694 matches
-
fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă și mugure dentar și se extinde pe o perioadă de timp ce începe în a șasea săptămână a vieții intrauterine până la patru ani după naștere. Succesiunea se produce astfel (Fig. 19): - celulele bazale ale mucoasei stomodeumului se multiplică invaginându-se în mezodermul adiacent
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
multiplică invaginându-se în mezodermul adiacent și formează “lama epitelială primară”, verticală, arcuită. În luna a doua a vieții intrauterine această lamă se divide prin multiplicare în alte două lame: lamă dentară primară, care își continuă activitatea și dă naștere la mugurii dentari distribuiți în două sectoare - un sector ventral, cu 20 de muguri - dinții temporari, și un sector dorsal, cu 6 muguri - molarii permanenți. Celulele epiteliale care realizează legătura cu lama epitelială primitivă se atrofiază și dau naștere gubernacuiumului dentis, formațiune
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un sector ventral, cu 20 de muguri - dinții temporari, și un sector dorsal, cu 6 muguri - molarii permanenți. Celulele epiteliale care realizează legătura cu lama epitelială primitivă se atrofiază și dau naștere gubernacuiumului dentis, formațiune de origine epitelială ce unește mugurele dentar cu mucoasa orală și va avea rol în dirijarea erupției dentare. Din lama dentară primară, spre interior (oral) se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi. 2+2 canini, 4+4 premolari; b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma caracteristică de clopot mugurelui dentar (Fig. 20). Celulele epiteliale, pentru a da naștere smalțului, se organizează pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma caracteristică de clopot mugurelui dentar (Fig. 20). Celulele epiteliale, pentru a da naștere smalțului, se organizează pe 4 straturi, după cum urmează: -stratul adamantin intern, situat pe fața internă a clopotului, formează matricea de smalț, delimitând zona de formare a coroanei dentare și nivelul joncțiunii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
resorbție și apoziție atâta timp cât există stimul funcțional dentar. În plus, el se structurează pe liniile de rezistență la solicitare prin “trabeculații de efort” concretizate prin sisteme Haversiene și densificare trabeculară. Fibroblaștii au trei perioade de activitate intensă: perioada inițială, de mugure dentar, când dau naștere fibrelor colagene ale căror extremități rămân în cementul radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa conjunctivă a mugurelui este străbătută de arteriole, venule, vase limfatice și fibre nervoase eare asigură procesele biologice la acest nivel. Erupția dentară este procesul evolutiv prin care dinții străbat distanța de la locul de formare, prin grosimea osului alveolar, până la contactul cu dinții antagoniști
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt numeroase, luând în considerare în mod determinant unul din factorii generali ai rizalizei: - factorii genetici - după care rizaliza este un fenomen dictat genetic; - factorii endocrini - resorbția rădăcinii fiind declanșată de activitatea glandelor endocrine; - factorii locali, respectiv presiunea exercitată de mugurele dintelui permanent care condiționează prezența și activitatea osteoclastelor; - rizaliza mai poate fi considerată un fenomen de îmbătrânire a dintelui temporar, caracterizat prin reducerea fenomenelor reparatorii din os și cement, mecanismul fiind guvernat de o .complicată interacțiune între factorii sistemici și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
să fim orientați Într-o lume În care totul e nou și promițător, În care cei ce conduc treburile obștești să-și pună mereu problema nu numai În ce fel și cum să ajute pe artiștii consacrați, ci să urmărească mugurii care dau În floare pe tulpina artei naționale, tinerele talente care au dreptul să se manifeste la lumină. Scriai, pe vremea aceea, o poezie, o nuvelă, un roman, dar nu era Îndeajuns ca ele să fie evidente mărturii ale vocației
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au fundamentat principiile de bază, ridicând-o cu adevărat la nivelul unei științe. (Ă). Unora dintre criticii noștri, atât de la Almanahul literar cât și de la alte publicații, le lipsește această pasiune, le lipsește dragostea pătimașă pentru tot ce constituie un mugure valoros În lucrările scriitorilor noștri. Ion Vitner Îi Îndemna pe critici cu o insistență demnă de admirat, În Pasiunea lui Pavel Corceaghin (1949), să-și exercite meseria cu o „pasiune vie”, făcând din critică o armă de luptă. Au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prognoză - formularele 3A, 3B și 3C - lucrare întocmită anual, până la finele trimestrului III, de către ocoalele silvice. Capitolul II Daunători biotici 1. INSECTE 1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din culturile forestiere 1.1.1. Insecte care atacă rădacina, mugurii, tulpina și frunzele În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- Articolul 3 (1) Depistarea cărăbușilor: Melolontha melolontha - cărăbușul de mai, Melolontha hippocastani - cărăbușul de pădure, Amphimallon solstitialis - cărăbușul de iunie, Polyphylla fullo - cărăbușul marmorat, specii de Anoxia și Anisoplia etc. se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
