1,907 matches
-
teme. Ion s-așază pe sanie și începe a se descălța. - Ce faci, Ioane, răcnește la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu răpede și i-l smulg. Pe loc l-am văzut cum se moaie. - Bade Dumitre, zice el, stai că-ți dau toporul. - Ce faci, omule, ai înnebunit ? țipă femeia și se repede la el și-l prinde de umăr. - Dă-te la o parte, fa, crucea și dumnezeu’ mă-tii ! Și umblă în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Bulboana îi răsucea, rotindu-i cu rădăcinile către cer. Puhoiul năzuia la opust, așezătura se clătina iar apele făceau vârteje cu spumă. Grinzile de stejar ale stăvilarului gemeau și se îndoiau. Zarea era tulbure și, cufundat în apă, pământul se muia. Sus, în ceață, pe puntea opustului alerga un felinar cu lumină vâscoasă și puțină. Prin zvonul ploii se auzea o chemare întreruptă de vijelia care cădea în valuri. Lângă felinar apărea o umbră. Răsuna, repezită, o strigare. Opustul începea să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
om vedea, m-oi mai gândi... Și după două zile se trezește Petrache cu Paraschiva în ogradă descărcând căruța cu zestre... Băltoaia, care n-auzea nimic, se oprise în cărare lângă punte să culeagă din dudău o mână de frunze moi. - Asta-i cătușnică, zise ea, iarba mâței sau flocoasă, care-i bună în scăldătoare la copiii mâțâțăi. - Ărra, liță, apoi ’neta le știi pe toate, zise interesată o femeie subțire, cu bariz și fața ascuțită. Pornită, Băltoaia nu se mai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pari bătuți în lut și, sub geam, masa. Babele iau sloii galbeni în formă de străchini, așa cum fusese topită ceara, și, cu cuțitul, îi rad, scoțând coji frumos mirositoare. Cojile le fac cocoloașe și, în fața jarului, le cârcâlesc ca să se moaie. în acest timp trăncănesc verzi și uscate, căci lumea trebuia despicată și judecată. La bătrânul care moare, se știe, odată a stat ascunsă fata lui Chișcă, fugită de-acasă ca să trăiască, ptiu !, cu moșneagul. Și nai zice asta, cât de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Lefty Îndrăgea sezonul de piață la Koza Han, dar fiul său nu-i moștenise instinctul mercantil. Lângă porticul acoperit, Lefty zări un negustor pe care-l cunoștea. Își etală sacul. Negustorul băgă mâna adânc Înăuntru și scoase o gogoașă. O muie Într-un castron cu apă și apoi o examină. Apoi o muie Într-o cană cu vin. ― Din astea trebuie să fac organdi. Nu-s destul de tari. Lefty nu credea o iotă din ce spunea negustorul. Mătasea Desdemonei era Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-i moștenise instinctul mercantil. Lângă porticul acoperit, Lefty zări un negustor pe care-l cunoștea. Își etală sacul. Negustorul băgă mâna adânc Înăuntru și scoase o gogoașă. O muie Într-un castron cu apă și apoi o examină. Apoi o muie Într-o cană cu vin. ― Din astea trebuie să fac organdi. Nu-s destul de tari. Lefty nu credea o iotă din ce spunea negustorul. Mătasea Desdemonei era Întotdeauna cea mai bună. Știa că ar fi trebuit să răcnească, să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În care de-abia Începea să trăiască, nu unul pe care avea să-l părăsească În curând. Dar apoi apărură fisurile. O crăpătură În creștetul craniului, prin care vestea proastă se scurse șuierând. Un junghi În genunchii care i se muiară și, brusc, Milton nu mai reuși s-o Împiedice să intre. Treizeci și opt de secunde. Asta era vestea. ― Stephanides, te trecem la telegraf. Te prezinți la corpul B mâine dimineață la ora șapte fix. Ești liber. Asta Îi spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dea niciodată postul cel mare la biserică. Tu crezi că dacă propria nepoată a lui nu primește botezul asta arată bine? Gândește-te la sora ta, Miltie. Săraca Zoë! Nu au mulți bani. În cele din urmă, arătând că se muiase tatăl meu o Întrebă pe mama: ― Cât mai costă un botez acuma? ― E pe gratis. Milton ridică din sprâncene. Dar, după ce se gândi o clipă, dădu din cap, Îndârjit În suspiciunea lui: ― Ce șmecheri! Te primesc gratis. După aia trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Împrejur. Părea cheală și, cu ochii ei mari, semăna