KorAP: Find »[drukola/base=mul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...31 >

771 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Ele erau pentru el apogeul moralit?? îi ? i al con? tiin? ei. Erau oare posibile aceste premise? Serveau pozi? iile lui Iorga interesele Rom�niei? Iorga credea sincer c? da. El nu era avid �n atitudinile sale, a? a cum erau mul? i dintre contemporanii s? i din Bucure? ți. Pe parcursul acestui deceniu, presiunile asupra lumii lui Iorga au fost aproape insuportabil de puternice. Putea cineva salva sau sluji ? ara �n vreun fel �n ace? ți ani c�nd totul era sc? pat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui Iorga pentru lingu? ire. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? prin? ul Carol trebuie s??? i reia locul al? turi de prin? esa Elenă ? i de fiul s? u. Acest lucru era pentru el �un articol de credin?? �. Pentru mul? i membri ai guvernului de la Bucure? ți, prin? ul Carol era cel �nedrept?? it� (adic? de c? tre Camaril?) . Poporul rom�n era ultimul care află adev? rul. Oamenii erau profund promonarhi? ți ? i naivi: politicianismul secolului al XX-lea era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul a fost performan? a pseudoconstitu? ionalismului rom�nesc. Tineretul nu numai c? nu �n? elegea democra? ia, dar mul? i tineri, mai ales cei educa? i, identificau exercitarea acesteia cu regimul politic. Ignorat, tineretul s? a �ntors �mpotriva acestui regim politic, c? ut�nd ceva cu totul nou. �n perioada aceasta ? i tot mai mult dup? aceea, Iorga ? i?a pierdut credin? a. Nu �n democra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui cu Blank. Maniu s? a referit odat? la cele patru fotolii ocupate de Iorga la universitate, la care Iorga a replicat (ca reprezentant al eticii muncii): �sper s? ocup ? i mai multe fotolii ? i s? c�? tig ? i mai mul? i bani �n mod cinstit�20. Nu putem spune dec�ț c? , �n cadrul acestei confrunt? ri, Maniu a fost mai demn ? i c? avea dreptate. C�ț de mult? dreptate a avut se va dovedi la Consiliul de Coroan? din 1940, unde Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sas Rudolf Brandsch. Adjunctul lui Brandsch era un ungur, dr. �rp�d Bitay 63. Bitay, intelectualul ungur favorit al lui Iorga, manifestă interes fă?? de cultură rom�n? ? i de trecutul comun al ungurilor ? i rom�nilor din Transilvania. Nu era �ns? mul? umit de faptul c? Iorga �l preferase pe Brandsch că ? ef al departamentului pentru minorit?? i, �ntruc�ț num? rul ungurilor era aproape de patru ori mai mare dec�ț al să? ilor. Preferin? a lui Iorga era determinat? de faptul c? Adunarea Să

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de loialitatea lor fă?? de statul rom�n. Dup? ce a devenit prim? ministru, Iorga a continuat s??? i ? în? cursurile �n Rom�nia, la Sorbona, la ? colile lui din Fran? a ? i Italia ? i �n alte p? r? i ale lumii 64. Mul? i politicieni (inclusiv ? eicaru) erau �mpotriva acestui fapt. Politică implic? o activitate sus? inut? , iar primul? ministru al unei ?? ri aflate �n criz? nu?? i putea permite asemenea distrac? îi. �n timpul Depresiunii, studen? îi erau oric�nd gata s? explodeze. Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui. Atunci c�nd Iorga a aflat c? oamenii nu?? i primiser? nici m? car primele de Cr? ciun, l? a luat la rost pe Argetoianu. R? spunsul cinic al acestuia a fost: �Fire? te, toat? lumea vrea ceva mai mul? i bani de s? rb? tori�69. �n prim? vara anului 1932 un nou scandal a zguduit Palatul, eroul principal fiind Prin? ul Nicolae. Lui Iorga �i pl? cea ? i Prin? ul Nicolae, care era un ț�n? r inteligent, dar irascibil. Dac

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de un costum popular, dup? care cei doi conspiratori s? au �ndreptat spre biseric? , unde urma s? aib? loc �ntrunirea legionar?. Mică pia?? din fă? a bisericii era ticsit? de ?? răni �nve? m�nta? i �n multicolorele lor haine de duminic?. Mul? i dintre ei str? b?tuser? pe jos zeci ce kilometri că s? ajung? acolo ? i erau mul? i, prea mul? i jandarmi de la Jandarmeria local?. Prefectul jude? ului Turda, a? a cum procedeaz? adesea oficialit?? ile regimurilor corupte, administrase

