961 matches
-
administrația românească. După anul 1874, dezvoltarea economică a localității a fost accelerată de construcția căii ferate Suceava - Vatra Dornei, în 1888 și, apoi, a liniei Vama - Moldovița, ceea ce a sporit importanța exploatărilor forestiere și a industriei prelucrătoare a lemnului. La Molid, cătun dependent de Vama, a fost construită o fabrică de prelucrare a lemnului prin rezonanță, iar în Vama funcționau 8 gatere simple, 36 de trăști - instalații manuale de despicat lemnul în grinzi și scânduri - s-au folosit sporadic până în 1975
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
donator, voi enumera pur și simplu câțiva dintre ei, dându-le și caracteristicile. Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se realizează doar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
stângă se află parcul dendrologic și curtea boierului Ion Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
clipocind printre stânci, izvoare 14. Se adună în râuri repezi și învolburate, unde păstrăvi și lostrițe lacome, pitite printre pietre, vânează obleți și scobari nerozi. Coborând, cu pași iuți, printre jnepenișuri, ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile adânci unde începe să se întrepătrundă cu fagi, goruni și mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
putea ajunge la situația fondului forestier existentă Înainte de 1990. Important pentru turism este nu numai suprafța ocupată cu păduri, dar și structura acesteia. În principal, pădurile din Carpații Meridionali se compun În mod obișnuit din trei specii cum ar fi: molidul, bradul și fagul, combinat și cu alte foioase, care dau naștere la peisaje specifice. Această specificitate apare Într-o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor la foioase) dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brașov - Poiana Soarelui - Poiana Turismului Supranumită și „Poiana Soarelui” datorită celor cca 280 zile Însorite din an, sau de „Grădina Balcanilor” datorită abundenței deosebite a vegetației, compusă dintr-o neasemuită armonie Între pajiștele presărate cu flori multicolore și pîlcurile de molizi ce se prelungesc din pădurea ce acoperă o bună parte a Cristianului Mare, stațiunea Poiana Brașov privită În toate componentele sale (bază materială de cazare, gastronomică, de agrement, calitatea serviciilor etc.) se constituie Într-o renumită și apreciată perlă a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
hala pe schelet metalic nu încăpea în peisaj, industria lemnului în proiect monumental, berze pe capetele fînarului, în două ape și acoperișul de munți, replica Someșului de acum 2-3 ore Moldova, locuri în aer nou, Vama coasta despuiată cu cioturi, Molid, dacă biserica stă între ziduri viața durează numai în coaja ei, ieșirea din munte ochiul opacizat, mintea se caută cu alte argumente, în ideea că a fost centrul de greutate al oricărui peisaj, prelungire în vaste fînețe și în sprijinitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și cocoșul fundal de pictură metafizică pentru ce se trece cînd nu se trece nimic, de Chirico prin sine însuși, Și du-ne, stăpîne, de-acum unde vrei / Cu tine noi nu sîntem oameni, ci zei! nesmintit regim de biserici Molid, cea mai nouă crește cu amplasamentul, focar în lentila topografică a văii, moda frescei exterioare după veacuri, poalele nu-i sînt nici tencuite, suspensiile de lumină pe ceasul Amurg, vine ceasul și acum este, papistașii mai aproape, îmbogățiți și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe liturghia Eminescu, mărturia de piatră, Din sfera mea venii cu greu / Ca să te-ascult și-acuma, profită de cazul mediu limbaj ca să obții limbaj, în conifere ține prăpastia fire de mesteceni, Lunca Bradului segment la numele pădurea, nanism de molizi stîncă scămoșată, declivitatea mică sedimente pietrificate din ere, Dacie papuc Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Retro" retromobil de Constanța, Chevrolet 1950, Prislop sanctuarul montano-pastoral, Drăganu calul alb în umbra rară, gutui, stejarul monument, între km 291 km 289 Dunărea fluvială "Cotele apelor Dunării",12,40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la Zamfirești, molizi/molifți, îngustă ca o șosea, Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în funcțiune nici pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în care acestea avantajează cultivarea plantelor, și în special a cerealelor, variază în funcție de latitudine, climă și factori locali (Tabel 22). Din punct de vedere al climei, civilizația Cucuteni evoluează în perioada Atlanticului, care, pe teritoriul țării noastre, corespunde cu faza molidului cu alun și stejăriș amestecat. Această fază se caracterizează printr un grad de căldură și umiditate mai ridicat decât cel din ziua de azi (CÂRCIUMARU 1996, 20), asigurându-se astfel condițiile necesare practicării agriculturii. Un alt factor important în determinarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dimineți reci și brumă de îți dădea impresia că a nins, cu culorile ei, de la galben crem deschis până la roșu bordo, de la verdele cremgălbui la verdele intens al pinilor înalți ca niște catarge de corăbii, de la verdele gri închis al molidului la strălucirea orbitoare în razele de soare, de o blândețe câteodată neobișnuită a brazilor arginti în adierea vântului, care era pe deplin stăpânul, indiferent de anotimp, acestei localități răsfirată pe văile și colinele defrișate de primi coloniști veniți aici din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
