128,051 matches
-
proiecte devine condiție sine qua non pentru a avea succes. Pentru majoritatea managerilor români planificarea strategică, obiectivele, scopurile/țintele și indicatorii de performanță nu sunt noțiuni chiar atât de familiare precum sunt pentru managerii occidentali sau asiatici; cultura planificării, a monitorizării și a evaluării este, pe de o parte, departe de realitatea din România, pe de altă parte, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai importante priorități pentru a face ca sistemele economic, social și politic să devină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
economic, social și politic să devină mai eficiente și mai competitive. Pentru companiile tradiționale (foste ale statului), dacă există planuri de dezvoltare, acestea sunt concepute în termeni foarte generali, fără scopuri precise și indicatori. Nu există un sistem coerent de monitorizare, nu există nici o legătură logică între performanțe și recompense și nu sunt stabilite responsabilități precise și termene pentru departamente și indivizi. Desigur, aceasta afectează negativ produsele (outputs) și rezultatele/consecințele organizației (outcomes) și face foarte dificil și ineficient procesul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de organizare presupune începerea activității de management al implementării sau execuției proiectului prin stabilirea echipelor de lucru, mijloacelor de comunicare, coordonare și control, modalitățile de reacție în situațiile de risc etc. Execuția sau implementarea propriu-zisă presupune realizarea activităților conform planificării, monitorizarea atingerii obiectivelor de execuție și de costuri, controlul indicatorilor de calitate, comunicarea cu nivelul ierarhic superior și cu clientul/beneficiarul sau finanțatorul. Acesta este stadiul cel mai important pentru succesul proiectului, stadiul care implică cele mai multe resurse și presupune cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
MBA de doi ani, predat de profesori americani în colaborare cu Universitatea din București, sub forma unor cursuri intensive predate în weekenduri. Pe baza celor învățate, managerul a elaborat o analiză complexă a afacerii și a construit o bază de monitorizare și planificare strategică prin metoda Balanced Scorecard. În anul 2005, țintele stabilite au fost atinse, veniturile au crescut cu 37% și alte două puncte de vânzare au fost deschise (vezi tabelele pentru detalii financiare). Iată performanțele firmei pentru anul 2005
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
dar și de studenți, angajatori și reprezentanții comunității. Introducerea lui trebuie gândită astfel încât să nu producă răsturnări de criterii și de ierarhii „peste noapte” și lupte pentru putere între generații, pentru că ar fi în detrimentul instituției. Planificarea strategică, criteriile de performanță, monitorizarea și evaluarea trebuie să înlocuiască, însă cât mai rapid, subiectivitatea și solidaritățile diverse (între cei care aparțin aceleiași generații, cei de la aceeași facultate etc.). Evaluarea de către studenți și colegi (peer-review) ar trebui să fie un criteriu esențial, la fel de important ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sugestii privind decizia 4. Face propuneri de soluții 1. PREGĂTIREA ȘI DEFINIREA PROIECTULUI (ideea, documentarea/ studiul de fezabilitate, prezentarea, aprobarea) 2. PLANIFICAREA (stabilirea activităților, obiectivelor, țintelor, responsabilităților, termenelor ) 4. ÎNCHEIEREA PROIECTULUI ȘI EVALUAREA 3. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI (realizarea activităților, atingerea obiectivelor, monitorizarea) O viziune strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Predare eficientă Cercetare de cea mai înaltă clasă Administrare profesionistă și eficientă Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe Investiții anuale considerabile în dezvoltarea viitoare a organizației Cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și acțiunilor ca expresie a necesităților și oportunităților prezente și de perspectivă"109. Mediul de marketing, reprezentat de forțele externe ale organizației, influențează direct sau indirect scopurile și obiectivele, planurile și rutinele organizaționale, dar și rezultatele lor, motiv pentru care monitorizarea acestui mediu trebuie să fie activă și consistentă. Interesul pentru analiza în timp real a mediului extern este determinat de faptul că are caracter concurențial și dinamic; în acest mediu apar noi legi, se utilizează strategii concrete de cucerire a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
respecte, dacă pretind că sunt responsabile; integrarea principiilor RSC în politicile și pro-gramele UE; difuzarea integrată a informației de ordin social, de mediu și financiar de către companii; credibilitatea inițiativelor voluntare în materie de RSC depinde de aplicarea unui sistem de monitorizare și control independent; implicarea IMM-urilor în RSC; asigurarea faptului că întreprinderile transnaționale cu sediul în UE și care dețin puncte de producție în țări terțe respectă standardele principale ale OIM, convențiile sociale și de mediu și acordurile internaționale. Din
