1,182 matches
-
de vedere la cel aparținând unuia sau mai multor personaje. De fapt, trebuie avut în vedere, într-un text dat, ansamblul parametrilor care pun în relație situația de enunțare cu scena reprezentată. Trebuie evaluate două dimensiuni: dimensiunea referențială și dimensiunea modală a textului. Când este abordată dimensiunea referențială, se observă mai ales dacă naratorul este un actor, dacă procedeele reprezentate se petrec în același timp cu enunțarea, sau în trecutul apropiat, sau dacă sunt povestite de un narator aflat în afara situației
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se petrec în același timp cu enunțarea, sau în trecutul apropiat, sau dacă sunt povestite de un narator aflat în afara situației de enunțare. Acest lucru privește îndeosebi toate persoanele, timpurile verbale, indicatorii de timp și de loc. În cazul dimensiunii "modale", se evaluează mai degrabă distanța care se stabilește între enunțător și enunț, mărcile subiectivității (judecăți de valoare, emoții...). Multe povestiri pornografice sunt narate la persoana întâi singular. Dar aparenta regularitate maschează, de fapt, mari disparități. O narațiune la persoana întâi
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
situează deci între naratorul exterior și personaj 34. Prezența lui se manifestă mai ales în fenomenele de "contaminare lexicală", când naratorul utilizează cuvintele pe care personajele au obiceiul să le folosească într-un anumit tip de situație. 4. Vocabularul Dimensiunea modală, într-un text pornografic, este într-adevăr puternic legată de vocabularul folosit de narator. Domeniul sexualității, ca orice alt domeniu al activității umane, circumscrie o anumită zonă a lexicului, cea care servește la desemnarea părților trupului și a actelor legate
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
nivel de structurare al limbii"158, atunci ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele propoziționale, compunerea nominală și prefixarea verbelor) sau principiul tipologic determinări interne pentru funcții interne, determinări externe pentru funcții externe, adică, măi pe larg, "Determinări materiale paradigmatice, interne unității determinate, pentru funcțiile autonome (non-relaționale) ale acestei unități și determinări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui (la fel pentru quechua și Mesopotamia antică); spre deosebire de logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
157, 158, 161, 165, 166, 172, 174, 176, 178, 189, 195, 196, 197, 198, 201, 204, 205, 213, 216, 222, 231, 242, 243, 247, 250, 276, 299, 304, ~ auxiliar 88, 90, 118, 205, 210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unei sintaxe simple, răspunzând imperativului accesibilității mesajului politic, care se adresează unor categorii largi de public; * recursul la metafore, cu trimitere la domenii eterogene (istorie, război, mitologie, sport etc.), cu rol în sensibilizarea aspectelor abstracte ale lumii politice; * folosirea verbelor modale și performative care evidențiază atât aspectul imperativ al limbajului, cât și caracterul său dinamic; * utilizarea cu predilecție a conectorilor de adițiune, conferind actelor discursive un caracter de coerență și de realitate, datorat acumulării; * intensificarea discursului prin jocuri de luare în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași. Carnap, Rudolf, (1972), Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică și logică modală, Editura Dacia, Cluj. Carpinschi, Anton, (1992), Doctrine politice contemporane tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași. Carpinschi, Anton, (1995), Deschidere și sens în gândirea politică, Institutul European, Iași. Carpov, Maria, (1978), Introducere în semiologia literaturii, Editura Univers, București. Carpov, Maria, (1987
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
151. 392 Mihai Eminescu, Opere X, p. 213. 393 Ibidem, p. 28. 394 Stelian Dumistrăcel, "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, 1991, pp. 92-97. 395 Ibidem. 396 Rudolf Carnap, Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică modală, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 44. 397 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 122. 398 Mihai Eminescu, Opere X, p. 137. 399 Ibidem, p. 319. 400 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 112. 401 Emile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ontologic la Rene Descartes 80 Capitolul 3. Argumentul ontologic și conceptul de existență 95 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real 95 3.2. Reevaluarea conceptului de existență de către Frege și Russell 112 Capitolul 4. Variante modale ale argumentului ontologic în filosofia analitică 143 4.1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile 154 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică 161 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de existență 95 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real 95 3.2. Reevaluarea conceptului de existență de către Frege și Russell 112 Capitolul 4. Variante modale ale argumentului ontologic în filosofia analitică 143 4.1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile 154 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică 161 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm 172 4.5. Alvin Plantinga: un argument ontologic victorios!? 4.6
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența nu este un predicat real 95 3.2. Reevaluarea conceptului de existență de către Frege și Russell 112 Capitolul 4. Variante modale ale argumentului ontologic în filosofia analitică 143 4.1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile 154 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică 161 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm 172 4.5. Alvin Plantinga: un argument ontologic victorios!? 4.6. Modalități de re și modalități de dicto 178