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
loc �ntrunirea legionar?. Mică pia?? din fă? a bisericii era ticsit? de ?? răni �nve? m�nta? i �n multicolorele lor haine de duminic?. Mul? i dintre ei str? b?tuser? pe jos zeci ce kilometri că s? ajung? acolo ? i erau mul? i, prea mul? i jandarmi de la Jandarmeria local?. Prefectul jude? ului Turda, a? a cum procedeaz? adesea oficialit?? ile regimurilor corupte, administrase �n? ep? tură mai mult că s? exaspereze dec�ț s? dea o lovitur? zdrobitoare. �i interzisese lui Codreanu s? ia cuv

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Mică pia?? din fă? a bisericii era ticsit? de ?? răni �nve? m�nta? i �n multicolorele lor haine de duminic?. Mul? i dintre ei str? b?tuser? pe jos zeci ce kilometri că s? ajung? acolo ? i erau mul? i, prea mul? i jandarmi de la Jandarmeria local?. Prefectul jude? ului Turda, a? a cum procedeaz? adesea oficialit?? ile regimurilor corupte, administrase �n? ep? tură mai mult că s? exaspereze dec�ț s? dea o lovitur? zdrobitoare. �i interzisese lui Codreanu s? ia cuv�ntul, dar nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
local?. Prefectul jude? ului Turda, a? a cum procedeaz? adesea oficialit?? ile regimurilor corupte, administrase �n? ep? tură mai mult că s? exaspereze dec�ț s? dea o lovitur? zdrobitoare. �i interzisese lui Codreanu s? ia cuv�ntul, dar nu declarase �ntrunirea ilegal?. ?i o mul? ime de bie? i ?? răni simpli umpluser? p�n? la refuz curtea bisericii. Dintr? o dat? , un murmur s? �n? l?? din mijlocul mul? imii. Un b? rbat negricios ? i chipe? �mbr? cat �ntr? un costum popular rom�nesc alb a intrat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? dea o lovitur? zdrobitoare. �i interzisese lui Codreanu s? ia cuv�ntul, dar nu declarase �ntrunirea ilegal?. ?i o mul? ime de bie? i ?? răni simpli umpluser? p�n? la refuz curtea bisericii. Dintr? o dat? , un murmur s? �n? l?? din mijlocul mul? imii. Un b? rbat negricios ? i chipe? �mbr? cat �ntr? un costum popular rom�nesc alb a intrat �n curte c? lare pe un cal alb. S?a oprit l�ng? mine ? i n? am v? zut nimic monstruos sau r? u

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din acest om. P? rea cu adev? raț c? este una cu p? durea, cu mun? îi, cu furtunile care b�ntuie piscurile �nz? pezite ale Carpa? ilor, cu lacurile ? i r�urile. A?a p? rea st�nd acolo, �n mijlocul mul? imii. Nu era nevoie s? vorbeasc?: ț? cerea lui era elocvent?. P? rea s? fie mai puternic dec�ț noi, mai puternic dec�ț ordinul prefectului care �i interzisese s? ? în? un discurs. O ?? ranc? b?tr�n? cu p? rul alb ? i?a f

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s??? i continue studiile. A primit apoi ve? ți despre inten? ia corpului studen? esc de a face grev? , cer�nd instituirea Numerus clausus? ului. S?a �ntors imediat �n ? ar? ? i a preluat conducerea acestei mi? c?ri. Ceea ce mult prea mul? i studen? i considerau drept ofensator era nouă Constitu? ie, care acordă drepturi evreilor rom�ni. Drept rezultat, �n martie 1923, a fost constituit? la Ia? i LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ionale Cre? ține), c? reia i s? au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii rom�ni dezorienta? i, z? p? ci? i ? i neglijă? i care se �nscriau �n num? r exagerat la universitate. Ea apela ? i la p? rin? îi lor ? i la mul? i rom�ni cinsti? i, deruta? i de realit?? ile Rom�niei Mari ? i de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societ?? îi rom�ne? ți aflate sub tensiune at�ț economic c�ț ? i psihologic. Ulterior