cu un extraterestru. ― Iartă-mă că-s așa de afurisită azi. M-am periat În continuare. Voiam să sufere un pic. Obiectului Îi apărură riduri pe frunte, iar ochii i se muiară, implorând. ― Mă urăști? ― Mă mai gândesc. ― Ești așa de rea! Îmi spuse ea, strâmbându-se comic, și trase perdeaua dușului cu o smucitură. După micul dejun am stat pe balansoarul din verandă, bând limonadă și legănându-ne Înainte și Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stăpâni să nu dea cu telefonul de pământ. În același timp, se gândea, făcea calcule. ― Cum se numește satul din care au venit bunicii ei? ― Stai o clipă. O mână acoperi receptorul. Apoi vocea spuse: ― Bithynios. Lui Milton i se muiară picioarele. Se așeză la birou. ― Mă crezi acum, Milton? ― Ne-am dus o dată la niște peșteri din Tennessee. O schemă de luat banii de la turiști. Cum se chemau? Receptorul fu acoperit din nou. După o clipă, vocea răspunse: ― Peșterile Mammothonics
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în ciudă tatălui ei. Locul ei era aici. Locul meu e aici, tată! spuse ea aproape plângând. N-o luase în seamă și zise în continuare, ca și cum ar fi vrut să convingă un copil mic. Michelle, ma Michelle, viens avec moi. Viens avec ton papa! Al... JE NE SUIS PAS TA MICHELLE! JE RESTE ICI... PAPA! Țipătul ei făcu holul mic de primire să răsune, dar Allston ori era de nestrămutat, ori ignora complet dorințele copilului lui. Prostii, zise el încleștându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ori să nu mai folosești acest ter men, îl întrerupe Augustus cu o voce de gheață. E prea personal. Or, tot ce posed eu aparține statului. Și tot ce e al statului îți aparține ție, completează secretarul în gând. Împăratul moaie un pesmecior uscat în pocalul cu vin de lângă el și-l mozolește îndelung, fără să rostească un cuvânt. După care spune brusc cu severitate: — De patrimoniul imperial vor beneficia urmașii mei și urmașii urmașilor mei, ca parte a funcției pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
destinul spune Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune, Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet. Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne, Căci pe mucedele pagini stau domniile române, Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluerul îți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi. {EminescuOpI 37} MORTUA EST! Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce își moaie aripa-n amar, Astfel ai trecut de al lumii otar. Trecut-ai când ceru-i câmpie senină, Cu râuri de lapte și flori de lumină, Când norii cei negri par sombre palate De luna regină pe rând vizitate. Te văd
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
la Acapulco le tăiase tot avântul, iar eu simțeam cum se răspândea nemulțumirea printre ei. Cu toate acestea, solii au refăcut convoiul poruncindu-le supușilor să țină sulițele și steagurile. Am intrat pe poarta orașului. În piața din fața porții, acum muiată de ploaie, negustorii și târgoveții făceau zarvă mare. Uluiți de alaiul japonezilor pe care-i vedeau pentru prima oară în viață, mulți au uitat de negoț sau de cumpărături și s-au luat după noi. Ne-am întâlnit cu frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a o cuceri tocmai pentru că este așa cum este. Vreau să mă lupt cu Japonia, tocmai pentru că nu este o țară lesne de cucerit.” Ușa din încăperea de așteptare se deschise cu un scârțâit. În prag stătea vărul său, Don Luis, muiat de ploaie și ținând în mână o pălărie cu boruri largi. Plimbându-și degetele pe marginea pălăriei, se uită cu milă la vărul său și îi spuse: — Episcopii tocmai s-au retras. — Oare am sorți de izbândă? Velasco își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în urechi. „Zeu al câmpurilor, bine ai venit! Așează-te În zori de zi bine ai venit! Ca să vii mai repede N-am schimbat pasul cântecului.” Râsul însoțitorilor se încetă dintr-o dată. Velasco stătea în prag chircit ca un cerșetor muiat de ploaie. Privirile japonezilor erau ațintite asupra lui. — Senior Velasco! se ridică Nishi bucuros de pe scaun. Te așteptam