1,315 matches
-
entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit moldova. Onomasiologic, soluția este plauzibilă, pentru că entopicul a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de trei silabe, era accentuat pe sufix, deci i era neaccentuat. O dificultate rezidă în caracterul neslav al rădăcinii (molid pare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de trei silabe, era accentuat pe sufix, deci i era neaccentuat. O dificultate rezidă în caracterul neslav al rădăcinii (molid pare a fi element de substrat, oricum nu e slav), dar ea poate fi depășită prin faptul că există și alte exemple de atașare a sufixului -ov la rădăcini romînești, deci neslave (Cireașov). Numele omonim al unei ape din Cehia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numesc tulum. Rușii fac daralagjazsky în exact același mod, cu excepția unui adaos interesant: un amestec de cimbru și usturoi este pus în brânză în momentul îndesării sale în pielea de oaie. Surioara brânzei de burduf, cea păstrată în coajă de molid, pe care unii tradiționaliști o consideră unicat mondial, se face și ea prin multe alte părți ale Europei: „Le Mont d’Or“ („Muntele de Aur“) este o brânză de vacă făcută, începând din secolul al XV-lea, în munții Jura
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se face și ea prin multe alte părți ale Europei: „Le Mont d’Or“ („Muntele de Aur“) este o brânză de vacă făcută, începând din secolul al XV-lea, în munții Jura. Ea este păstrată tot într-o coajă de molid, conifer larg răspândit în regiune; învechirea îndelungată în pivniță (această operațiune îi dă gustul rafinat și consistența onctuoasă, apropiată de cea a camembertului, atât de diferit de ruda lui din Carpați) se face pe scânduri făcute din același lemn. Folosirea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pânzele de păianjen umflate de vânt între trunchiuri și mai ales mirosurile, de sevă și coajă, de rășină și țărână, ar fi fost un halucinogen tare, injectat intravenos... Aceeași exaltare năucă am simțit-o și azi, pe traseul meu printre molizi, în susul culmii Cumpătului. Când m-am întors, ud de zăpadă și încălzit, uitasem de tot plictisul, de mediocritatea fără ieșire a vieții mele bucureștene. De lumea literară, de contractele cu ISIS-ul, de mutrele Deliei, de panica la gândul că
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
fuseseră livrate punctual de la „cel mai mare centru de mobilă“, două modele identice, care, puse alături la perete, făceau odaia încă mai strâmtă și mai îngustă, mai ales că patul de campanie se dovedise un obiect voluminos, din lemn de molid lucrat grosolan. Fusese construit din bare și scânduri legate între ele cu de-a sila, ceea ce mama cataloga drept „primitiv“, în timp ce pupitrele, date cu lac maro și prevăzute cu chei aurite, nici măcar nu meritau vreun comentariu. Ele nu erau decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mustăcește cu gândurile rătăcind aiurea. Taxiul încetinește pentru a intra pe poarta larg deschisă, cu grilaj având închipuit complicate motive florale din metal, ce se continuă cu un zid împrejmuitor înalt din fier, pe coama căruia se sprijină crengile unor molizi. De la poartă, mașina străbate o lungă alee de castani, oprind silențios în fața intrării casei somptuoase, cu două nivele, construită în stilul anilor 1890, cu ziduri bogat ornamentate și antablamente opulente. Ai condus perfect, spune Marius. Adaugă la mulțumirea din glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
amândoi simt deja în nări aroma apetisantă a cărnii bine făcute care alunecă pe gâtlej când brusc, plăcutul moment este întrerupt de apariția unui imens Horsch cu runele SS pe portieră. Automobilul rulează cu viteză mică pe aleea flancată de molizi pitici, apoi stopează în scrâșnet ușor de frâne în fața peronului. Imediat, șoferul, o matahală cu grad de Scharführer133, iese afară și deschide iute portiera din spate. Încremenește într-o impecabilă poziție de drepți în fața pasagerului său. "Oh, Mein Gott134, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
suprafața capului are o punctuație fină și deasă. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale punctate. Pigidiul și propigidiul prezintă puncte ombilicate dese. Marginile laterale ale metasternului cu o bordură vizibilă. Sub scoarța de molid și fag în galeriile de ipide. Găsită numai în Transilvania. l=3,5-4 mm. 4 Platysoma lineare Erichson Corpul negru, lucios, puternic convex. Antenele și picioarele roșcat-maronii. Măciuca antenelor galben-roșcată. Marginea anterioară a capului ușor concavă, suprafața capului cu o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul răpitor al defileului Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
