1,091 matches
-
propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de MgSO4; Compuși cu Ag: se bea soluție de NaCl. Lucrarea 2 MĂRIMI FUNDAMENTALE ÎN CHIMIE I. MASĂ MOLECULARĂ 1. Scopul lucrării. Această lucrarea își propune definirea unor mărimi fundamentale în chimie(masă atomică, masă moleculară, atom-gram și moleculă-gram, volum molar etc.) și determinarea experimentală a masei moleculare a gazelor. 2. CONSIDERAȚII TEORETICE Atomul este cea mai mică particulă din care sunt alcătuite combinațiile chimice simple și compuse. Aurul, de exemplu, este o substanță simplă. Dacă am lua un inel din
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
pe zi, 365 de zile pe an, numărând particule cu o viteză de numărare de o particulă/secundă ar trebuie să treacă aproape 2 miliarde de ani pentru a putea număra câte particule sunt într-un mol de substanță. Volumul molar, reprezintă volumul ocupat de o moleculă-gram din orice gaz în condiții normale ( 0șC și 760 mm Hg) și acesta reprezintă o constantă fiind egal cu 22,41 l. Masa moleculară a unui amestec de gaze este dată de suma produselor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
există o relație matematică mult utilizată pentru exprimarea acestui tip de concentrație, dar ea este derivată din relația de bază deoarece utilizează legătura dintre numărul de moli νd pe de o parte și masa de solut md și valoarea masei molare de solut Md pe de altă parte. Adică, dacă în relația de bază se introduce egalitatea νd= md/Md se obține binecunoscuta relație derivată. c) Concentrația normală sau normalitatea notată cu cN reprezintă cantitatea de solut, exprimată în număr de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de solvent. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fi exploatată trebuie cunoscute 4 dintre necunoscute după care se obține pe baza ei și a 5-a necunoscută. Trebuie să menționăm faptul că regula dreptunghiului rămâne valabilă indiferent de modul de exprimare a concnetrațiilor, dar dacă lucrăm cu concentrații molare sau normale, pe latura din stânga și în centru vor fi trecute valorile molarităților sau normalităților iar pe latura din dreapta volumele soluțiilor corespunzătoare. Exemplu de aplicare a regulii dreptunghiului: Bateriile de automobil conțin drept electrolit soluție de H2SO4 cu densitatea de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cu densitatea 1,83 g/mL, concentrația finală a acidului fiind 20%? 4. Acidul sulfuric obținut prin metoda turnurilor are o concentrație de 74,66 % și densitatea 1,67 g/mL. Să se exprime concentrația acidului în toate modurile cunoscute (molară, normală, molală, titrul și fracțiile molare ale acidului sulfuric și ale apei). 5. Se amestecă două soluții de acid sulfuric: una de concentrație 80% și cealaltă de concentrație 10%. Se cere: raportul în care trebuie să se amestece cele două
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
concentrația finală a acidului fiind 20%? 4. Acidul sulfuric obținut prin metoda turnurilor are o concentrație de 74,66 % și densitatea 1,67 g/mL. Să se exprime concentrația acidului în toate modurile cunoscute (molară, normală, molală, titrul și fracțiile molare ale acidului sulfuric și ale apei). 5. Se amestecă două soluții de acid sulfuric: una de concentrație 80% și cealaltă de concentrație 10%. Se cere: raportul în care trebuie să se amestece cele două soluții pentru a obține o soluție
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
20%; cantitatea de soluție 80% și 10% de acid sulfuric care trebuie amestecate pentru a obține 700g soluție de acid sulfuric de concentrație 20%; știind că densitatea soluției de acid sulfuric 20% este 1,14g/mL să se determine concentrația molară, normală și molalitatea soluției obținute; să se determine volumul gazului (măsurat în condiții normale) ce se degajă prin acțiunea soluției de acid sulfuric asupra aluminiului precum și densitatea relativă a acestui gaz față de aer (Maer= 28,9). 97 SĂRURILE ACIDULUI SULFURIC-SULFAȚI
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
iar între volumele de gaze intrate și cele ieșite din reacție există un raport simplu de numere întregi. F. Legea lui Avogadro Volume egale de gaze diferite în aceleași condiții de temperatură și presiune conțin același număr de molecule. Volumul molar reprezintă volumul ocupat în condiții normale (00C, 760 mmHg ) de către un mol din orice gaz și este egal cu 22,4 L. Volumul molar conține întotdeauna același număr de molecule molecule, unde NA se numește numărul lui Avogadro. Numărul lui
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
de gaze diferite în aceleași condiții de temperatură și presiune conțin același număr de molecule. Volumul molar reprezintă volumul ocupat în condiții normale (00C, 760 mmHg ) de către un mol din orice gaz și este egal cu 22,4 L. Volumul molar conține întotdeauna același număr de molecule molecule, unde NA se numește numărul lui Avogadro. Numărul lui Avogadro are următoarea semnificație: Numărul de molecule cuprins în condiții normale într-un volum molar din orice gaz Numărul de molecule cuprins într-o
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
gaz și este egal cu 22,4 L. Volumul molar conține întotdeauna același număr de molecule molecule, unde NA se numește numărul lui Avogadro. Numărul lui Avogadro are următoarea semnificație: Numărul de molecule cuprins în condiții normale într-un volum molar din orice gaz Numărul de molecule cuprins într-o moleculă gram din orice substanță independent de temperatură sau de starea de agregare Numărul de atomi cuprins într-un gram din orice element independent de temperatură. 5. Structura atomului Materia are
