3,805 matches
-
ani nu se joacă cu alți copii; - la 3 ani și jumătate are dificultăți în a adăuga consoana finală la unele cuvinte (de exemplu, spune „pa” în loc de „pat”); - la 4 ani este inteligibil. ANEXA 8 Caracteristici ale dezvoltării neuro‑psiho‑motorii la copiii preșcolari (4‑7 ani)tc "Caracteristici ale dezvoltării neuro‑psiho‑motorii la copiii preșcolari (4‑7 ani)" Notă: Copiii care nu ating pragul minim prin prezența a cel puțin 10 dintre cele 15 caracteristici comportamentale specifice fiecărei vârste
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dificultăți în a adăuga consoana finală la unele cuvinte (de exemplu, spune „pa” în loc de „pat”); - la 4 ani este inteligibil. ANEXA 8 Caracteristici ale dezvoltării neuro‑psiho‑motorii la copiii preșcolari (4‑7 ani)tc "Caracteristici ale dezvoltării neuro‑psiho‑motorii la copiii preșcolari (4‑7 ani)" Notă: Copiii care nu ating pragul minim prin prezența a cel puțin 10 dintre cele 15 caracteristici comportamentale specifice fiecărei vârste vor fi în atenția educatorilor. În situațiile în care se constată că nu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: - teste de dezvoltare individuală; - teste analitice și calitative ale inteligenței; - teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și de performanță. 9. Indicatorii de dezvoltare: a) vârsta biologică; b) vârsta de dezvoltare: - mintală; - motorie; - a limbajului; c) comportament ludic; d) învățarea socială și coeficientul de socializare; e) vârsta școlară. 10. Diagnostic nosologic și descriptiv. ANEXA 14 Școala/instituția ........................................................................................... Adresa ....................................................................................................... Fișă de cunoaștere psihopedagogică și socială a elevuluitc "Fișă de cunoaștere psihopedagogică și socială a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor ..................................................... Motivația pentru învățare .................................................................................................... Stilul de învățare .............................................................................................................. Discipline preferate ........................................................................................................... Atitudinea față de: - succesul/eșecul școlar........................................................................... - personalul didactic/colegi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete în silabe ......................................................................................................... - sunete în cuvinte ......................................................................................................... Componenta semantică: a) înțelegerea cuvintelor - cuvinte denumiri ......................................................................................................... - cuvinte acțiuni ............................................................................................................ - cuvinte însușiri ......................................................................................................... - cuvinte de relație ......................................................................................................... - expresii cu sens figurat ................................................................................................ b) formularea și înțelegerea propozițiilor - cu conținut familiar ...................................................................................................... - cu conținut nou ......................................................................................................... c
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În capitolul referitor la instrumente și moduri de activitate din domeniul psihopedagogiei speciale sunt prezentate în sinteză conținutul și structura psihomotricității (adaptare după Păunescu și Mușu, 1990). 1. Psihomotricitatea este definită de Encyclopedia Universalis (1990) ca rezultat al integrării funcțiilor motorii și psihice/mintale, consecință a maturizării sistemului nervos, ce vizează raportul subiectului cu propriul corp și cu mediul înconjurător. 1. Reflexul Moro este o reacție caracteristică a nou‑născutului, provocată de mișcarea suprafeței de susținere, tapotarea abdomenului (Shaltenbrand), suflarea asupra
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și moduri de activitate în domeniul asistenței psihopedagogice, unde sunt propuse câteva probe pentru evaluarea psihomotrice. 2. Ernest Dupré a formulat o așa‑zisă „lege a psihomotricității” conform căreia există strânse legături și asemănări între anumite tulburări mintale și tulburările motorii, ca și cum ar constitui adevărate cupluri psihomotorii. 