969 matches
-
funcțională se traduce prin posibilitatea progresivă de a controla diferite părți ale corpului său. Ea va fi utilizată în învățarea scrisului care implică disocierea mișcărilor mâinii și ale degetelor și în învățarea lecturii care implică luarea în sarcină voluntară a motricității autonome a ochilor. Pentru integrarea socială este indispensabilă învățarea lecturii și scrisului, învățare care începe la vârsta de 6 ani. Lectura și scrisul trec pe plan operativ prin două ansamble de acte psihomotorii și cognitive. Schema corporală ca structură va
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
special stângacii și copiii care au dominante încrucișate: ochi-mână, ar trebui în această privință să beneficieze de o educație psiho-motrică preventivă cel mai târziu la sfârșitul grădiniței. Coordonarea oculo-manuală și strategia vizuală în învățarea lecturii și a scrisului Studii despre motricitatea grafică au permis să facem o sinteză a evoluției coordonării oculo-normale până la 6 ani. În acest scop, coordonarea mișcării ochilor se caracterizează prin stabilirea automatismului de urmărire vizuală care pleacă de la a se orienta de la stânga la dreapta sau invers
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este respectată, orientarea mișcării ochilor va fi conformă cu dominanța motrică a mâinii. Când copilul se confruntă cu învățarea cititului, în afara problemei descifrării literelor și a asocierii lor cu sumele, el va trebui să rezolve simultan mai multe probleme de motricitate vizuală: ) să transforme mișcarea automată de urmărire vizuală într-o acțiune intenționată care constă în a-și fixa privirea de la stânga la dreapta rândului, în raport cu orientarea corpului său; ) să „cedeze” automatismului stânga dreapta (la dreptaci) transformând această mișcare continuă într-
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Problema motrică pusă de scris Scrisul este înainte de toate o învățare motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita problemele de disgrafie. Dacă abilitatea manuală globală nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a permite mișcările fine ale mâinii și degetelor. Este necesar un efort de ajustare posturală cu reprezentare mentală. Acesta va avea ca suport utilizarea a ceea ce am numit „imaginea corpului operator” asociată cu reprezentarea mentală a verticalității. Scrisul și exercițiul motricității fine Aspectul fazic se traduce prin folosirea ansamblului musculaturii mâinii și degetelor. Ansamblul acestei musculaturi intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
am numit „imaginea corpului operator” asociată cu reprezentarea mentală a verticalității. Scrisul și exercițiul motricității fine Aspectul fazic se traduce prin folosirea ansamblului musculaturii mâinii și degetelor. Ansamblul acestei musculaturi intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată controlului vizual. Apare o îmbogățire a schemei corporale conștiente și un mai bun control al motricității cortico spinale. Munca de disociere este consacrată și aptitudinii de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată controlului vizual. Apare o îmbogățire a schemei corporale conștiente și un mai bun control al motricității cortico spinale. Munca de disociere este consacrată și aptitudinii de relaxare a mușchilor care nu intervin în mișcare. Această relaxare permite diminuarea diskineziilor și lupta împotriva oboselii. Scrisul implică asocierea armonioasă a numeroaselor contracții sinergice și antagoniste ce implică în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
perceptivă care corespunde stadiului inteligenței preoperatorii a lui Piaget, fundamentală pentru abordarea școlarizării implică faptul că la 6 ani copilul să-și poată stabiliza postura și reacțiile motrice ca să-și exercite vigilența perceptivă. Instabilitatea psihomotrică care se traduce printr-o motricitate necontrolată și anarhică, are drept consecință incapacitatea de a efectua efortul de concentrare necesară învățărilor școlare. Acest echilibru tonico-emoțional stăpânit în situații calme corespunzătoare învățării școlare poate apărea în jocurile care cer diversiunea emoțională. Situațiile reprezentate de jocuri cu reguli
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ce implică până la sfârșitul copilăriei imaginea corpului trebuie să ajungă la un echilibru sigur, între componenta afectivă și cea operatorie. Acest echilibru se traduce corect prin acțiunea concomitentă a unei autonomii motrice care depinde de posibilitățile: -de dispunere a unei motricități susceptibile de răspunsul eficace și fără reflexie a unei situații de urgență; -de intervenția intențională pentru modificarea unui detaliu a unui automatism deja achiziționat în vederea ameliorării eficacității; -de controlul nivelului de energie pus în joc, în acțiune prin reglarea tonusului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
