neobservate, dar care în totalitatea lor formează o crudă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pururi: Trăiască Republica Populară Română!“ (din Luceafărul, citat de Glasul Patriei, 10 ianuarie 1960) TULBURE Victor „Bălcescu - nimb al unei vremi amare! Și Ceaușescu - început de eră! Azi libertatea cântă-n drumul mare Cu viitorul la butonieră. Un veac - abia mocnea o rază tristă... Dar dup alt sfert de veac: ce vâlvătaie! Bălcescule, Republica există! Și tu exiști în celalt Nicolae!“ („Ștafetă-steag“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Dar nu mai puteam călători fără riscuri majore în țară, câtă vreme comuniștii se aflau la putere. Promiteau să o facă încă multă vreme. Spaima de a nu-mi mai revedea vreodată părinții, sentimentul de vinovăție pentru că i-am părăsit mocneau subteran, perturbând o parte dintre legăturile cu noua mea patrie. Am aflat că un secretar de stat în ministerul german de externe va efectua o vizită în România. I-am adresat o petiție, rugându-l să faciliteze părinților mei șansa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bine, emoționantă și de care nu te saturi. În spatele acestor trăsături se ascundea destulă inteligență și rafinament. Știa să pună toate lucrurile cap la cap și să le dea o stare de bine. Când inima îi era zdrobită și îi mocnea ca un foc acoperit în cele mai ascunse taine în care se manifesta degradarea dragostei dintre Carlina și Valentin, ea se confesa Anisiei ori de câte ori era la extremă fără a ține cont de problemele ei familiale pe care le putea avea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
muri până atunci! părea foarte tulburat, cu privirea pierdută și cu gesturi precipitate. - Ce se întâmplă cu tine? îl întrebă aproape în șoaptă. - Nici eu nu știu prea bine. Mă doare capul. Parcă aș avea o cârpă în creier care mocnește ca un foc, iar când mă doare prea tare îmi vine să strâng pe cineva de gât. Apoi șovăi să îsi mai destăinuiască gândul întreg pe mai departe tăcând. Carlina ieși din dormitor și se așeză pe un scăunel în fața
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
nu zăbovi nimeni. Nu visa să mai fie împreună cu el....și ea greșise poate. Fiecăruia îi trebuia un alt gen, să se indentifice cu un altcineva. Decât o viață lipsită de sens, singurătatea era singura soluție pentru amândoi. Focul ce mocnea în sufletul ei o făcea să se hotărască să-și lase casa, orașul și tot ce agonisise și să urmeze o viață plină de neprevăzut. Ochii plumburii priveau fără nici o expresie. Lăsă gândul să îi umble aiurea. Se transpunea într-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe când pleca cu covoarele: Mai avem copii prin casă, dar nimeni nu-i ca dumneaei. Mamina 10/1947 I 24 octombrie [1947], vineri dimineața, ora 7 Eri am avut o zi extraordinar de plină, care m’a obosit, și aseară, mocnită de căldura patului, unde mă aștepta sticla de În limba română în original (n. tr.). apă clocotită, nu am mai putut scrie. Dar nici nu am putut dormi de părere de rău că nu am avut energia să înfrunt frigul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
gândeam că secretarul putea interveni ca și ai mei să aibă unele neplăceri, cât pentru soarta proprie, ajungi la un moment dat când nu mai ții cont de prudență... La București ai mei intraseră în vizorul organelor speciale. Nemulțumirea generală mocnea peste tot. Timișoara dă tonul luptei eroice! Ascultam cu respirația reținută să nu scăpăm firul informațiilor ce ne veneau din afara țării. Țara se mișcă, se împotrivește! Se află de reprimarea împotrivirii de la București din 21 decembrie. În ziua următoare, vineri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