prognoză - formularele 3A, 3B și 3C - lucrare întocmită anual, până la finele trimestrului III, de către ocoalele silvice. Capitolul II Daunători biotici 1. INSECTE 1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din culturile forestiere 1.1.1. Insecte care atacă rădacina, mugurii, tulpina și frunzele În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- Articolul 3 (1) Depistarea cărăbușilor: Melolontha melolontha - cărăbușul de mai, Melolontha hippocastani - cărăbușul de pădure, Amphimallon solstitialis - cărăbușul de iunie, Polyphylla fullo - cărăbușul marmorat, specii de Anoxia și Anisoplia etc. se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
săpunuri │ Arsenic Nu mai mult de 3 mg/kg Plumb Nu mai mult de 5 mg/kg Mercur Nu mai mult de 1 mg/kg E 903 CEARĂ DE CARNAUBA Definiție │Ceara de carnauba este o ceară purificată, │obținută din mugurii de frunze și din │frunzele palmierului de ceară brazilian Mart, │Copernicia cerefera Iesce │232-399-4 Descriere │Pulbere brun deschis până la galben pal sau │fulgi sau solid dur și friabil cu o rupere │rășinoasă Identificare A. Greutate specifică │Aproximativ 0,997 B.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
săpunuri │ Arsenic Nu mai mult de 3 mg/kg Plumb Nu mai mult de 5 mg/kg Mercur Nu mai mult de 1 mg/kg E 903 CEARĂ DE CARNAUBA Definiție │Ceara de carnauba este o ceară purificată, │obținută din mugurii de frunze și din │frunzele palmierului de ceară brazilian Mart, │Copernicia cerefera Iesce │232-399-4 Descriere │Pulbere brun deschis până la galben pal sau │fulgi sau solid dur și friabil cu o rupere │rășinoasă Identificare A. Greutate specifică │Aproximativ 0,997 B.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
săpunuri │ Arsenic Nu mai mult de 3 mg/kg Plumb Nu mai mult de 5 mg/kg Mercur Nu mai mult de 1 mg/kg E 903 CEARĂ DE CARNAUBA Definiție │Ceara de carnauba este o ceară purificată, │obținută din mugurii de frunze și din │frunzele palmierului de ceară brazilian Mart, │Copernicia cerefera Iesce │232-399-4 Descriere │Pulbere brun deschis până la galben pal sau │fulgi sau solid dur și friabil cu o rupere │rășinoasă Identificare A. Greutate specifică │Aproximativ 0,997 B.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
plantele care ne vin imediat în minte. 5. Orice plantă agățătoare este considerată bună pentru mucusul uscat din organism. Oricare plantă care are tendința de a se „lipi” este bună de utilizat pentru a elimina din organism toxinele și germenii. Mugurii de plop sunt folosiți pentru durerile pectorale deoarece au o substanță lipicioasă care îi acoperă. Plantele care acoperă solul sunt de asemenea considerate bune pentru a elimina din organism mucusul uscat. Exemple ar fi podbalul, salvia, cimbrul, ungurașul și nalba
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
cauza contracții uterine. Este bine de băut în timpul ciclului menstrual. Pătlăgina (Plantago major) Înaltă de 15 - 45 cm. Pătlăgina este un tonic excelent. Folosiți-o mai ales pentru efectul diuretic. Plopul (Populus spp. salicaceae) Înalt de 27 m. Adunați primăvara mugurii pentru a trata durerile pectorale. Folosiți în siropuri de tuse și pentru astmă. Trandafirul (Rosa spp.) Bobocii sunt foarte buni pentru prevenirea răcelilor și pentru tratarea lor și a gripei. Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) Poate crește până la 150 cm în clima
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
întregul fruct. Ceaiul de mere uscate este un excelent diuretic. Ajută la eliminarea toxinelor din organism. Sparanghelul (Asparagus officinalis) Se folosesc mugurii și rădăcinile. Ceaiul cald făcut din sparanghel este folosit ca bun diuretic. Beți la câte 2 - 3 ore. Mugurii de plop (Populus candicans) Se folosesc mugurii închiși ai plopului. Este un expectorant pentru afecțiunile pulmonare și respiratorii. Busuiocul (Ocimum basilicum) Se folosesc frunzele. Busuiocul este un adjuvant pentru digestie și este ușor laxativ. Deoarece este și un sedativ slab
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
înflorite. Elimină mucusul întărit din sistemul alimentar și cel respirator. Folosiți pentru disconfortul asociat răcelilor și problemelor gastrice. Pătlăgina (Plantago major) Se folosesc rădăcinile și frunzele. Pătlăgina are proprietăți antiseptice și elimină toxinele din organism. Cârmâzul (Phytolacca americana) Se folosesc mugurii timpurii, rădăcinile și fructele. Cârmâzul trebuie folosit cu precauție în orice remediu naturist. Eu îl numesc chimioterapia plantelor, pentru că este un purifiant foarte puternic. Dublează efectul cortizonului, care stimulează întregul sistem glandular. Se folosește numai atunci când sunt necesare măsuri drastice
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
pentru afecțiunile respiratorii, ci sunt folosite și pentru probleme ale rinichilor și ale intestinelor. Semnătura lor este asemănarea cu sistemul bronhiilor umane și faptul că atunci când sunt puse în apă fierbinte, plantele uscate se transformă într-un jeleu gros, mucilaginos. Mugurii de plop sunt culeși iarna târziu sau devreme primăvara. Mugurii sunt considerați un expectorant stimulant pentru afecțiunile respiratorii. Aceștia un efect calmant asupra gâtului, deci sunt foarte buni de adăugat la siropurile de tuse, deoarece conțin o substanță anestezică ce
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]