va deveni specific în decursul evoluției în direcții adaptative pe măsura dezvoltării neuronilor cu funcții operative. Originea energiei Originea energiei este dublă : internă, prin activitatea metabolică a neuronilor și externă prin stimularea senzorială provocată constant de mediul înconjurător și de motricitatea spontană a subiectului. Ea fluctuează în funcție de stările, de nevoie ale organismului. Orice sistem funcțional este supus necesității de a-și întreține propria activitate. Termenul “nevoie” adoptat de psihologia tradițională corespunde acestui caracter de “ pornire la drum “ a organismului. Natura nevoilor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de latență care precede intensa fierbere pulsională provocată de pubertate și apariția genialității, centrul de gravitație al organizării de sine și corpul motor sunt angajate în activități cooperante fără eficacitatea trecerii și utilizarea capacității sale cognitive. Valoarea psihică și calitatea motricității operaționale sunt determinante de varianțele majore ale statutului copilului în grupul de perechi. „Limbajul nu se poate instaura în această perspectivă care pe un fond probabil sunt constituite posibilitățile și limitele copilului”. Auzieu afirmă că: „El nu există în spiritul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în jocul reflex al automatismelor. Intenția subiecților este sigura orientată spre cercetarea scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient. Acest lucru este posibil dacă subiectul are încredere în propria motricitate și sentimentele sale sunt disponibile pentru a face față situațiilor motrice cu care este confruntat. Odată memorizate aceste automatisme vor putea fi puse în joc la modul complex al unei ajustări, într-o situație de urgență. În prezența unei situații
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
întâi cunoștință cu termenul de exersare motrică. În lipsa unei definiții concrete a noțiunii de exersare motrică, cel mai indicat ar fi să explicăm această expresie prin ceea ce reprezintă fiecare termen în parte. Astfel, termenul “motrică” poate fi determinat din definiția motricității care reprezintă: “o însușire a ființei umane, născută și dobândită, de a reacționa cu ajutorul aparatului locomotor sub forma unei mișcări”, adică motrică, conduce la ideea de mișcare, iar termenul de exersare, în cazul de față, reprezintă executarea sau repetarea unor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
primele imagini, de a concepe invenția estetică în prelungirea tendinței tehnice inerente evoluției ființei vii. Așa cum scheletul s-a prelungit în unealtă, funcțiile umane se prelungesc prin adăugarea unei serii de proteze, inclusiv sistemul nervos central în mașinile electronice. Astfel, motricitatea s-a exteriorizat în domesticirea animalelor și în mașinile simple, memoria în suporturi materiale (memoriile noastre artificiale), calculul în mașinile de calculat, în fine, imaginația în diversele imagerii mecanice. Tot interiorul, mușchi și sistem nervos central, "iese", dar succesiv. Iar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
invenția sa, vaporul. Folosit pentru a furniza energie defibratorului (ca și în alte scopuri) acest generator electrostatic de tip Ramsden a fost unul din instrumentele care au evoluat din experimentele lui Galvani privind mușchii și electricitatea. Filosoful Malebranche, intuiește vaso motricitatea de sorginte nervoasă, confirmată de Claude Bernard în secolul următor. R. A. Réaumur (1683 - 1757), fizician - chimist - naturalist, studiază experimental sucul gastric (1713). în 1715 apar: Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc și, la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca urmare a intricării structurilor somatice cu cele vegetative la nivelul formației reticulate. În felul acesta, sistemul reticulat, deși nu îndeplinește un rol determinant în declanșarea activității motorii sau senzitive specifice, participă la integrarea și reglarea funcțiilor somato-vegetative cum sunt motricitatea, starea de veghe și somn etc. Rolul centrilor organo-vegetativi din diferitele segmente ale formației reticulate în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele postganglionare ce merg la glanda parotidă pe calea nervului auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
așa-zisa stimulare prin întindere. Numeroși mușchi viscerali răspund la întindere prin generarea unor potențiale de acțiune spontane ce determină contracția. Această particularitate asigură rezistența pereților și evacuarea organelor cavitare la distensii prin conținut excesiv (vezi detalii la capitolele de motricitate digestivă, fiziologia circulației etc). În cazul mușchilor netezi multiunitari, nu se produc decât rareori potențiale de acțiune. Impulsul nervos determină descărcarea de mediatori (acetilcolină, adrenalină etc.) care depolarizează membrana mușchiului neted, declanșând contracția fără apariția unor potențiale de acțiune. Potențialele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt receptori metabotropi cuplați cu AMP ciclic și prevăzuți cu efecte de lungă durată. Prin intermediul acestor două tipuri de receptori, fibrele nervoase gaba-ergice sunt la originea unei mari părți din inhibițiile realizate în sistemul nervos cerebro-spinal, cu răsunet funcțional asupra motricității, senzațiilor, comportamentelor și funcțiilor cognitive. În clinică sunt preferate substanțele care intensifică activitatea neuronală gaba-ergică: barbituricele ca antiepileptice și hipnotice, benzodiazepinele ca anxiolitice și hipno-sedative. Glicina (glicocolul). Este, de asemenea, aminoacid neesențial sintetizat la nivel neuronal din glucoza pe calea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]