1,152 matches
-
de trai al familiilor variază după numărul de persoane din care se compun. Nivelul de trai fiind măsurat după consumul pe cap de locuitor, nu ne surprinde să găsim în procentajele cu cele mai mici venituri familiile numeroase și familiile monoparentale. Constatând acest lucru, sistemele fiscale și sociale proprii familiilor au ca scop să reducă diferențele favorizând familiile țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nu ne surprinde să găsim în procentajele cu cele mai mici venituri familiile numeroase și familiile monoparentale. Constatând acest lucru, sistemele fiscale și sociale proprii familiilor au ca scop să reducă diferențele favorizând familiile țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii Nivelul de trai după redistribuire Gospodării
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
după redistribuire Gospodării fără copii 112 106 Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104 Cupluri cu 2 copii 97 100 Cupluri cu 3 copii 75 88 Cupluri cu 4 copii sau mai mult 54 73 Familii monoparentale cu 1 copil 70 80 Familii monoparentale cu 2 copii sau mai mulți 50 73 Sursa: Albouy și Roth (Ibid., p. 71) În acest tabel, valoarea 100 reprezintă nivelul mediu de viață înaintea redistribuirii În mod global, familiile beneficiază mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104 Cupluri cu 2 copii 97 100 Cupluri cu 3 copii 75 88 Cupluri cu 4 copii sau mai mult 54 73 Familii monoparentale cu 1 copil 70 80 Familii monoparentale cu 2 copii sau mai mulți 50 73 Sursa: Albouy și Roth (Ibid., p. 71) În acest tabel, valoarea 100 reprezintă nivelul mediu de viață înaintea redistribuirii În mod global, familiile beneficiază mai mult de redistribuire decât gospodăriile fără copii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care intră în viața activă și care rupe astfel legătura cu părinții săi în sensul în care formează un nou menaj. Tot din grija de a compara mărimi omogene, se știe că familiile numeroase, pe de o parte, și familiile monoparentale, pe de altă parte, beneficiază de ajutoare mai vizibile decât familiile formate din doi părinți cu unul sau doi copii. Pentru a neutraliza efectul venitului de efectul număr de copii, trebuie să poată fi izolată partea prestărilor și avantajelor fiscale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și funcții ale proceselor de divorț pentru cuplurile căsătorite sau ale procentelor de despărțiri pentru cuplurile necăsătorite, care generează pentru femei obligația de a exercita o meserie plătită. Textele recente converg în toate țările spre ideea de a acorda familiilor monoparentale o serie de drepturi și de prestări destinate să acopere faptul că familiile au în mod firesc un singur venit și că ele au, tot în mod firesc, obligația să recurgă la un mod de supraveghere. În cazul opus, trebuie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să fie oare compatibil cu necesitatea de a ridica procentul de activitate feminină pentru ameliorarea echilibrului pensiilor? Cine va plăti pensia femeilor (bărbaților) casnice/casnici într-o societate în care cuplurile se fac și se desfac și unde numărul familiilor monoparentale crește? Noțiunea de "tranziție de activitate a femeilor" (Majnoni d'Intignano, 2002) este interesantă în acest caz pentru că arată că ne este permis să sperăm orice în materie de fertilitate, când această tranziție este însoțită de măsuri. Viața familială și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Importanța variabilei demografice pe piețele muncii este întărită și de fenomenul structural fără îndoială cel mai important lăsat moștenire de secolul XX: creșterea fără precedent, observată de mai bine de cincizeci de ani, a evoluției relațiilor de cuplu (extinderea fenomenului monoparental, în special). Este clar că de acum înainte orice variație a presiunii demografice globale va fi amplificată de creșterea (încă neterminată) a participării femeii la activitate. Acestea sunt, evocate și rezumate pe scurt, marile provocări demo-economice cu care sunt confruntate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu venituri slabe sau limitate mai mult sau mai puțin, sarcina financiară pe care le-o ocazionează copiii lor. Astfel, politica familială nu poate ignora că fertilitatea se înscrie din ce în ce mai mult în structurile și modurile de viață evolutive (creșterea fenomenului monoparental, prelungirea duratei școlarității, dezvoltarea activității femeilor...) și tinde să integreze aceste realități noi în ajutoarele sale directe (alocațiile familiale) sau indirecte (locuință, transporturi, creșe și alte modalități de supraveghere a copiilor, modularea baremelor fiscale în funcție de mărimea familiilor...). În Franța, politica
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
