1,306 matches
-
Mihăilescu) Ziua a II-a, Duminică, 7 septembrie Ora 11.00, 16.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 16.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 17.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 14.30 - parada costumelor de epocă Ora 15.00 - parada cailor Ora 17.30 - Închiderea evenimentului În intervalul orar 10.30 - 19
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
apari! Ești bine? - Nu mă plâng, mulțumesc că m-ai întrebat! - Cum s-au purtat? - Oribil. Nici n-am cuvinte să-ți povestesc! - ?! - Mai greu a fost pentru cele care n-au mai trecut prin asta și care au făcut mofturi! Le-au spart fețele, dacă pot să spun așa! Noi, cele din personal, știam lecția, așa că am scăpat mai ușor! - Ai idee câți sunt? - Vreo trei sute, cred. - Și care e admosfera, în general? - Aș zice că-i liniștită. Pasagerii stau
DRUMUL APELOR, 31 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375700_a_377029]
-
vine amocul Femeia găsește tot ceea ce pierzi Prin sufletul ei, pe tine te vezi Femeia-i dojana greșelilor tale Și-ți laudă truda muncită prin jale Femeia e caldă atunci când ești rece Atingerea ei, de chinuri te trece Femeia e moftul prin care trăim Dispare cu totul, atunci când murim. Referință Bibliografică: FEMEIA / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Bertoni Albert : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FEMEIA de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379172_a_380501]
-
săturat de glumele tale. Bietul moș Ion a-nceput să tremure și să se bâlbâie: Eu, nu! Io...Io...nică...a vrut...să... Ce să, bă, ce să? l-a întrerupt brutal Stancu. Idiotul nu dădea telefon dacă tu...cu mofturile tale...Că nu mai mori odată să respirăm și noi ușurați. Să rezolvăm cu moștenirea aia. E, ia spune, ce ai? Moș Ion începu din nou să respire sacadat, cu astupături în gât: N-am... ni...mic...ni-mic...puțin
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Că nu mai mori odată să respirăm și noi ușurați. Să rezolvăm cu moștenirea aia. E, ia spune, ce ai? Moș Ion începu din nou să respire sacadat, cu astupături în gât: N-am... ni...mic...ni-mic...puțin...rău... Mofturi! Termină, bă, buturugă uscată! Lasă lăstarii să... Că ții pământul tot pentru tine. Și casa...și tractorul...și...lasă că mă ocup eu de toate. Tu să crăpi mai repede. Lui moș Ion îi pierise glasul. Scotea numai gâjâituri: hââ
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
casei alături de bunici și ascultam greierii ce cântau melodii atât de frumoase fără nici o notă muzicală, care pentru mine, reprezenta un limbaj universal pentru vietățile din natură fiindcă-mi făcea ca bucuria să fie mai deplină. Bucuria nu era un moft, ci o stare de suflet sinceră până la misticism. Cunoșteam notele muzicale doar ca pe un alfabet al unei limbi pe care nu o știam. Știam că notele muzicale reprezenta un limbaj universal; dar mie, nu-mi spuneau nimic. Ascultam melodiile
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
stăruințaDe-a cerși-ndurare, Dar sfârșim de sete-nDrumul din hotare.... XXVII. SÂNZIENE-N MÂNDRE II, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015. Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii, Cruce, floare, frunză, ram, Tu de-mbraci haina luminii Porți icoana unui neam. Prețuiește-o! Este sacră! Citește mai mult Fată dragă, pune-ți ie,Și cinstește-o prin purtare,Nu-i un moft, e-o datorieși o clipă de-nchinare.Au purtat-o și străbuniiCând plecau la liturghie,Are-n ea gustul țărâniiși-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasăGreu, cu sufletu-n litaniiși în lacrimă pioasăAu albit aceste danii.Semne magice, discrete
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste, Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . . Îngenunchez mereu, seară de seară, Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
doresc Război,Cei necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând jigniri și mofturi la un grof. . .Pustiu, sinistru și doar chipuri triste,Dărâmături ca după-un cataclism,Rar întâlnesc ființe optimiste,Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . .Îngenunchez mereu, seară de seară,Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