întins pe valea Moldovei și Moldoviței. Partea satului Vama, care se cheamă Strâmtura, este așezată într-un sector în care valea Moldoviței se lărgește. În aval de satul Vama, într-un bazinet dezvoltat pe valea Moldovei, a luat naștere satul Molid, care s-a chemat inițial Delnița. Vama poate fi considerată așezare rurală de tip răsfirat linear cu tendința de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la nord-est cu Poiana Micului, la est cu Mănăstirea Humorului, la sud cu Stulpicani, iar la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
distrugerile provocate de om și de natură afectează clima, calitatea apei și a atmosferei. Are loc un proces de eroziune a solului, și așa sărac, cu urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru industrie (cherestea, binale,mobilă, celuloză, hârtie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
f. 1-14 footnote>. “Vama, spune marele folclorist, e situată într-o vale romantică și înconjurată din toate părțile cu fluvii, pâree, dealuri și munți înalți, stâncoși și cei mai mulți dintre dânșii acoperiți cu tot felul de arbori, însă mai ales cu molizi și brazi” <footnote Ibidem. footnote>. După o incursiune în timpul istoric, în baza documantelor existente, Simion Florea Marian face o precizare, în baza unei însemnări de pe cărțile bisericești, astăzi pierdute, despre prima mențiune a numelui Vama: “Numele de Vama al acestui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află în Poiana Strigoaia, denumire care reprezintă un element din mistica populară ; nume istorice de popoare și voievozi: Stâlpul lui Vodă, Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport de proprietate. O categorie aparte, foarte numeroasă, o reprezintă antroponimele, nume de oameni, bărbați și femei - care sunt determinative pe lângă un munte, poiană, deal, fânaț etc. și care individualizează o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul Molid. Vatra satului Vama, așa cum ne arată documentele, s-a stabilizat începând cu secolul al XIV-lea, la confluența Moldoviței cu Moldova, ca urmare a încetării năvălirilor barbare, cât și procesului de organizare politică în forma superioară a statului. Așa cum erau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
administrația românească. După anul 1874, dezvoltarea economică a localității a fost accelerată de construcția căii ferate Suceava - Vatra Dornei, în 1888 și, apoi, a liniei Vama - Moldovița, ceea ce a sporit importanța exploatărilor forestiere și a industriei prelucrătoare a lemnului. La Molid, cătun dependent de Vama, a fost construită o fabrică de prelucrare a lemnului prin rezonanță, iar în Vama funcționau 8 gatere simple, 36 de trăști - instalații manuale de despicat lemnul în grinzi și scânduri - s-au folosit sporadic până în 1975
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ele au fost plantate în special în zona Maxut, Deleni, Zagavia, sub formă de culturi speciale pentru producerea lemnului de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pyramidalis var. boleana) 1 exemplar de 60 ani, strada Lascăr Catargi nr. 18 Mesteacăn (Betula pendula) 1 exemplar de 45 ani, strada Vasile Alecsandri, lângă centrala termică 1 exemplar de 40 ani, strada Piața Unirii nr. 5, în fața cinematografului „Victoria” Molid (Picea abies) 2 exemplare de 85 ani, strada Călărași nr. 27 1 exemplar de 80 ani, strada Sulfinei nr. 16 Molid argintiu (Picea pungens „argentea”) 4 exemplare de 85 ani, Bd. Carol I, Parcul Expoziției 4 exemplare de 60 ani
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
strada Vasile Alecsandri, lângă centrala termică 1 exemplar de 40 ani, strada Piața Unirii nr. 5, în fața cinematografului „Victoria” Molid (Picea abies) 2 exemplare de 85 ani, strada Călărași nr. 27 1 exemplar de 80 ani, strada Sulfinei nr. 16 Molid argintiu (Picea pungens „argentea”) 4 exemplare de 85 ani, Bd. Carol I, Parcul Expoziției 4 exemplare de 60 ani, strada Victor Babeș, Institutul de Igienă și Sănătate Publică Pin (Pinus sylvestris) 1 exemplar de 150 ani, strada Palade nr. 10
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cozma (Culturii) nr. 21A, lângă liceul „Costache Negruzzi” Cimitirul Eternitatea nr. 121 (vârsta aproximativă 150 de ani) Acer platanoides paltin de câmp Betula pendula - mesteacăn Fraxinus excelsior - frasin Gleditsia triacanthos - glădiță Juglans nigra - nuc negru Magnolia kobus - magnolie Picea abies - molid Quercus robur - stejar Sophora japonica - salcâm japonez Tilia cordata - tei Tilia tomentosa - tei argintiu Lista monumentelor naturii din județul Iași (inventar 2006) Stejar (Quercus robur) 1 exemplar de 493 ani, proprietatea Ursache, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 444
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure alcătuită din arbori de pin, lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere montane. Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]