1. Există diferite metode și teste pentru măsurarea nivelului de dezvoltare psihomotrice, cum ar fi Scala Gessel (prima scală de dezvoltare psihomotrice), Scala Brunet‑Lezine, Testul Buhler și Hetzer, Testul Scholl, Scala Institutului de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de concentrare până la coma uremică. Convulsiile și coma pot fi manifestarea unor tulburări diselectrolitemice severe (în special hipoși hipernatremia asociată cu IRA). Pacientul cu uremie cronică poate prezenta semne și simptome de neuropatie senzorială (arsuri, sindromul „picioarelor neliniștite”) și/sau motorie. Frecvent, aceste manifestări clinice provoacă depresie. Neuropatia uremică vegetativă se manifestă prin hipotensiune ortostatică, tahicardie, inversarea ritmului circadian fiziologic al TA, tulburări de tranzit intestinal, tulburări micționale. Tulburările neuropatice sunt mai pregnante în cazul asocierii neuropatiei diabetice și/sau etanolice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sistematic. • ANCA se întâlnesc rar; după unii autori, nu sunt caracteristici PAN și reprezintă un criteriu de diagnostic diferențial PAN vs PAM. • EMG evidențiază o afectare de tip axonal, predominant la membrele inferioare, cu diminuarea potențialelor de acțiune senzitive și motorii, dar cu viteză de conducere nervoasă normală sau ușor scăzută. • Arteriografia celio-mezenterică și renală evidențiază stenoze, microanevrisme (de 1-5 cm, cu risc de ruptură și hemoragii) sau ocluzii arteriale (asociate cu infarcte, în special renale). • Examenul histologic este singurul ce
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
labile și migratorii; se datorează unor infiltrate cu eozinofile sau, mult mai rar, unor hemoragii alveolare; • Manifestări neurologice. Neuropatia periferică afectează 50-75 % dintre pacienți. Se manifestă prin dureri cu caracter de arsură sau parestezii, care preced tulburările senzitive și/sau motorii. Multinevrita afectează în special membrele inferioare și, mai ales, nervul sciatic popliteu extern. Mai rar sunt implicați nervii membrelor superioare și nervii cranieni. Afectarea SNC se întâlnește mult mai rar (8 %), în cadrul unei vasculite cerebrale: accidente vasculare, hemoragii cerebrale sau
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Manifestări cutanate: purpură (întâlnită în 90 % din cazuri), predomină pe membrele inferioare, se poate complica cu ulcerații și hiperpigmentare cutanată; sindrom Raynaud (30 %), cu sau fără gangrene digitale; • Manifestări reumatice: artralgii (rareori artrită), mialgii; • Neuropatie periferică (60 %): senzorială și/sau motorie, confirmată prin studii electrofiziologice; este secundară vasculitei vasa nervorum sau lezării autoimune directe a nervilor; afectează, în special, membrele inferioare și se manifestă prin parestezii dureroase și slăbiciune musculară; evoluția este progresivă și rezistentă la tratamentul cu interferon sau corticoizi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
etilici) prezintă frecvent manifestări ale neuropatiei vegetative: hipotensiune ortostatică, inversarea ritmului nictemeral al TA și frecvenței cardiace, tulburări de micțiune și ale tranzitului intestinal, impotență. De asemenea, sunt prezente tulburări asociate neuropatiei senzitive (hipoestezie, senzații de arsură distală etc) sau motorii (sindromul „picioarelor neliniștite”). Tratamentul pacientului cu BCR Având în vedere complexitatea patologiei și a comorbidităților, pacientul cu BCR necesită o abordare atentă, integrată, coerentă în timp. Reprezentarea schematică a modelului conceptual de management al BCR este redată în Figura 1
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale modelului lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de reacțiile provocate. Este adesea preferabil să selectăm unele dintre ele în funcție de impactul acestora asupra subiectului și de nivelul acestuia de acceptare a modalităților evaluative. Topografia este descrisă, în general, de către subiect. Această descriere se realizează mai ușor pentru comportamentele motorii, dar este mai laborioasă uneori pentru aspectele cognitive sau manifestările emoționale, atunci când trebuie să se delimiteze conținuturile gândurilor sau să se distingă aspectele fiziologice, expresive și subiective ale emoțiilor. Pentru o evaluare precisă a frecvenței, a intensității sau a duratei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui ciclu de mers singular sau multiplu se utilizează pentru descrierea modelului de mers. Putem diagnostica și cuantifica articular, deficitul muscular sau de coordonare și putem elabora strategii terapeutice pentru a compensa deficitul existent. 1. Introducere Maturizarea neuromotorie dezvoltarea psiho motorie, reglarea, corectarea disfuncțiilor statokinetice ale copiilor, au loc o singură dată în viață, acesta este posibil de obținut în perioada de 0-12 ani. Trebuie să amintim, kinematica pelviană și biomecanica șoldului care ne dau repere clare pentru funcția stato-kinetică a
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
motor si in final cel muscular, (cranio-caudal, caudo-cranial, proximo-distal, disto proximal): Mișcarea voluntară se desfășoară pe baza unui program preexistent a unei engrame întipărite. Contribuția volițională are rol de inițiere eventual de susținere sau oprire al acestui „torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul cercetării (tabel 1.1.) este interesanta în ceea ce priveste înregistrările electromiografice și la interpretarea acestora prin histograme.( fig 1, 2, 3 ,4,) Kinetoterapia se bazează pe fiziologia neuro-musculară de formare a engramelor, pe principiul repetiției
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