trăi, că acești oameni nu sunt resemnați, ci se agită pentru a depăși impasul insuportabil al vieții, ei au Înțeles că Rusia nu e departe de Japonia și de ei Înșiși și că plictiseala e doar o mască sub care mocnește un cazan incandescent. Cu cât Îi cunoșteam mai bine pe actorii japonezi, cu atât foloseam mai rar translatorul. Evident că nu am reușit să Învăț mai deloc japoneza, dar mă Înțelegeam cu mulți prin semne, gesturi și inflexiuni vocale. Antrenamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu umbre, dă roată cu privirea: chilia e o grotă cioplită în piatră; o gaură ține loc de fereastră; alta, mai mare, de ușă; câteva icoane închipuie un iconostas; un sfeșnic cu trei brațe; o vatră în care un foc mocnit de găteje țiuie ascuțit; alături, o lăicioară așternută cu o velință vărgată; pe sfoară la uscat, smocuri-smocuri de ierburi și rădăcini; ochii lui se opresc și adastă îndelung pe trupul lui Iisus răstignit pe o cruce cioplită în lemn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bună, mai de frică sau de nu s-a putut altfel cu funia, cu săcurea, am făcut rânduială și dreptate în țară. Înaintea pravilei și-a dreptei judecăți, nu suflă nimeni... Dar, oare, s-a stins vechea ură ce zace mocnit în adâncuri? Mai bântuie prin lume, pribegi, boieri desțărați, fiii, nepoții descăpățânaților. Nu suflă, dar nu uită, gâlgâie ura răzbunării în ei; așteaptă clipa prielnică... Și se pare că ea nu e departe. Nu o dată m-am întrebat: oare când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poate spera într-o țară în care alți magistrați se solidarizează, de asemeni în văzul națiunii, cu acest ministru sperjur ? Într-o țară în care justiția se eschivează îndărătnic vreme de trei ani și jumătate, răzbunările nu pot decât să mocnească și va fi groaznic dacă vor izbucni. Nu vă jucați cu focul, domnilor. Și, mai cu seamă, nu vă amăgiți cu ideea dementă că sunteți infailibili și eterni și că nu veți avea de dat socoteală. În definitiv, cuvântul „răzbunare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Toată lumea e pentru pace, dar nimeni nu poate evita războiul. Balcanii, acolo unde a murit și unul dintre bunicii mei, într-un război nu mai puțin exterminator decât cel de azi, a fost mereu bântuit de un naționalism feroce, dar mocnind, transformat mai târziu în comunismul în care vechiul naționalism s-a metamorfozat în ceva și mai monstruos. 19 mai. M-am hotărât să călătoresc în România împreună cu colegii suedezi (dar și cu prieteni români: Mia Morogan și Dan Shafran) pentru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de la serviciu dar, de câte ori era nevoie de ea, la orice oră din zi sau din noapte, putea fi chemată și răspundea cu entuziasm la toate solicitările. Secretarul primăriei, un tip încăpățânat, bățos, învățător de profesie, ambițios, cu prestanță și autoritate, mocnea de răutate vizibilă doar arareori diluată, și atunci cu un zâmbet 208 perfid. Afișa superioritate față de angajații primăriei, dar și față de mine, iar ironia nu-i lipsea niciodată. Știa tot ce mișcă în comună, avea oameni în toate satele pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la tronul Imperiului austro-ungar. Un pretext optim pentru Austria ca să pedepsească Serbia și să-și manifeste ambițiile sale veleitare de extindere a propriei influențe politice asupra unei mari părți a teritoriilor slave. Această crimă a aprins fitilul unui conflict ce mocnea de multă vreme în sânul popoarelor. Au fost implicate statele europene și Statele Unite ale Americii. Un an mai târziu, pe 24 mai 1915, și Italia s-a lăsat târâtă în învălmășeala generală, iluzionându-se cu o soluționare rapidă a conflictului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
marmura, iar progresul urbanistic modificase aspectul străzilor și al circulației. Schimbarea mentalității mi-a apărut și mai radicală într-un sens preocupant de viitor. Zguduirile datorate înfrîngerii din Extremul Orient, urmate de cele ale revoltelor interne, reprimate cu cruzime, dar mocnind sub cenușă, lăsau urme vizibile. Locuind la Antoine Bibescu, secretarul Legației noastre, la vizitele și recepțiile mondene eram uimit de libertatea de limbaj folosită pentru a judeca politica internă, pînă chiar și pe împărat. În contrast strident cu tăcerea unanim