cu toții să vii cu vești bune. Îl rugă să se așeze pe scaunul pe care stătuse el. Ca de obicei, Velasco zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de momente îi prindea bine chipul acela pe care nu se citeau nici bucuria, nici tristețea. Când toți ceilalți adormiră lângă vatră, samuraiul deschise cutia de scrisori pe care o adusese înapoi din călătorie. Cutia aceea fusese de câteva ori muiată de apa mării și arsă de soarele dogoritor din Nueva España. Urmând porunca seniorului Ishida, trebuia să ardă tot ce purta mirosul credinței creștine. În cutia de scrisori se găseau foi pe care preoții și călugării din mănăstirile pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dea niște leacuri, dar temnicerul ne-a adus doar un vas de pământ cu rădăcini de copac fierte fără măcar să încerce să cheme un doctor. Neavând încotro, eu și Luis Sasada i-am pus părintelui Vasquez pe frunte un ștergar muiat în nămol ca să-i mai domolim fierbințeala. Dacă ziua osândei noastre va mai întârzia, pesemne că mai devreme sau mai târziu, vom cădea bolnavi și noi. Cu toate că mă străduiesc să-mi primesc soarta, uneori frica de moarte îmi împunge sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi foarte caraghios să fie. Eu, una, nu cred. — Il est catholique, Îi spusei. — Schmidt e catholique, se amuză madam Fontan. N-aș fi crezut. Doamne, il est catholique. — Marie va checher de la bière, Îi spuse Fontan. Monsieur a soif - moi aussi. — Da, sigur, răspunse madam Fontan din camera cealaltă. Coborî și auzirăm treptele scârțâind. André citea În colțul lui. Fontan și cu mine stăteam la masă și el turnă berea În pahare, lăsând puțin pe fundul sticlei. — C’est un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și expresiilor scrise cursiv în text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul risipea bani de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor. De la o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
luceferi, altele de neguri dese. Toamna a fost blajină, dar pe la mijlocul lui noiembrie a căzut zăpadă multă și vântul a spulberat-o, troienind drumurile.” Cerințe: 1. Explicați sensul expresiilor: copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă; arțarii băteau arama; plopii se muiau în galben; își pătau frunzele cu praf de rugină; teiul risipea bani de aur alb; ulmii se întunecau; măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor; 2. Povestiți în scris textul. 3. Introduceți într-o compune ce titlul „Culorile toamnei” expresiile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sunt Zâna Pădurii vorbi acea arătare, și am venit să te pedepsesc pe tine și pe tatăl tău, ca să știți și voi ce e durerea. Să afle și taică-tu suferința de a-și pierde copilul. Să i se mai moaie inima și lui Negură-Vodă, care nu face altceva decât să prigonească oamenii și dobitoacele! Apoi ridicând toiagul, Zâna Pădurii făcu câteva semne în jurul capului meu. Te prefac în cerb strigă ea și cerb ai să rămâi până-n ziua când vei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
iscoditoare ca un copil în fața ușii care ascunde pomul de Crăciun, se înălța, în trupul lui, în vârful picioarelor: creștea. Putea urni un scăunel, înhămându-și toată puterea prin brațe: era întâiul avânt. Putea, urcându-se pe scăunel, să-și moaie degetul în gavanosul cu dulceață, de pe măsuță, ca mai apoi, după ce și l-a supt, să-l întindă și mamei; era întâia dărnicie. Putea păși singur în cerdac: era întâia pribegie. În curând pașii lui se căzniră prin ogradă; ulița
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
colocviale și a obiceiurilor din acele timpuri străvechi, o limbă care nu era nici engleza medie, nici nu conținea vreun fel de arhaisme de după secolul XVII. Una dintre aceste lecturi pasionante Începea În modul cel mai diafan: „Boabe de rouă muiau ierburile așternute sub spicul recoltei de mai an...“. Lăsând la o parte stilul plat, aveai destule motive să le admiri, dar și să le urăști pe Patience Worth și Pearl Curran. Unul dintre romane fusese dictat de-a lungul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]