din cadrul procedeului propriu-zis pot ilustra atât nivelul tehnic însușit de subiect, cât și greșelile pe care acesta le face în execuție, constituindu-se într-o veritabilă oglindă pentru cadrul didactic. În cadrul învățării inițiale a unui procedeu tehnic, formarea reprezentării psiho - motorii este însoțită de abateri importante în biomecanica acțiunilor de la modelul prezentat. Acest fapt face obiectul cercetării multor specialiști din domeniu care încearcă să preîntâmpine și să înlăture chiar abaterile cele mai grave, care aduc prejudicii, prin denaturarea formei și conținutului
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
reflexe ale tuturor glandelor endocrine (vezi capitolul 6), precum și pe cele ale coloanei vertebrale, care se află de-a lungul degetului mare și în zona încheieturii. Creierul și măduva spinării sunt locul de plecare al multor nervi care controlează activitatea motorie. Măduva spinării este o extensie a creierului și transportă informații la și dinspre organe, glande, mușchi și nervi. Masați pielița din zona V-ului magic, conform instrucțiunilor de la p. 34 și punctele reflexe ale plexului solar și ale diafragmei din
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
simptome fizice. În această a doua definiție se face referire la termenul „conversie”, care desemnează un mecanism de formare a simptomelor constând într-o transpunere a unui conflict psihic și într-o încercare de rezolvare a acestuia prin simptome somatice, motorii și senzitive. 3. Clasificăritc "3. Clasificări" Annei Freud (1936/1993) îi datorăm o încercare de clasificare a mecanismelor de apărare în funcție de situațiile particulare de angoasă care le suscită. Astfel, refuzul ar fi utilizat în relație cu amenințări legate de teama
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a originilor acestora. Tabelul 2 - Prototipurile unor mecanisme de apărare Cum se realizează trecerea de la prototipuri-precursori la mecanisme de apărare? Ipoteza avansată se referă la interiorizarea dispozitivului biologic sub forma unei operații a gândirii. În legătură cu această trecere de la o reacție motorie la o structură cognitivă interiorizată, Lichtenberg și Slap (1972) notează că absorbția și eliminarea constituie, la sugar, acte motorii de o mare importanță, iar apariția structurilor cognitive derivate din aceste activități motorii implică „o conceptualizare a limitelor dintre eu și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare? Ipoteza avansată se referă la interiorizarea dispozitivului biologic sub forma unei operații a gândirii. În legătură cu această trecere de la o reacție motorie la o structură cognitivă interiorizată, Lichtenberg și Slap (1972) notează că absorbția și eliminarea constituie, la sugar, acte motorii de o mare importanță, iar apariția structurilor cognitive derivate din aceste activități motorii implică „o conceptualizare a limitelor dintre eu și noneu, (...) diferențierea între reprezentare și realitate, ca și recunoașterea și localizarea rudimentară a obiectelor care există efectiv în spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a gândirii. În legătură cu această trecere de la o reacție motorie la o structură cognitivă interiorizată, Lichtenberg și Slap (1972) notează că absorbția și eliminarea constituie, la sugar, acte motorii de o mare importanță, iar apariția structurilor cognitive derivate din aceste activități motorii implică „o conceptualizare a limitelor dintre eu și noneu, (...) diferențierea între reprezentare și realitate, ca și recunoașterea și localizarea rudimentară a obiectelor care există efectiv în spațiu. Aceste realizări cognitive devin necesare o dată cu dezvoltarea prealabilă a introiecției și proiecției”. Stolorow
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și perfecționa. Cramer (1991) rezumă punctele de vedere contemporane cu privire la dezvoltarea mecanismelor de apărare în felul următor: - orice apărare își are originea într-o reacție înnăscută particulară, de tip reflex; - în numeroase cazuri, acest prototip fiziologic poate fi identificat; - reacțiile motorii voluntare, derivate din reflexul înnăscut, servesc drept precursori ai mecanismului de apărare; - diferitele apărări au precursori motorii diferiți; - în secvența de dezvoltare, interiorizarea și transformarea precursorului motor într-o structură cognitivă constituie punctul inițial al existenței oricărui mecanism de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
orice apărare își are originea într-o reacție înnăscută particulară, de tip reflex; - în numeroase cazuri, acest prototip fiziologic poate fi identificat; - reacțiile motorii voluntare, derivate din reflexul înnăscut, servesc drept precursori ai mecanismului de apărare; - diferitele apărări au precursori motorii diferiți; - în secvența de dezvoltare, interiorizarea și transformarea precursorului motor într-o structură cognitivă constituie punctul inițial al existenței oricărui mecanism de apărare; - mai târziu apărarea poate continua să se dezvolte, luând forme mai avansate; - atunci când dezvoltarea unei apărări este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a se familiariza cu lucrurile. Ea înlocuiește cu o operație intelectuală o acțiune imediată, întreprinsă drept răspuns la stimulare. Rezultatele pe care le obține în rezolvarea problemelor sunt de multe ori uimitoare”. Cazul lui Margaret arată că răspunsurile vizuale și motorii descrise la vârsta de 9 luni s-au transformat, la 15 luni, într-un răspuns de tip intelectual, utilizat atunci când Margaret se află în fața unor situații neobișnuite. Observațiile ulterioare - întreprinse pe când Margaret avea 5, respectiv 14 ani - mai indică faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]