persistente iarna; acesta din urmă, despre care fac astăzi vorbire, e majoritar căci, prin cele trei subspecii ale sale, s’a adaptat la a parazita cam orice arbore există - iarăși “eficiența”: una, zisă de brad, se ocupă de brad și molid; alta, zisă austriacă, Își face de lucru cu pinii și, În sfârșit, aceea de măr, cam cu tot ce mai rămâne, inclusiv pomi fructiferi. Un tâlhar Înrăit deci. Dar, vorba lui J. J. Rouseau, dacă ceva există, Înseamnă că Naturii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar de la figurat la ideatic, la cuvânt. Și asta a făcut folclorul, prin nomenclatura populară, care obligă nu numai oameni, dar și animale și plante, să poarte o barbă. Barba bradului, În fond un lichen filamentos, este Împrumutată și de molid. Se zice că l’ar Încurca, deși În Natură numic nu este nefolositor. Poate barba nu-l ajută ca pe bărbat, dar nici nu-i fură nimic - pentru că e independentă - decât poate oleacă de Soare; și stă În gazdă la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e zi mare pentru tine, păgânule; solstițiul, adică adevăratul An Nou. Chiar sunt curios ce-o să-mi aducă Zamolxe: tot banala bucată de parizer? - Decât blasfemii, mai bine mi-ai recomanda ce să aduc În casă: un brad ori un molid, care i mai verde și mai bogat. - Ești de-a dreptul imposibil. Toată vremea tuni și fulgeri Împotriva agresorilor Naturii, iar acum te pui În rând cu ei. Mai mult, vrei să-ți aduci nenorocirea În casă, mai precis În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grațios pe acel trunchi zvelt și drept, perfecțiunea Întruchipată. - Uite Cristi ce știu de la verișoara mea sălbăticuță, Felis silvestris, și ea ca și mine, posesoarea unui biocâmp excedentar, motiv pentru care caută numai locuri deficitare. Unul e bradul, altul e molidul, ca plante cam vechi. Și În ei pândește ea vreo veveriță care tot prin astfel de arbori hălăduiește, și din același motiv; nu numai pentru că acolo găsește conuri... Precum eu pândesc șoarecele, și el un excedentar energetic, adică ce mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
textilă etc. Suedia ocupă locul 18 în topul țărilor partenere în excedentul balanței comerciale a României și locul 3 în acest top între țările membre U.E. (după Marea Britanie și Bulgaria). Jumătate din suprafața Suediei este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid), 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). Există 16 parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a "simbolurilor comunismului" ! De parcă bietul chirpici rural era purtător de ideologie! A urmat industria, după ce s-a constatat, de asemenea gazetărește, că tot ce ce funcționează cu folos pe aiurea, n-are cum viețui și pe damnatul plai românesc. La Molid, județul Suceava, fabrica de mucava construită în 1926, e pustie, n-a mai rămas un șurubel de sămânță. Noii proprietari au vândut totul la fier vechi! Ultimul (fost) director al fostei fabrici (îl cheamă Chelariu și-i nepot al cunoscutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul Bucovinei e pădure; la 1899 din 10.441 km2 peste ½ (5325 km2) era pădure, pădurea seculară de la Slătioara - unde „molidul și bradul e de 300-400 de ani și mai bine”, unde monumentele naturale devin monumente naționale... La 22 august 1942 - spune „Bucovina turistică” a lui Leca Morariu - în registrul Fondului religionar Cernăuți erau declarate monumente ale naturii 274,24 ha
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mire cu mireasă să nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele localități, se pune sus pe casă, ca să nu-l poată lua cineva și duce la răspîntii, căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu-l poată lua cineva și duce la răspîntii, căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Fondului au fost organizate în cinci inspectorate și 30 de ocoale silvice. Astfel, în 1910, pădurile Fondului Bisericesc ocupau o suprafață de 225.149 ha, adică 51,4 % din totalul pădurilor din Bucovina, a căror compoziție forestieră era formată din: molid 47,9 %, brad 26,1 %, fag 19,1 %, carpen 2,8 %, goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ACELUI parfum. Încercă să-și amintească ceva asemănător, dar trebui să renunțe. ACEL parfum avea prospețime; dar nu prospețimea lămîielor și portocalelor, nici a mirtului sau a frunzei de scorțișoară, nici aceea de izmă creață, mesteacăn, camfor sau ace de molid, nici prospețimea ploii de mai, a vîntului geros sau a apei de izvor... și avea în același timp căldură; dar nu ca pergamuta, chiparosul sau moscul, nu ca iasomia și narcisa, nici ca lemnul de trandafir sau stînjenelul... Era în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apreciată și prin aportul de sănătate. Pădurea nu lipsește din nici o zonă a țării noastre. Este semnificativă o veche vorbă de mare circulație - codrul este frate cu românul. Pădurea purifică atmosfera, 24 demonstrându-se că un ha de pădure de molid reține în jur de tone de praf, iar pentru unele esențe cantitatea reținută este și mai mare. Să luăm în considerație și aspectul care interesează sănătatea, în sensul că pădurea este un refugiu de liniște. O plimbare prin pădure atenuează
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
amestecuri variate. TRANSSIBERIANUL cea mai lungă cale ferată din lume: peste 9.100 km., ce leagă Moscova de Vladivostok (Rusia). TAIFUN denumire a ciclonilor tropicali în Pacificul de Vest. TAIGA pădure boreală de conifere formată din specii de pin, brad, molid, zadă, cu specii diferite în diversele sectoare ale acestei întinse zone (Europa Nordică, Siberia, Canada). TALUZ parte mai abruptă dintr-un versant situată, de obicei, la baza acestuia sau sub un teren mai puțin înclinat. TALVEG linia care unește punctele
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]