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
publice, în special de Rusia, dar, dimpotrivă, foarte rău văzut de Viena și primit cu neplăcere la Berlin, unde se sconta un incendiu general: din acest punct de vedere, Wilhelmstrasse a resimțit-o ca pe o decepție. Dar sub cenușă mocnea flacăra ce putea fi înviorată dacă se sufla în ea la o nouă ocazie favorabilă. Italia: decembrie 1913 octombrie 1917 În bizarul decor al palatului Sturza cu oglinzi peste tot, cu stucaturi verzulii și roze, parchet presărat cu stele și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înainte, în care piciorul său se va mai afla de sute de ori lîngă mandibulele portarilor adverși. Va mai putea să continue, să intre în vestiar, să-și pună apărătorile și ghetele? Să meargă la Craiova și să simtă scîntei mocnite în ochii suporterilor? Să audă tribuna scandînd numele defunctului, așa cum se scandează la Dinamo numele lui Hîldan? Aproape sigur nu. Șuleap e condamnat să care o cruce nemeritat de grea. Mai greu decît lemnul acestei cruci din spinare poate deveni
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cel ce astăzi urci bolțile de-azur Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încet ca un cer înnorat, devine bubuitoare spre mijloc, apoi se rezolvă. Misterul existenței epice nu stă în observație, ci în durată. Nici aici scriitorul nu observă individul rural. Eroul cărții este țăranul colectiv cu psihologie de gloată, în fundul căruia mocnesc instinctul de pământ, nemulțumirea ancestrală. Izbucnirea se produce repede, în termeni ilogici, mitologici. S-ar putea observa că autorul pune oarecare complăcere în scenele de violență (violuri bestiale, stâlciri, sugrumări, evirări, spânzurări, împușcări), ceea ce înseamnă că el trăiește mai ales
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este falsificată, avutul furat, înstrăinat, iar peste toate relele propaganda revizionistă maghiară s-a dezlănțuit iarăși furibund, perfid, dezgustător și amenințător cu teza autonomiei, care înseamnă stat în stat, amenințând integritatea granițelor statului român NAȚIONAL și indivizibil. Culisele aspirațiilor maghiare „mocnesc” manevrate și de alte „îndemnuri”, masonerie, finanțe, interese perfide care urmăresc destrămarea și dezmembrarea statului Național Unitar Român. Transilvania, nume dat de Iulius Caius Cezar în anul 50 î.H., Patria Dacilor și inima României, a fost cuvânt interzis de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
parazitismul păgubitor, și reintroduceți iar datoria și virtutea muncii, poruncă Dumnezeiască. Înarmați cu aceste adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a României de azi e plin de necunoscute pentru noi românii, care mocnesc și își așteaptă ospățul. CORBII Corbii zilelor noastre „îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile”, ca și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care azi nu mai e nici cal, nici măgar. În acest fel, țăranii sunt supuși, izolați, închiși în satele lor cu milițieni și securiști la intrare și la ieșire. Țăranul este un lumpenproletar, dar vai ciocoilor când furia lor, care mocnește, va readuce un 1907. Pârcălabii comuniști care au luat țara în arendă de la o putere străină se tem, le este frică. De aceea sunt tot mai brutali și mai perverși. Dacă-și vor pierde gradele, ce vor fi? Ce vor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
iluzie tragică: bărbații lor se vor mai Întoarce. Sunt, cu siguranță șașa credț, În lagăre nemțești secrete”. Învierea morților „Numai cine a fost la Iași, mult timp după masacrul din iunie 1941, și-a putut da seama de ura ce mocnea În sufletele populației creștine contra nevinovatei populații evreiești”. Așa deschide adjunctul președintelui Comunității capitolul despre istoria Comunității după pogrom - de fapt, o lungă mărturie pe care a pregătit-o vreme Îndelungată - un fel de memorii pregătite cu participarea șefilor de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]