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fac obiectul unor ample discuții în cercurile intelectuale contemporane. Nucleul lucrării îl va constitui, așadar, problema raportului dintre argumentul ontologic și conceptul de existență, cu prelungirile sale în filosofia recentă de factură analitică și cu reevaluările sale din perspectiva logicii modale și a teoriei lumilor posibile. Aceste abordări filosofice de factură analitică se bazează totuși, pe formulările tradiționale ale argumentului ontologic și se constituie, în principal, ca reevaluări sau critici ale acestora. Lucrarea se structurează în cinci capitole care abordează atât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existență: teoria lui Frege, conform căreia existența nu este o proprietate, ci un concept de treapta a doua și teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, care schimbă perspectiva de abordare a conceptului de Dumnezeu și a conceptului de existență. Interpretarea modală a argumentului ontologic reprezintă, în special în filosofia contemporană de factură analitică, o direcție fructuoasă de abordare a problemei, care deschide la rândul ei calea pentru dispute filosofice extrem de interesante. Aici trebuie remarcate contribuțiile modale asupra argumentului ontologic emise de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a conceptului de existență. Interpretarea modală a argumentului ontologic reprezintă, în special în filosofia contemporană de factură analitică, o direcție fructuoasă de abordare a problemei, care deschide la rândul ei calea pentru dispute filosofice extrem de interesante. Aici trebuie remarcate contribuțiile modale asupra argumentului ontologic emise de Norman Malcolm și Alvin Plantinga. O primă variantă modală a argumentului ontologic este oferită de Leibniz. Din moment ce conceptele centrale ale acestui argument sunt cele de posibilitate și necesitate, acesta poate fi văzut ca o versiune
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contemporană de factură analitică, o direcție fructuoasă de abordare a problemei, care deschide la rândul ei calea pentru dispute filosofice extrem de interesante. Aici trebuie remarcate contribuțiile modale asupra argumentului ontologic emise de Norman Malcolm și Alvin Plantinga. O primă variantă modală a argumentului ontologic este oferită de Leibniz. Din moment ce conceptele centrale ale acestui argument sunt cele de posibilitate și necesitate, acesta poate fi văzut ca o versiune modală a argumentului ontologic. Cele două noțiuni sunt corelate deoarece pot fi definite una
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
asupra argumentului ontologic emise de Norman Malcolm și Alvin Plantinga. O primă variantă modală a argumentului ontologic este oferită de Leibniz. Din moment ce conceptele centrale ale acestui argument sunt cele de posibilitate și necesitate, acesta poate fi văzut ca o versiune modală a argumentului ontologic. Cele două noțiuni sunt corelate deoarece pot fi definite una prin cealaltă. Vom încerca să vedem cum este reluat argumentul ontologic anselmian în filosofia analitică plecând de la descoperirea pe care au identificat-o filosofi precum Charles Hartshorne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cât se poate de adevărat că Hartshorne a tratat argumentul ontologic într-o manieră analitică. Prin manieră analitică, spunem de fapt, că acest filosof s-a angajat într-o analiză conceptuală și a formalizat argumentul ontologic folosindu-se de legile modale, în special de sistemele S4 și S5. Precum un filosof analitic în adevăratul sens al cuvântului, Hartshorne a realizat în operele sale o analiză lingvistică și conceptuală. Vom încerca să vedem dacă capitolul III din Proslogion poate fi formalizat din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de sistemele S4 și S5. Precum un filosof analitic în adevăratul sens al cuvântului, Hartshorne a realizat în operele sale o analiză lingvistică și conceptuală. Vom încerca să vedem dacă capitolul III din Proslogion poate fi formalizat din perspectiva logicii modale către un argument valid care să ateste existența necesară a unei ființe perfecte. Sintetizând, vom urmări și vom încerca să prezentăm principalele reformulări, apărări și critici emise în cadrul filosofiei analitice în legătură cu posibilitatea dovedirii existenței lui Dumnezeu printr-un argument ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existenței lui Dumnezeu, dacă criticile pot fi înlăturate convingător dintr-o anumită perspectivă, dacă argumentul ontologic are resursele necesare de a dovedi existența lui Dumnezeu doar prin el însuși, dacă premisele care stau la baza argumentelor reformulate din perspectiva logicii modale manifestă în continuare o anumită neîncredere și dacă ele pot fi întărite printr-o anumită raportare la divinitate și perfecțiune. Această carte reprezintă un proiect amplu, început în perioada doctoratului și finalizat pe parcursul celor trei ani de bursă postdoctorală din cadrul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe necesare 43. Argumnetul său cosmologic este prezentat astfel: A1 Nimic nu există. A2 Ceea ce există ori nu are nici un caracter modal, ori este complet contingent. A3 Ceea ce există este complet necesar. A4 Ceea ce există este parțial contingent și parțial necesar, dar nimic nu este divin. T Ceea ce există este parțial contingent și parțial necesar și ceva este divin 44. O propoziție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau chiar nu l-a înțeles. Astfel, i s-a reproșat poziția aristotelică de pe care a interpretat argumentul anselmian, în timp ce Anselm l-ar fi gândit în cadrul unei metafizici platoniciene. Cea mai gravă acuzație ar fi că nu i înțeles caracterul modal al argumentului anselmian, așa cum au făcut-o Duns Scotus, Leibniz sau alți autori moderni 97. În concluzie, putem spune că argumentul anselmian a reprezentat un moment esențial în dezvoltarea unor problematici perene în istoria filosofiei, cum ar fi existența lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
infinitului. La afirmația că Dumnezeu ar fi trebuit să întipărească aceeași idee în noi se poate spune că nici în cazul noțiunilor comune(precum figurile geometrice) nu observăm cu toții aceleași proprietăți 118. Descartes a fost nevoit să construiască o versiune modală a propriului argument ontologic pentru a răspunde tuturor acestor critici. Ca urmare a acestor critici, a realizat că atunci când ne referim la ființa perfectă, trebuie să îi atribuim existență necesară, existența contingentă fiind considerată un defect în comparație cu aceasta 119. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]