aur, cari împing la lene, în locul cărbunelui de pământ, care împinge la muncă, cu acest sistem nu vor fi ai noștri. Cititorul însă va vedea cât e de elastică coarda concesiilor cătră străini când patrioții sânt la putere și ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Radovitz, agentul diplomatic al Germaniei în Romînia! În locul frumoasei și sănătoasei lupte constituționale opozițiunea de toate nuanțele preferă dar uneltirile subterane și lasă astfel să se atrofieze, prin lipsa de luptă, și instituțiunile cele mai binefăcătoare pentru țară. Ce mofturi or mai fi și astea! Sistemul de falsificare a alegerilor, prin fals în acte publice, prin trecerea în listele colegiului I și al II-lea de oameni fără nici o avere și însemnătate, prin cumpărarea de voturi cu funcțiuni, diurne și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de statistică. D. Brătianu - cu drept cuvânt fără îndoială - crede că toate acestea sânt mofturi și nu-i trebuiesc unui om pentru a întruni toate condițiile cerute unui dirigător al visti[e]riei. O dovadă vie că toate acestea sânt mofturi reacționare e unul mai cu seamă, dar și alții, dintre directorii Băncii Naționale. Iată cuvintele bunăoară cu cari s-a rostit d. Brătianu în Senat asupra acestui ilustru personaj. Unul singur am găsit care întrunea toate condițiunile și căruia numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nu dau turcii!", optau pentru plecare. Plecarea într-un Occident al tuturor posibilităților și al tuturor riscurilor. Dacă îi avem în vedere pe Brâncuși, Brauner și, mai încoace, pe Horia Damian, Paul Neagu, nu ne putem gîndi nicicum la mofturi aventuriste, ci, realmente, la opțiuni grave, dramatice, menite să propună exprimări ieșite din serie, din aliniere, apte a modifica relieful general. Oricum suspecte, toate acestea, aici, în mioriticul deal-vale. Ce se întîmplă acum. Peisajul actual al artelor mondiale e atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înapoi, ne regăsim acolo unde eram adunați la un loc și apoi instruiți, cu metodă, cum să respirăm toți deodată, cum să simțim și să gândim toți în același fel, cum să trădăm în numele moralei socialiste, cum să renunțăm la moftul mic burghez de a avea un nume... Moștenitori ai unei adevărate arte a compromisului, facem din morală un joc în plastilină, pe care o modelăm până acolo unde capătă forma care ne convine. Dacă la asta adăugăm talentul nostru de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care îl găzduiește în locuința sa de la Paris. Primele povestiri, datând din 1949, sunt însăilări satirice, plecând de la realitățile dramatice ale exilului parizian anticomunist românesc, tratate în tonalitățile caragialești deja manifeste în presa de coloratură național-țărănistă, susținută de Constantin Vișoianu („Moftul român” ș.a.). În cenaclul său, A. citește, capitol după capitol, prima lui carte, Poveste cu țigani, publicată în 1965 în seria editorială inițiată sub titlul „Caietele Inorogului”, în care a mai inclus cărți de Mircea Eliade și Horia Stamatu, instaurând
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
văzut, am zis și eu - povestește Conu’ Leonida - să te ferească Dumnezeu de furia poporului... Ce să vezi, domnule? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău... lucru mare... și lume, lume... de-ți venea amețeala, nu altceva.” Observația eroului lui Caragiale, aparent simplu „moft”, Își găsește ecou În notațiile unor antropologi, istorici și politologi: „Revoluțiile, În perioada lor de Început, sunt carnavalești” (R. Schechner, 1993, p. 47); „Sărbătoarea devine repede un instrument al revoluției” (A. Villadary, 1968, p. 82); „Revoltele, cel puțin la Începutul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
