848 matches
-
clădirea nouă (spre sud). Construite în perioade istorice diferite, cele două corpuri de clădire au arhitecturi diferite. Constantin Prezan, pentru ridicarea noului corp de clădire, a folosit meșterii pietrari de la Tansa, județul Iași, urmași ai italienilor stabiliți în acest spațiu moldav, la sfârșitul secolului al XIXlea 5. Deși inițial moșia lui Constantin Prezan era destul de mare, cu timpul, a fost micșorată prin donații, vânzări și, mai ales, exproprieri în conformitate cu legislația României acelei vremi. Prin Legea învoirilor agricole, din 1908, s-au
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
mica noastră comunitate de cartier, din moment ce populația totală a acestuia se cifra în plan comparativ la corespondentul numeric al Pașcaniului. Aș spune, „un Pașcani în miniatură”, ce-i drept cu o densitate a populației cu mult mai mare față de orașul moldav, lucru determinat de planimetria reliefului. Trama stradală este extrem de facilă și asemănătoare dispoziției firelor într-o rețea țesută de un păianjen, cum ar spune francezii „comme une toile d'araignée”. De altfel, în literatura de specialitate, Brăila este un exemplu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mica noastră comunitate de cartier, din moment ce populația totală a acestuia se cifra în plan comparativ la corespondentul numeric al Pașcaniului. Aș spune, „un Pașcani în miniatură”, ce-i drept cu o densitate a populației cu mult mai mare față de orașul moldav, lucru determinat de planimetria reliefului. Trama stradală este extrem de facilă și asemănătoare dispoziției firelor într-o rețea țesută de un păianjen, cum ar spune francezii „comme une toile d'araignée”. De altfel, în literatura de specialitate, Brăila este un exemplu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pitorescului lui Gaev ș.a.m.d. Nina Zarecinaia e un rol mare, just : dar de ce oare mai toate actrițele care-i dau viață, nu izbutesc creații memorabile?! Hm... Vorbind despre o carte a Mirunei Runcan, un bun critic de teatru moldav, face o afirmație nefondată, fiindcă nu cunoaște bine realitatea anilor ’60-70. Astfel, aflăm din trimestrialul În care a apărut cronica respectivă, că „ promo torii Îndrăznelii artistice, susținătorii noutății, ar fi regizorii Mihai Raicu, Toni Gheorghiu, G. Dem Loghin ” . Toni Gheorghiu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de memorii. PÎnă aici, nimic ciudat. Numai că volumul este publicat În 2007 la editura Dochia și este scris În...1922. În plus, autoarea nu e alta decît vestita Aglae Pruteanu, divă incontestabilă a scenei ieșene, care a preferat Naționalul moldav, celui bucu reștean, din motive (aparent) numai de ea știute. E o carte care, pentru un om de teatru, nu poate fi una oarecare : conține date seci (premiere, distribuții ), laconice amintiri din copilărie (Vaslui) , apoi amintiri din Conservator, un film
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
secol, Încă de pe vremea cînd era secretar literar la Teatrul din Botoșani. M-am Întîlnit cu ea ulterior, la Bacău, unde ocupa același post ; În paralel, practica și critica teatrală. Nu de mult, a devenit redactor-șef al prestigioasei publicații moldave Ateneu. Acum, mi-a oferit recentul său volum Urît mai trăiți, domnilor!( al cincilea, dacă nu mă Înșeală memoria). Titlul m-a derutat, recunosc : credeam, Înainte de-a citi cartea, că e vorba despre un eseu dedicat lui Cehov. Ei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Împacă cu Tipătescu, În timp ce polițaiul strigă Muzica!... Găsesc printre miile-mi de fișe care tind să măngroape, În camera de lucru, una care sună utopic : un (Încă) tînăr regizor anunță că va realiza integrala Shakes peare, pe scena unui teatru moldav. Intervievatorul În treabă, cu o prudență firească :” Nu e prea mult spus Inte grală? Ce ar Însemna?” „37 de spectacole, e simplu de Înțeles!” - răspunde temerarul director de scenă. „În cîți ani?” „ În 37 de ani!”. Frumos proiect. Numai că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
făcut liniște, am plecat acasă, la „buna”. Nea ospătat, era aproape ziuă, apoi ne-am culcat. Eram extenuați de frică și de nesomn. Cred că trecuse aproape un an și a trebuit să ne întoarcem la casa noastră din orașul moldav. La plecare, despărțirea de „buna” a fost sfâșietoare. Nu se mai oprea din plâns. Așa un suflet de femeie n-am mai întâlnit în tot restul vieții mele. Am ajuns cu bine la Iași. Când am intrat pe poarta curții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
casa ta că vei să mori, și nu vii fi viu". "Asta cam așa-i", zic, și dau nătâng din cap cum că sunt încredințat de adevărul acela, și pe când dau eu nătâng din cap cu gândul la certitudinea principelui moldav, în chiar acel moment trece pe lângă mine, prin mijlocul străzii, un Opel Frontera cu geamurile fumurii pe jumătate deschise. O clipă ulița se umple de cântarea fetelor de la A.S.I.A.; în ritmuri bine simțite solistele cer unui june patron
