661 matches
-
de stepă făcea cuvintele aspre, greu de rostit. Nu mai fusesem niciodată atât de departe. Saranza se înecase demult în adierea cețoasă de la orizont. Escapada aceea fără țel ne era indispensabilă. În spatele meu, simțeam aproape fizic umbra unei mici piețe moscovite... Am ajuns în cele din urmă la un terasament de cale ferată. Șinele lui marcau un hotar suprarealist în nemărginirea aceea fără nici un alt reper decât soarele și cerul. Curios, de cealaltă parte a căii ferate, peisajul s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu trei ani exilul, pe care îl va executa în Serghinsk, la granița cu Mongolia. Are posibilitatea să se instruiască în contact cu numeroșii intelectuali deținuți, dar mai ales citind cărțile pe care și le comandă la o mare librărie moscovită. Începe, de asemenea, să redacteze în rusește un fel de tratat de filosofie. Întors la Chișinău, în 1891 ori în primăvara lui 1892, cu îndoieli serioase asupra perspectivelor mișcării revoluționare din Rusia și fiindu-i interzis să urmeze studii universitare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
După criza iugoslavă din 1948, atitudinea lui Stalin s-a schimbat. Pentru mulți, Belgradul era o alternativă atrăgătoare față de Moscova. Spre deosebire de Stalin, Tito nu avea ambiții imperiale ( În afară de zona balcanică). Eliberându-și țara și conducând-o spre comunism fără ajutor moscovit, liderul iugoslav dăduse un exemplu remarcabil pentru orice comunist din Est tentat să fundamenteze revoluția locală pe sentimente naționale. Paranoic, Stalin Își vedea monopolul puterii amenințat din toate direcțiile, ceea ce nu Înseamnă că se Înșela complet În privința pericolului „titoist”, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În dizgrație după evenimentele și revelațiile din 1956. Partidele comuniste din Vest erau fie irelevante politic (În Scandinavia, Marea Britanie, RFG și țările de Jos), fie Într-un declin lent, dar iremediabil (Franța), fie, În cazul italian, obligate să se distanțeze de moștenirea moscovită. Marxismul oficial, ilustrat de istoria și Învățăturile partidelor leniniste, era În mare parte discreditat - mai ales În teritoriile unde aceste partide se aflau la putere. Nici chiar occidentalii care votau cu comuniștii nu se arătau prea interesați de subiect. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
opoziției de stânga de la Moscova o alternativă „maoistă” la modelul sovietic, nu era doar o luptă pentru Întâietate geopolitică, ci și o bătălie autentică pentru sufletul „revoluției mondiale”. Din acest punct de vedere, competiția cu Beijingul Îi plasa pe liderii moscoviți poststaliniști Într-o poziție contradictorie. Ca patrie a revoluției anticapitaliste, ei Își afirmau mai departe ambițiile incendiare și insistau asupra autorității nezdruncinate a Partidului, În URSS și statele-satelit. Pe de altă parte, Kremlinul a continuat să favorizeze coexistența cu puterile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era acum atacat din ambele părți. Faptul că ezita să-i zdrobească pe baltici l-a Îndepărtat definitiv de aliații săi militari (doi dintre generalii care au organizat atacurile de la Vilnius și Riga vor avea un rol important În puciul moscovit). Nici foștii prieteni și admiratori nu mai aveau Încredere În el. În martie 1991, Elțîn a denunțat public „minciunile și Înșelătoriile” lui Gorbaciov și i-a cerut demisia, sfidând presiunile oficiale pentru a păstra tăcerea sau a suporta consecințele. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
relațiile dintre Est și Vest au rămas Încremenite la nivelul schimburilor bilaterale și al acordurilor comerciale, iar anumite țări - Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia - au primit un statut „asociațional” strict limitat față de UE, dar nimic mai mult. Dar puciul moscovit din 1991 și războaiele care au izbucnit la scurt timp În Balcani au semnalat țărilor din Vest că era periculos să lase țările postcomuniste să zacă În incertitudine; la summitul UE desfășurat la Copenhaga În iunie 1993 s-a căzut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altele. La sfârșitul secolului XX, scriitorii și politicienii din țări precum Republica Moldova, Ucraina sau Armenia se declarau europeni nu cu argumente istorice sau geografice (care puteau fi plauzibile sau nu), ci Împotriva istoriei și geografiei. Eliberate În pripă din imperiul moscovit, statele postimperiale orfane Își Îndreptau acum privirile spre o altă capitală „imperială”: Bruxelles 4. Cu ce sperau aceste națiuni periferice să se aleagă din perspectiva Îndepărtată a includerii În noua Europă este mai puțin important decât ce aveau de pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă parte. Până în 1952, Stalin a tranșat disputa în favoarea lui Gheorghiu-Dej, care, beneficiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reeditat anual până în 1989). Logica național-comunistă de periodizare a trecutului românesc. Ca stat satelit, aflat sub ocupație militară sovietică (trupele Armatei Roșii retrăgându-se în 1958), România manifesta o maximă sensibilitate față de evoluțiile politice de la Moscova. Schimbările din centrul politic moscovit erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează oameni străini, așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși în starea de dependență va atrage după sine pe lângă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]