1,093 matches
-
Desinitul tradițional poate fi de tipul închiderii formale cu rol rezumativ sau concluziv (Enigma Otiliei), al închiderii circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii conceptuale, cu caracter gnomic sau moralizator (Moara cu noroc). - Modernitatea desinitului vizează comunicarea artistică, pactul narativ, caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire la sfârșitul povestirii sau la un nou început: Cel mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și de către alte instanțe narative. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un discurs etic al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
umane. Consider că prin aceste destine tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează con vingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a cir cumstan țelor, a mediului ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relief viziunea obiectivă asupra existenței umane. Consider că prin aceste destine tema banului este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează convingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a circumstanțelor, a mediului ce exercită puternice influențe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
verosimile. Consider că prin relația dintre Ghiță și Lică tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii evidențiază convingerea scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă personajele care încalcă principiile morale sunt sancționate aspru în final. Deși sunt antitetice la început, relațiile dintre Ghiță și Lică devin treptat complementare, iar destinele lor se încrucișează, se împletesc, se unesc în moarte. Mai mult chiar, destinul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în sensul unei încadrări spațio-temporale, ci natura în coordonatele ei schematice, prin care individualul devine doar o marcă, un semn al generalului. Arta clasică devine, așadar, o "artă de interpretare, un idealism."22 În sensul idealizării trebuie perceput și scopul moralizator căruia este necesar să i se subordoneze creațiile în viziunea clasică. Opera trebuie să placă, dar și să învețe, subsumându-se unei utilități de natură didactică. Principiul apare încă de la Horațiu prin acel faimos utile dulci, dar este accentuat și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
explicită, a nu integra mai clar personajele într-o categorie sau alta, a nu le finaliza destinul în conformitate cu faptele lor prin răsplată sau pedeapsă reprezintă marile defecte ale dramaturgului. Este o viziune tradițională, desigur, care nu permite inexistența unei finalități moralizatoare, căci "un scriitor are mereu datoria de a face lumea mai bună."167 Personalitate complexă așadar, Samuel Johnson marchează prin dualitatea sa poate cel mai bine caracterul tranzitiv al secolului din care face parte, secol care se mai afla încă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Dar, în spiritul epocii, utilitatea artei este dublu percepută pe de o parte în manieră clasică de a educa, de a servi drept model, iar pe de altă parte din perspectiva romantică, de a genera impulsul emancipării naționale. O literatură moralizatoare și militantă în același timp acesta era scopul declarat în multiple rânduri de scriitorii epocii care, în majoritatea lor, au fost implicați direct în tulburările revoluționare ale deceniului al patrulea. După cum s-a observat însă din citatele anterioare, Grigore Alexandrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
asta va să zică că într-o scriere sau icoană domnește adevărul și că autorul sau zugravul a izbutit în fapta sa."217 După cum se observă, criteriile unei opere ideale în viziunea lui Heliade privesc în primul rând subsumarea acesteia unui scop moralizator sau surprinderea universalului, criterii profund clasice. Având în vedere aceste linii directoare, se poate atesta faptul că Heliade și-a însușit totuși clasicismul cel puțin la nivel teoretic în resorturile sale profunde. De altfel, esența articolului o constituie încercarea interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mari; e numai grozăvii și potoape domnul Sarsailă." Așadar, simplitate și armonie vs. dezlănțuirea forțelor, solar vs. demonic, idilism vs. zbucium. Prin atașamentul față de primele trăsături din seria de dihotomii, scriitorul se dovedește profund clasic. Este ceea ce atestă și concluzia moralizatoare care pune accentul pe rafinarea talentului prin studiu: "Copii, câți învățați carte, feriți-vă ca de altă aia să nu cădeți în boala autorlâcului [...] Scrisul este și el tot un talent cultivat cu educația, ca și toate celelalte talente" Paradoxul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Justificarea acestei viziuni exaltat exagerate este desigur dată de contextul istoric, dar își are fundamentul și în reflexele clasice ce presupun, după cum am mai afirmat, o ridicare a creației dramatice în sferele superioare ale literaturii. Sub formulări diferite, ideea scopului moralizator revine obsesiv: "...să ne îndrepteze obiceiurile prin luarea-n râs a haracterilor și în sfârșit, să ne fie model de purtare și de elocvență."235 După cum se observă, din cele trei exemple date anterior, există o anumită redundanță a ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