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
culturale din România, și respectiv, în parteneriat la fondurile Europene, UNESCO și altele; - favorizarea, prin ajustarea cadrului normativ, a schimbului de specialiști în domeniul restaurării monumentelor istorice, a prospecțiunilor arheologice; - acordarea susținerii legislative pentru procesul de pregătire a specialiștilor (partea moldavă) în domeniile cinematografiei, conservării și reabilitării patrimoniului cultural; - realizarea transmiterii reciproce de informații și documente privind politicile de tineret și acordarea suportului legislativ necesar; - operarea de modificări, dupa caz, în actele legislative care reglementează schimbul de sportivi între Republica Moldova și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
culturale din România, și respectiv, în parteneriat la fondurile Europene, UNESCO și altele; favorizarea, prin ajustarea cadrului normativ, a schimbului de specialiști în domeniul restaurării monumentelor istorice, a prospecțiunilor arheologice; acordarea susținerii legislative pentru procesul de pregătire a specialiștilor (partea moldavă) în domeniile cinematografiei, conservării și reabilitării patrimoniului cultural; realizarea transmiterii reciproce de informații și documente privind politicile de tineret și acordarea suportului legislativ necesar; operarea de modificări, după caz, în actele legislative care reglementează schimbul de sportivi între Republica Moldova și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Casa Prieteniei vor avea loc manifestări de larg interes pentru publicul sucevean. Dezvăluim doar câteva dintre ele: expoziție document Benjamin Fondane, spectacol de teatru, conferință. (februarie 3, 2012) L’univers féminin de la Moldavie: lettre à Ana Guțu, professeure et députée moldave Simone de Beauvoir disait: “On ne naît pas femme, on le devient”. En parlant de la femme de l’Est de l’Europe, en général, de la femme moldave, en particulier, je me permets de reformuler l’énoncé beauvoirien et de dire
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
2012) L’univers féminin de la Moldavie: lettre à Ana Guțu, professeure et députée moldave Simone de Beauvoir disait: “On ne naît pas femme, on le devient”. En parlant de la femme de l’Est de l’Europe, en général, de la femme moldave, en particulier, je me permets de reformuler l’énoncé beauvoirien et de dire, en toute responsabilité pour la véridicité discursive: ”On ne naît pas homme, on le devient”, où HOMME se transforme en un paradigme contenant, paradoxalement mais pas du
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
société patriarchale comme l’est encore, par exemple, la société roumaine, ou, beaucoup plus rarement, la ”féminité forte”, dans une société qui, sans doute, est profondément et visiblement marquée par la “femme forte”, comme l’est aujourd’hui la société moldave. Quelqu’un ou quelqu’une pourrait, en méconnaissance de la situation ou en étant, peut-être, victime des statistiques manipulatrices, contester mes affirmations et dire que “c’est question de perception, Madame !” Alors, je lui répondrais: “Allez rencontrer Ana Guțu ou Ludmila
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
un univers feminin, avec sa langue, sa tradition, sa chanson, sa poésie, son âme, sa croyance, sa terre, sa prière, sa souffrance, sa latinité, sa sensibilité... et je n’ai pas l’ambition de couvrir tout le domaine de la féminité moldave. La femme moldave ne peut pas être oubliée, dès qu’on a eu la chance de la rencontrer. Elle devient un modèle qui s’insinue hâtivement dans tes mémoires, dans ta pensée, comme un repère de résistance et d’endurance, de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
avec sa langue, sa tradition, sa chanson, sa poésie, son âme, sa croyance, sa terre, sa prière, sa souffrance, sa latinité, sa sensibilité... et je n’ai pas l’ambition de couvrir tout le domaine de la féminité moldave. La femme moldave ne peut pas être oubliée, dès qu’on a eu la chance de la rencontrer. Elle devient un modèle qui s’insinue hâtivement dans tes mémoires, dans ta pensée, comme un repère de résistance et d’endurance, de force et de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