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
dipol permanent al moleculei, k constanta lui Boltzmann, iar E intensitatea câmpului electric inductor. Moleculele polare introduse într-un câmp electric, au un moment total de dipol indus μt , dat de relația: Tk EE Tk Eit 33 22 0 Polarizarea molară, PM reprezintă momentul de dipol indus într-un mol de dielectric și se determină astfel: pentru moleculele polare: PM = PD + PO = PE + PA + PO pentru moleculele nepolare: PM = PD = PE + PA Polarizarea molară a moleculelor polare se calculează cu ecuația
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
EE Tk Eit 33 22 0 Polarizarea molară, PM reprezintă momentul de dipol indus într-un mol de dielectric și se determină astfel: pentru moleculele polare: PM = PD + PO = PE + PA + PO pentru moleculele nepolare: PM = PD = PE + PA Polarizarea molară a moleculelor polare se calculează cu ecuația lui Debye: M Tk NP AM 1 1 33 4 2 Polarizarea molară a moleculelor nepolare se calculează cu ecuația Clausius Mosotti: 79 M NP AM 2 1 3 4 NA numărul lui
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
se determină astfel: pentru moleculele polare: PM = PD + PO = PE + PA + PO pentru moleculele nepolare: PM = PD = PE + PA Polarizarea molară a moleculelor polare se calculează cu ecuația lui Debye: M Tk NP AM 1 1 33 4 2 Polarizarea molară a moleculelor nepolare se calculează cu ecuația Clausius Mosotti: 79 M NP AM 2 1 3 4 NA numărul lui Avogadro; M masa moleculară a substanței; ρ densitatea substanței. Polarizabilitatea este dependentă de volumul molar prin relația: V m Polarizabilitatea
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
1 33 4 2 Polarizarea molară a moleculelor nepolare se calculează cu ecuația Clausius Mosotti: 79 M NP AM 2 1 3 4 NA numărul lui Avogadro; M masa moleculară a substanței; ρ densitatea substanței. Polarizabilitatea este dependentă de volumul molar prin relația: V m Polarizabilitatea crește o dată cu creșterea volumul molar și, în cazul moleculelor nepolare, este independentă de temperatură. Gradul de covalență a legăturii ionice Ionii sunt purtători de sarcini electrice și pot crea un câmp electric. Datorită câmpului electric
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
calculează cu ecuația Clausius Mosotti: 79 M NP AM 2 1 3 4 NA numărul lui Avogadro; M masa moleculară a substanței; ρ densitatea substanței. Polarizabilitatea este dependentă de volumul molar prin relația: V m Polarizabilitatea crește o dată cu creșterea volumul molar și, în cazul moleculelor nepolare, este independentă de temperatură. Gradul de covalență a legăturii ionice Ionii sunt purtători de sarcini electrice și pot crea un câmp electric. Datorită câmpului electric propriu, ionii vor exercita o acțiune polarizantă asupra ionilor vecini
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
indus, intensitatea magnetizării lor (I), fiind proporțională cu intensitatea câmpului inductor (H): I = χ • H Constanta de proporționalitate χ (magnetizarea produsă de unitatea de câmp magnetic), raportată la unitatea de masă, reprezintă susceptibilitatea magnetică specifică χs care amplificată cu masa molară (M), cu masa atomică (A) sau cu ionul gram, exprimă: susceptibilitatea molară: χm = χs • M; M = masa molară a substanței susceptibilitatea magnetică atomică: χA = χs •A; A = masa atomică susceptibilitatea magnetică ionică: χ I = χs • ion-gram; masa unui ion -gram
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
I = χ • H Constanta de proporționalitate χ (magnetizarea produsă de unitatea de câmp magnetic), raportată la unitatea de masă, reprezintă susceptibilitatea magnetică specifică χs care amplificată cu masa molară (M), cu masa atomică (A) sau cu ionul gram, exprimă: susceptibilitatea molară: χm = χs • M; M = masa molară a substanței susceptibilitatea magnetică atomică: χA = χs •A; A = masa atomică susceptibilitatea magnetică ionică: χ I = χs • ion-gram; masa unui ion -gram Proprietățile magnetice ale atomilor și moleculelor sunt dependente de temperatură și de
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
χ (magnetizarea produsă de unitatea de câmp magnetic), raportată la unitatea de masă, reprezintă susceptibilitatea magnetică specifică χs care amplificată cu masa molară (M), cu masa atomică (A) sau cu ionul gram, exprimă: susceptibilitatea molară: χm = χs • M; M = masa molară a substanței susceptibilitatea magnetică atomică: χA = χs •A; A = masa atomică susceptibilitatea magnetică ionică: χ I = χs • ion-gram; masa unui ion -gram Proprietățile magnetice ale atomilor și moleculelor sunt dependente de temperatură și de structura lor electronică, respectiv de modul
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
diamagnetism puternic. Se numesc diamagnetice substanțele care, introduse într-un câmp magnetic omogen intens se orientează perpendicular pe liniile de câmp. Pentru un mol de substanță diamagnetică, intensitatea magnetizării este dată de relația: I = χmd H unde: χmd este susceptibilitatea molară diamagnetică, care are valoare magnetică negativă mică. I intensitatea magnetizării unui mol de substanță, H = intensitatea câmpului inductor. Sunt diamagnetice substanțele care nu posedă electroni necuplați, care își compensează reciproc momentele orbitale și de spin, compensarea menținându-se și în
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]