psihiatru, ca expresie superioară a practicianului cultivat, vor putea să asigure tratamentul adecvat al bolnavilor psihici din care el exclude declarat practicile brutale, ca: "ocara, probozirea, amenințarea, foamea, dușurile reci, încuierea în întuneric și izolarea ca mijloace de pedeapsă și moralizatoare". Spiritul etic al autorului reiese și din concepția sa cu privire la responsabilitatea medico-legală a alienaților care, în cazul iresponsabilității penale, nu vor trebui reprimați în spital într-un spirit de disciplină rigidă, ci tratați medical și umanizați prin metode medico-pedagogice. Credem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
filosofia propriu-zisă. O înmănunchere de sentințe semnate Democrat (sic) și prezentate în mod obișnuit ca aparținându-i lui Democrit. Îmi vine greu să cred că înălțimea vederilor filosofice ale gânditorului din Abdera era dublată de un exercițiu sentențios de morală moralizatoare. Un „în stilul lui” Democrit, însă cu mai puțin talent, îmi pare mai probabil decât un text semnat de el: aforismele conturează un catehism adresat marelui public în care suntem îndemnați să spunem mai curând adevărul decât să mințim, să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri de înțelepciune practică! Ce să credem despre mențiunea din Suda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași acuzație
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Adepții Porticului și ai Grădinii împărtășesc această idee a morții ca geniu conducător al gândirii: ineluctabilă, imperioasă și definitivă, ea înseamnă punctul final al oricărei aventuri existențiale. Bine, bine, dar până atunci? Zenon optează pentru asceza care renunță, pentru gestul moralizator, pentru reproș, pentru refuzarea trupului și a plăcerilor cărnii, el încarnează - dacă putem folosi aici acest cuvânt... - austeritatea celui care alege să moară înainte să-i vină ceasul, pentru a rezolva problema dispariției lui anunțate; Epicur, având alături animalul său
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
doctrine du plaisir des premiers âges à Epicure”, pp. 81-116, reluat în Etudes de philosophie grecque, Vrin, Paris, 1971. Expozeul este succint, dar permite o utilă vedere de ansamblu. Asupra eudemonismului antic, cu câteva pasaje extrem de cursive, din păcate inutil moralizatoare uneori, și asupra hedonismului lui Aristip, a se consulte Léon Robin, La Morale antique, PUF, Paris, 1963, îndeosebi pp. 32-33. * ** Pretinși presocratici. Introducerile în filosofii presocratici sunt întotdeauna succinte, fiindcă adună laolaltă o mulțime de filosofi care n-au mare
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
este aproape cu totul esclusă”, metoda promovată fiind „învățătura minuțioasă, treptată și sigură a materiei de învățământ” și asistența social-psihologică acordată elevilor, modul „minunat de-a îndemna școlărițele la îndeplinirea datoriilor lor prin fapte și măsuri pedagogice, nu prin cuvinte moralizatoare”. Mereu împotrivirea față de un învățământ al „vorbelor”, în locul căruia așază exemplul, fapta, activitatea proprie a elevilor. Orientările valorice de care are nevoie școala, direcțiile „mântuitoare” de dezvoltare sunt „munca” și „economia”; „bogăția unui popor stă... nici în bani, ci în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
semnul primăverii și al nunții: În sat azi noapte o fecioară/ Trecu între femeile creștine/ Potop de laudă a fost pe trupul ei". Motivul vânătorii este reluat în 1973 în "Fals tratat de vânătoare". Poetul este mai senin și mai moralizator, așa se explică titlul poemului " O pildă de laudă a puterii vânătorului": "îl bate vântul și-ndeamnă/ Haite de câini să-l muște în fiece clipă/ Să nu încerce a învăța/ să moară". Dacă, în celălalt volum, câinele își caută
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la ceea ce am făcut până acum, cu gândul că pot face cu adevărat ceva abia de-acum încolo. Deci știu că prologul s-a terminat și ar fi timpul piesei. Frică îmi e de dramoleta de duzină sau de comedia moralizatoare. Vreau și trebuie să-mi urmez drumul. Nu știu cum. Și nu vreau să aflu care sunt răspântiile care mă așteaptă. Am mizat pe drumul întreg și de aceea, împotriva mea chiar, trebuie să exist, să lucrez, să trăiesc. Aș vrea o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
originală. Astfel, scriitorii realiști au o viziune obiectivă, vastă asupra lumii oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Desinitul tradițional poate fi de tipul închiderii formale cu rol rezumativ sau concluziv (Enigma Otiliei), al închiderii circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii conceptuale, cu caracter gnomic sau moralizator (Moara cu noroc). - Modernitatea desinitului vizează comunicarea artistică, pactul narativ, caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire la sfârșitul povestirii sau la un nou început: Cel mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și de către alte instanțe narative. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un discurs etic al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
umane. Consider că prin aceste destine tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează con vingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a cir cumstan țelor, a mediului ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]