endurance, de force et de volonté, de compétences multiples, d’amour pour l’Autre. Elle est une locutrice expressive, une interlocutrice incitative, une référence réelle même dans l’imaginaire, une professionnelle de la communication. Et, en écrivant aujourd’hui de la femme moldave comme prototype de la féminité courageuse et puissante, je pense à toi, chère Ana, comme symbole d’une réalité devenue concept, objet d’étude, vestale a invoquer. (februarie 6, 2012) Rezoluția de la Vilnius (noiembrie 2011) și prima reuniune a Grupului de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfața de Iorgu Burghelea. Bârladul În presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „Mărturisiri” de Constantin Hușanu Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt Înainte” al autorului. Mari personalități ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II-a revăzuta și adăugita. Editură PIM Iași, 471 p. Bucovina În presa vremii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de stat și alte mari personalități contemporane. Este talent fără doar și poate. Nu totdeauna foarte rafinat, dar graba... exclusivității costă. Ce este de remarcat în cele din urmă: corectitudinea față de cel din fața sa, respectul pentru adevăr și... dulcea limbă moldavă. Iată de ce, vă recomand periplul jurnalistic de la „Ceaușescu la Băsescu” al profesorului dr. Dumitru V. Marin. Prof. dr. Mihai Miron Fost Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 21 februarie 2014, București CUVÂNT ... SCURT ! Mândria gazetărească nu poate fi luată
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
oscilează între indiferență și feminism soft. Există reviste mai regionale, foarte prestigioase, care publică în zonă. Editurile Polirom (Iași), Desire (Cluj) și Politeia (SNSPA) au politici de publicare a studiilor de gen și a cercetărilor feministe. De altfel, feminismul cultural moldav nu se află până acum decât la sediul și în tipografiile Poliromului. Universitățile ieșene sunt conservator-nepăsătoare în această privință. Revistelor literare românești, indiferent de unde, nu le pasă de această problematică sau sunt năucitor de conservatoare. Televiziunile nu au nici un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
felul cum înțelegeți dumneavoastră să vă creșteți odraslele. — Asta așa e - răspunse turcul - deși drept să-ți spun, bre, nu știu cum, om bătrân, dacă să mă bucur că am avut o copilărie turcă și nu venețiană, franțuză, grecească ori, poftim, chiar moldavă. Copilăria la turci e grea, deși plină de satisfacții. — Dac-ați dori puțin să detailați... - spuse Metodiu cu blândețe. — Păi - zise turcul - mai întâi trebuie să te naști băiat, căci dacă te naști fată, destinul ți-e pecetluit. Noi privim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în presa vremurilor, de la revista “Păreri” - la ziarul “Steagul roșu”, 1932-1949, Editura PIM, Iași, 2007, 274p. Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene, 1970-2008, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura PIM. Iași, 471p. Personalități moldave, Editura PIM, Iași, 2008, 591p. Bucovina în presa vremii (Cernăuți, 1811-2008), Ediția A II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă România în 1918), Editura PIM, Iași, 552p. Bucovina pământ românesc, presa din Rădăuți-Siret 1893-2008, Ediția
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poetul esențializat, publicistul petardier, criticul incomod, memorialistul înțelept...Regret și acum că primarul nostru de la Iași, prozatorul Constantin Simirad, generosul demnitar nu a găsit soluția, acum câțiva ani, de a-i oferi scriitorului o casă pe măsură, în dealul Copoului moldav, pentru travaliu asiduu, în spiritul Junimii lui Titu Maiorescu și Vasile Pogor." Lucian Vasiliu, 2005 "Pentru cine e dispus s-o facă, devine evident că Gheorghe Grigurcu este unul dintre cei mai buni critici de azi". Cînd am scris (...) despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
înalt nivel. Am inserat scrisori de la cei mai înalți prelați din Biserica Ortodoxă. Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolului, PF Christodulos, Patriarhul Greciei, PF Teoctist, Patriarhul României, PF Daniel, Patriarhul țării noastre, și mulți alți înalți prelați au vizitat și cunoscut Biserica Moldavă și pe primarul de Iași, care s-a bucurat de binecuvântarea lor. Binecuvântare pe care am avut-o și din partea Episcopului Bisericii Catolice, de la Monseniorul Petru Gherghel. O legătură prietenească am avut și cu Întâi Stătătorul Bisericii Armene din România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
în politică, homosexualii ies liber la paradă, demnitarii nu iau mită, preoții nu au burtă. Totul mulțumită Progresului... Datorită progresului, oamenii sunt mai deștepți, se crede. Tot mai des auzi gospodine sau tineri bărbați, șoferi pe rutele care leagă satele moldave cu capitalele Europei zicând că, în ziua de azi, copiii sunt mai deștepți. Copiii de azi, zic ei, intră în computer, navighează pe internet, butonează tot ce găsesc. Nu-s ca părinții lor, care la aceeași vârstă nu știau să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]