90, 92, 127-130, 147, 212, 214, 245-255, 282 Echilibru demografic, 10, 19 Echitae orizontală, 163, 168-174, 195 Echitate între generații, 92, 95-96, 275 Echitate verticală, 162, 195 Evenimente demografice, 11 F Factori conjuncturali, 31-36 Familialism, 186 Familie fiscală, 163 Familii monoparentale, 117, 151, 155,-156, 165-166, 169, 177, 196, 277 Familii numeroase, 122, 151, 155, 165-166, 169, 182, 195-198, Familii, 152, 155 Fertilitate, 8, 10, 12, 15-17, 19, 21-28, 31-35, 42, 43-47, 49, 52, 58, 61-62, 67, 75-77, 84, 124, 130
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să dezvolte modele compensatorii. Acești părinți nu au prestigiul celor dintâi, ci alte persoane din familie sau din exteriorul ei joacă acest rol. Încercarea de a demonstra modalitatea de perpetuare a modelelor parentale prin studiile și cercetările din prisma familiilor monoparentale, a disoluției cuplului ca factori principali ai eșecului educației copilului și a reproducerii traseului socioafectiv defectuos, au condus mai degrabă la concluzii care reflectă nevoia de a privi dintr-o perspectivă mai amplă problematica în discuție, și anume aplecarea asupra
Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
să aibă anumite responsabilități, ci are impresia că totul i se cuvine. Astfel, se remarcă o diferență față de modelul părinților care încurajează independența comparativ cu cel care încurajează obrăznicia. Acest model este întâlnit cu precădere în familiile dezorganizate, în cele monoparentale, dar și în familiile cu structuri parentale binare. Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismului la copil, reprezentând, în consecință, un aspect disruptiv al relației părinte-copil, ce survine cu precădere în situații familiale dizarmonice în cazul unui atașament inadecvat
Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
un avantaj: am suportat deja marele șoc al tranziției. Se presupune că aceasta ne ajută să nu mai avem mari iluzii în privința statului parental, cel care are grijă de noi, deși nu suntem orfani, persoane cu handicap, bătrâni, familii sărace monoparentale. Este un avantaj chiar față de noii noștri concetățeni europeni din Vest. Mulți dintre ei nutresc încă iluzia că statul trebuie și poate să practice o politică foarte protectivă, inclusiv să protejeze contracte de muncă de-a lungul vieții. Aceste deprinderi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
atribut natural, ca și disponibilitatea sexuală. În relația parentală, femeile sunt tratate ca părinte privilegiat în sensul îngrijirii. De obicei, în cazul copiilor din afara căsătorieixe "„căsătorie", ca și al divorțurilor, peste 90% dintre copii rămân la mame. Astfel de familii monoparentale sunt adesea familii sărace 54. Probabilitatea ca femeile divorțate sau văduvele să se recăsătorească este mult mai mică în astfel de culturi. Gânditorii politici nu s-au desprins în primul rând de propriile experiențe, începând cu aceea de a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
printre care foarte semnificative sunt acelea referitoare la copii și la masculinitatexe "„masculinitate" (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 67-70). Cu rare excepții (vezi Ștefan, 2001), cercetarea feministăxe "„feministă" nu a acoperit o serie de teme dramatice referitoare la familiile monoparentale, abandonul de copii, pruncuciderea, responsabilitatea parentală. Mediul academic, la fel ca și ONGxe "„ONG"-urile au manifestat dezinteres pentru studiul masculinitățiixe "„masculinitate" în tranziție. În afara modelului macho și al celui de success, tranziția este foarte provocatoare și pentru identitățile masculinexe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Familia monoparentală TC "" Cuprinstc " Cuprins" Mulțumiri 9 Prefață (Mihaela Miroiu) 11 Introducere 15 Capitolul I Familia deschisă 27 1. Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Introducere 15 Capitolul I Familia deschisă 27 1. Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia deschisă 34 2. Starea de fapt 38 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia deschisă 34 2. Starea de fapt 38 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane adulte 96 5. Accente în politicile publice 102 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală 106 Capitolul III Dreptul la viața de familie 109 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane adulte 96 5. Accente în politicile publice 102 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală 106 Capitolul III Dreptul la viața de familie 109 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1. Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate 111 2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279 Bibliografie selectivă 289 Rapoarte, barometre 305 Index de autori 307 Index tematic 311 TC "" Mulțumiritc "Mulțumiri" Această carte se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]