KorAP: Find »[drukola/base=monsenior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...33 >

802 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

realizarea pregătirilor în vederea participării la eveniment, s-a stabilit și modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării taxelor, precum și la modul de organizare a pavilionului românesc: "Rog să țineți socoteală exactă a spezelor, ce vor fi repartizate. În aceste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mons. Anton Gabor, cu puțin timp înaintea deschiderii Expoziției 862. Solicitările organizatorilor Expoziției i-au obligat pe episcopii de Iași și de București să mențină o strânsă corespondență și să rezolve problemele apărute pe parcursul pregătirii participării la Expoziție, inclusiv înlocuirea monseniorului Gabor care decedase în timpul derulării acestor pregătiri: "Pe de altă parte, Comitetul Central al Expoziției Presei din Roma îmi cere (adecă ceruse de la Mons. Gabor) unele date, ce trebuie trimise degrabă, cum veți vedea din adresa anexată. De aceea aș

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei catolice în România, plecând de la experiența personală a publicării revistei Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună" (care își mărise deja capitalul în urma vizitei la București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
măsurile de constituire a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care capitalul sau participarea ar fi fost americană, ar fi fost necesară suma de 30.000 de dolari. Această contribuție era necesară pentru a asigura publicarea ziarului timp de șase luni din fondurile proprii ale tipografiei 883. Proiectul propus de monseniorul Gabor nu s-a concretizat, din cauza incapacității de colaborare a forțelor implicate și a lipsei de acțiune a ierarhilor catolici în domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar 884, a demonstrat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și ar fi necesitat multe resurse; în aceste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de a împrumuta pentru "Presa Bună" fondurile colectate la București, pentru proiectul privitor la apariția unui cotidian 893. Gabor îi solicita arhiepiscopului permisiunea de a folosi

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolic bucureștean, deoarece el continua să creadă în acest proiect, mărturisind că nu dorea să înstrăineze "micul depozit" ce i-ar fi putut asigura un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Directorul "Presei Bune" l-a informat pe Cisar cu privire la noul său proiect de înființare a unei reviste: Dacia creștină, în colaborare cu diecezele. Un alt proiect pe care l-a avut și pe care nu a reușit să-l materializeze monseniorul Gabor a fost cel referitor la organizarea unor dezbateri cu caracter național la București, în problema dezvoltării presei catolice din România. Inițiatorul acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din România) a stăruit pe lângă toate autoritățile clericale din România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
atât de importantă, s-a declarat foarte bucuros să aloce 50.000 lire anual, pe o perioadă de 3 ani, pentru publicația viitoare"934. Alocarea fondurilor necesare apariției unui cotidian catolic la București a avut succes ca urmare a cererilor monseniorului Gabor. Chestiunea a fost prezentată Papei, care a decis susținerea financiară a acestui proiect pe parcursul a trei ani; în eventualitatea reușitei lui, finanțarea ar fi continuat pentru o perioadă mai lungă de timp935. Gabor a trimis multiple adrese către Vatican

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea fondării unui ziar în limba română la București. Revenind din vacanța petrecută la Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ale unor preoți care făcuseră studiile în străinătate: în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele state), care ulterior au fost însușite și dezvoltate de autoritățile ecleziastice. În 1913, monseniorul Anton Gabor a început publicarea revistei Lumina creștinului, tot ca un proiect pilot, mai mult personal, care însă a reușit să se mențină și să se dezvolte ulterior; inițiatorul (unul dintre cei mai importanți susținători ai presei catolice din România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Pașcani.Cele mai importante funcții pe care le-a deținut au fost cea de redactor al publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23 de ani, până la moartea sa) și Sentinela catolică și cea de director al Institutului "Presa Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei Lumina creștinului, în paginile căreia aproape că nu a fost număr în care să nu publice ceva976. Activitatea monseniorului Gabor a avut ca scop și stabilirea unor legături strânse cu catolicii din Vechiul Regat, cu românii uniți din Transilvania, dar și cu clericii ortodocși din Basarabia, unde în 1935 a înființat o filială a Editurii "Presa Bună" (la Chișinău

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Arte Grafice și Editura Presa Bună au fost înregistrate la Tribunalul Iași985, iar 9 zile mai târziu, episcopul Mihai Robu a solicitat la Inspectoratul Industrial al Regiunii a III-a Iași autorizațiile de funcționare a tipografiei 986. În august 1927, monseniorul Gabor, aflând de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești, i-a scris arhiepiscopului Cisar, pentru a interveni la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în vederea distribuirii publicațiilor editate de "Presa Bună", la bibliotecile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scrierea a fost prezentată și promovată în Lumina creștinului și în Sentinela catolică 994. În luna februarie 1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea susținerii presei catolice: "Faceți ceva pentru presă! Ascultați glasul timpului (...) La foarte multe se gândesc (creștinii): la clopote, la icoane, la zugrăvirea bisericilor și la altele, dar la susținerea presei catolice, nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1934 a coincis cu sărbătoarea de "Cristos Rege"996; această zi s-a dorit a fi de "cercetare a cugetului pentru toți catolicii pentru ca să vadă ce au făcut și ce mai au de făcut în sprijinul presei, o zi ce monseniorul Anton Gabor a vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice din Moldova) a decedat 999. Faptul atrăgea după sine și o altă consecință, deoarece fusese desemnat să reprezinte (în primăvara anului în care acesta a murit) presa catolică din România, la Expoziția mondială a presei catolice de la Vatican. Monseniorul a fost înmormântat în cimitirul "Eternitatea" din Iași1000. Directorii și redactorii care i-au succedat 1001 s-au străduit să continuie misiunea începută de el. Inițial, al Doilea Război Mondial nu a dus la întreruperea activității Institutului "Presa Bună", care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Datoriile depășesc suma de 200.000 lire italiene. Mulțumim încă o dată Sanctității sale pentru remarcabilul ajutor de 35.000 lire, acordat anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]