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fost integrați într-o cultură organizațională puternică, fondată pe valori precum relații profesionale mature, încredere, lipsa ierarhiilor (spre deosebire de modelul cultural pe care compania l-a avut la înființare). Valorile culturale noi s-au tradus în practici de resurse umane precum monitorizare directă redusă, sa-larii negociate individual cu marje cuprinse între 15% și 200% pentru juniori, respectiv pentru top management. Împreună cu echipa de specialiști în investiții și cea de la marketing (încă din 1977), departamentul de resurse umane a creat un brand de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mult peste ce am cerut. Ceea ce mă interesează este filosofia voastră de angajator. Cine sunteți voi și ce aduceți în plus imaginii mele?"231 Mânați de aceste motive și de altele secundare, am demarat cercetarea care a avut ca temă monitorizarea tuturor mesajelor care au ca subiect brandul de angajator din publicațiile economice reprezentative. Intervalul de monitorizare a fost 1 septembrie-15 decembrie 2007. Am ales acest interval întru-cât după 1 septembrie companiile devin active după perioada de vară, mai puțin dinamică
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și ce aduceți în plus imaginii mele?"231 Mânați de aceste motive și de altele secundare, am demarat cercetarea care a avut ca temă monitorizarea tuturor mesajelor care au ca subiect brandul de angajator din publicațiile economice reprezentative. Intervalul de monitorizare a fost 1 septembrie-15 decembrie 2007. Am ales acest interval întru-cât după 1 septembrie companiile devin active după perioada de vară, mai puțin dinamică. Totodată, după 1 decembrie, care semnifică intrarea în luna cu oferte și cadouri, companiile apar în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
despre sărbători, fie de vreun eveniment unic și notabil. Demersul de cercetare s-a focalizat pe identificarea articolelor relevante pe baza unei grile cu dimensiuni și teme-cheie. Articolele au fost centralizate în funcție de dimensiunile și temele-cheie stabilite. În alcătuirea grilei de monitorizare ne-am bazat pe literatura de specialitate și pe cercetările de teren realizate la nivel internațional și național (foarte puține, de altfel). Ca atare, am stabilit trei dimensiuni fundamentale: beneficii urmărite de potențiali angajați și angajați actuali de la un angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai nuanțate, dar din perspectiva calității companiilor de angajator preferat. Această constatare este explicabilă prin prisma faptului că revista publică anual topuri ale celor mai dorite companii și este implicată oarecum în acțiuni care vizează brandingul. Putem conchide că, în urma monitorizării unora dintre cele mai vizibile publicații de specialitate de pe piața de presă românească și a analizei conținutului articolelor monitorizate, conceptul de branding de angajator are un grad scăzut de notorietate, cel puțin la finele anului 2007. Oricum, lucrurile nu s-
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
concluziile la întreaga presă de specialitate românească, dar putem face conjecturi, mai ales că am invocat în lucrare, înainte de prezentarea cercetării, și alte date autohtone care ni le legitimează. O altă limitare este dată de faptul că am realizat o monitorizare fără pas statistic. În orice caz, dincolo de limitările amintite și de altele cu siguranță nenumite, ar fi util ca publicațiile să popularizeze subiectul, chiar și la nivel teoretic sau prin exemple de bună practică din mediul internațional și autohton (chiar dacă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
am văzut forma corectă scrisă cu accent, de parcă ar fi o particularitate gen academii, la Eminescu). Nu, este de părere Consiliul Național al Audiovizualului, care colaborează, de anul trecut, cu Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, pentru monitorizarea transmisiunilor posturilor de radio și de televiziune centrale, la ore de vârf, ca să strângă mostre (nu, nu monstre) de "corectitudine" a limbii române folosite. Prima etapă a acestei monitorizări, din octombrie-noiembrie 2007, s-a finalizat cu un raport a cărui
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
cu Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, pentru monitorizarea transmisiunilor posturilor de radio și de televiziune centrale, la ore de vârf, ca să strângă mostre (nu, nu monstre) de "corectitudine" a limbii române folosite. Prima etapă a acestei monitorizări, din octombrie-noiembrie 2007, s-a finalizat cu un raport a cărui sinteză, cu toate savuroasele-i - de n-ar fi triste... - constatări a fost publicată în numărul 50 al României literare. Din 26 noiembrie până în 11 decembrie, echipa de monitorizare
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