II-III, Iași, 1981-1984; Introducere în opera lui Titu Maiorescu, București, 1988; Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Butoiul lui Diogene. Eseuri despre omul din literatură, Timișoara, 2003; Maiorescu și maiorescienii, București, 2003; Legea lui Arhimede, Timișoara, 2003. Antologii, ediții: I. L. Caragiale, „Moftul român”, pref. edit., Iași, 1991; Detractorii lui Mihai Eminescu, pref. edit., Iași, 2002; Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, I, Iași, 1995. Traduceri: Jean-Marie Guyau, Arta din punct de vedere sociologic, București, 1991. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Cronicarul literar
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
Facultății de Litere a Universității din București (1993). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Romanul popular în România în secolul al XIX-lea (2001). A lucrat ca bibliotecară la Academia de Teatru și Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
la Academia de Teatru și Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și proză la „Literatorul”, „Moftul român”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Convorbiri literare”, „Apostrof”, „Tomis”, „Familia”, „Cronica”, „Euphorion”, „Art Panorama”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Debutul editorial are loc în 1997
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și proză la „Literatorul”, „Moftul român”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Convorbiri literare”, „Apostrof”, „Tomis”, „Familia”, „Cronica”, „Euphorion”, „Art Panorama”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Debutul editorial are loc în 1997, cu volumul de proză scurtă Vietăți și femei (în urma câștigării concursului de debut în
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
Vezi învățare accelerată Levering, Robert Lindsley, Ogden Lombardi, Vince London, M. Lorgan, Gary Maddox, John Mager, Robert Premiul Malcolm Baldridge National Quality Malloy, Rich Abordări manageriale; managementul performanței; popularitate versus eficiență; Management prin excepție Management prin obiective Management la întâmplare Mofturi în management; schimbarea managementului; cultura corporatistă; antreprenoriat; managementul prin excepție; managementul prin obiective; managementul la întâmplare; cercurile de calitate; autoactualizarea; alianțele strategice; prosperitate pe seama haosului; mișcarea calitate pe toată linia Mituri manageriale Stiluri manageriale; la întâmplare versus precis; subiectiv versus
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sistem pozitiv puternic pentru obținerea performanței maxime din partea fiecărui angajat Ce anume îi motivează pe oameni? Ce-i încurajează pe angajați să muncească la întregul lor potențial nu numai pe termen scurt, ci pe o perioadă mare de timp? Multe mofturi manageriale care promiteau rezolvări rapide au venit și au plecat, dar nici unul nu a înregistrat succesul avut de metodele motivaționale ale lui Aubrey Daniels implementate în cadrul organizațiilor. Ediția revizuită a Managementului performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
România liberă”, se angajează apoi la „Timpul”, în redacția căruia mai lucrau M. Eminescu, I. Slavici, Ioniță Scipione Bădescu. De aici este detașat, în două rânduri, la foaia craioveană „Doljul”. Cu Anton Bacalbașa, care era prim-redactor, editează, în 1893, „Moftul român”, „revistă spiritistă națională”, apărută într-o a doua serie în 1901. Asociindu-se cu I. Slavici și G. Coșbuc, înființează în 1894 revista „Vatra”. Redactor, în 1895, la organul liberal „Gazeta poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
fizico-psihologice naționale” - Moftangii și moftangioaice. În Rromânul, Rromânca, Savantul sunt persiflate șovinismul, snobismul, imoralitatea femeii, găunoșenia unor pretinși oameni de știință. Chiar dacă acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare, scriitorul își caută cu înfrigurare uneltele, recurgând la formule și scheme hazlii din gazetele umoristice ale momentului. El practică acum un comic alert, ușor, compunând „gogoși”, „curiozități”, „zigzaguri”, uzând de alegorii și
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]