monitorizări, din octombrie-noiembrie 2007, s-a finalizat cu un raport a cărui sinteză, cu toate savuroasele-i - de n-ar fi triste... - constatări a fost publicată în numărul 50 al României literare. Din 26 noiembrie până în 11 decembrie, echipa de monitorizare a trecut din nou în fața monitoarelor și-a aparatelor de radio, iar noua zestre de abateri înregistrate a fost prezentată într-o conferință de presă, la sediul CNA, pe 31 ianuarie. Erata completă va putea fi consultată în cel de-
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
din presa scrisă au relatat că raportul a fost întocmit de "niște" specialiști. Un nume ce-i... După ce Răsvan Popescu, președintele CNA, a prezentat parteneriatul, precizând că el va continua și în 2008, Marina Rădulescu-Sala a rezumat constatările echipei de monitorizare. Greșelile care sar cel mai mult în ochi și induc în eroare sunt cele de scriere. Chiar dacă lapsus tastaturae (sic!) e de-nțeles, un i în plus, ca în muncitoriii, oferii îl poate lesne deruta pe-un elev. Deci, mai
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
A. Gh. Olteanu In numărul 50 din 21 decembrie 2007, România literară reproduce Raportul asupra rezultatelor monitorizării posturilor de radio și televiziune în perioada 15 octombrie - 25 noiembrie 2007. Este vorba, aflăm dintr-un preambul aparținând redacției (Alex Ștefănescu) - intitulat O formă de cenzură salutară - de o inițiativă a Consiliului Național al Audiovizualului (prin scriitorul Răsvan Popescu
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
a Consiliului Național al Audiovizualului (prin scriitorul Răsvan Popescu), care a solicitat Institutului de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" un raport privind greșelile de exprimare care se fac la radio și televiziune. Nu vom comenta aici nocivitatea rezultatelor monitorizării. Face acest lucru d-l Alex Ștefănescu în preambul, precis și esențial: "Cu imensa lor audiență, posturile de radio și televiziune deversează zilnic în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate, care infestează mințile a milioane de oameni." Ceea ce vom
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Alex Ștefănescu în preambul, precis și esențial: "Cu imensa lor audiență, posturile de radio și televiziune deversează zilnic în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate, care infestează mințile a milioane de oameni." Ceea ce vom spune interferează totuși cu rezultatele monitorizării. Cu exact o sută de ani în urmă, Eugen Lovinescu scria aceste rânduri despre opera lui Caragiale: "Eroii lui Caragiale sunt reprezentativi, dar numai pentru o epocă mărginită; ei sunt tipici. în închegarea lor intră ceva și din sufletul omenesc
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
vreun comentariu. Și asta nu pentru că limba română n-ar fi evoluat, ci pentru că "primenirea moravurilor", care nu s-a produs, n-a "surpat însemnătatea comediilor lui Caragiale." Dimpotrivă, eroii lui Caragiale sunt mai vii ca oricând. O confirmă Rezultatele monitorizării posturilor de radio și televiziune privind folosirea limbii române. Spicuim doar două exemple. în Două loturi citim: "- N-ai fost tu /.../ la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă naltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
diferite și să încerce să ajusteze în permanență activitățile pentru a ținti o gamă cât mai largă de interese. Dinamica grupului este foarte importantă pentru autocunoaștere și inter cunoaștere, precum și pentru climatul clasei de elevi, din acest motiv este importantă monitorizarea și controlul permanent al interacțiunilor. Este foarte importantă gestionarea neînțelegerilor, stimularea participanților pasivi sau controlul celor care monopolizează discuțiile de lucru, pentru obținerea de rezultate satisfăcătoare pentru cât mai mulți elevi. O altă preocupare permanentă trebuie să fie neutralizarea tensiunilor
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
este rar întâlnit. Dacă pacienta se află în tratament cu antitiroidiene, acestea traversează placenta și protejează fătul de hipertiroidie. Dacă însă hipertiroidia a fost remisă cu iod radioactiv, iar gravida nu mai necesită terapie antitiroidiană, fătul nu este protejat. Pentru monitorizarea corectă a gravidei cu boala Basedow este necesară dozarea TRAb în trimestrul III - în săptămânile 20-24 de gestație (11), deoarece după săptămâna 20 începe declinul concentrației anticorpilor. Diagnosticul de novo al hipertiroidiei la o pacientă însarcinată poate fi destul de dificil
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92275_a_92770]
-
poate face în siguranță, folosind doze moderate. Studiile au arătat că se regăsesc în laptele matern doar în doze mici și nu influențează dezvoltarea fizică și intelectuală a copiilor. Se recomandă totuși administrarea în doze divizate după fiecare alăptare și monitorizarea funcției tiroidiene a sugarului. Hipertiroidia în sarcină este o situație patologică asociată cu risc materno-fetal. Diagnosticul și managementul corect duc la rezultate bune, de aceea pacientele trebuie îndrumate la timp și monitorizate de către medicul specialist endocrinolog.
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92275_a_92770]