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i rom�ni cinsti? i, deruta? i de realit?? ile Rom�niei Mari ? i de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societ?? îi rom�ne? ți aflate sub tensiune at�ț economic c�ț ? i psihologic. Ulterior, mul? i ?? răni vor adera la Legiune, dezam? gi? i de democra? ia rom�neasc?. Tinerii intelectuali li se vor al? tură din acelea? i motive: erau gata s? �ncerce ceva cu totul nou. Viziunea maniheist? asupra lumii a Legiunii a putut

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu petrolul ei, cu grani? a ei �ntins? cu URSS? ul ? i cu numeroasele ei minorit?? i germane ? i evreie? ți), rela? iile externe ale acestora ? i amestecul �n afacerile interne ale Rom�niei vor deveni inseparabile, ba chiar ? i complementare. Mul? i partizani rom�ni ai democra? iei renun? aser? �ntre timp la ea. Manoilescu, Ghelmegeanu ? i Armand C? linescu erau sus? în? torii democra? iei. Cu siguran?? c? a fost ceva mai mult dec�ț simplul oportunism care i? a f? cut

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ile pe care ace? ți oameni �? i aminteau c? le tr? iser? �n tinere? e. Acum nu mai puteau duce o asemenea via??. Erau prea comozi ? i corup? i ? i aveau prea mult interes investit �n mediocritatea �n care se compl? ceau. Dar mul? i tineri rom�ni erau atra? i de Legiune. �n 1935, Gheorghe Furdui, liderul studen? ilor legionari, a fost ales pre? edinte al corpului studen? esc din Bucure? ți. �n octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotig? , a devenit pre? edintele tuturor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai sc? zut din Balcani. Guvernul promulga moratorii tot mai avantajoase �n privin? a datoriilor ?? rănilor, dar aparatul represiv de colectare a taxelor ac? iona cu o cruzime pe care ? inuturile rom�ne? ți nu o cunoscuser? de pe vremea domniilor fanariote. Mul? i dintre cei s? răci au fost deposeda? i de averile lor care au fost v�ndute la licită? îi publice. Un anun? tipic din publică? ia oficial? �Monitorul oficial� referitor la o asemenea licită? ie este elocvent: �La 11

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la grelele �ncerc? ri prin care aveau s? treac? ? i unul ? i cel? lalt. Hitler a pus �n mi? care un proces menit s? transpun? �n via?? planurile expuse �n Mein Kampf. Iorga a prev? zut acest fapt, scriind c? Germania nu era mul? umit? cu grani? ele stabilite� �n urma Primului R? zboi Mondial ? i era gata s? porneasc? un alt r? zboi ? i mai �nsp? im�nt? tor. Etapele acestui proces vor fi constituite de anexarea Austriei ? i distrugerea Cehoslovaciei, dup? care Hitler

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
u, Iorga credea c? diplomă? ia să personal? că latin �n sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influen? a maghiar? la Romă. Ceea ce �nsemna c? putea �sluji interesele Rom�niei�. Iorga consideră acest lucru drept �misiunea� să ? i (că ? i mul? i al? i europeni contemporani cu el) speră c? Mussolini �l va contrabalansa pe Hitler. P? rerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italian? nu erau deloc identice cu afirmă? iile pe care le va face �ntre 1935 ? i 1940

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
puteau ridică preten? îi asupra existen? ei unei patrii a lor. A organizat manifestă? îi publice �n care el era principalul orator, iar dscursurile lui �ncepeau �ntotdeauna cu �Tr? iasc? Italia! � Nici un g�nd acordat autodetermin? rîi etiopienilor, dar o mul? ime de vorb? rie despre �misiunea civilizatoare� a Italiei ? i despre �barbarismul etiopienilor�, �n schimb. Iorga omitea s? men? ioneze metodele de lupt? ale italienilor, folosirea gazelor toxice ? i faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresat? tat? lui s? u, �n care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
putea ca acest lucru s? fie la fel de benefic pentru toat? lumea 136. Cel? lalt vecin important, Polonia, figură pe lista prioritar? a intereselor manifestate de Iorga. Lui Iorga nu? i pl? ceau iluziile de grandoare ale Poloniei. El (că ? i mul? i al? îi) nutrea o antipatie profund? fă?? de ministrul de externe polonez, colonelul Beck, ? i fă?? de politică excentric? a acestuia, mai ales c? , dup? spusele lui Iorga, Beck �nu avea �ncredere �n armata rom�n? �137. S? arunc? m o privire

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
apropiat ziar de linia partidului era �Porunca vremii�. Cel mai important ziarist cuzist, Ilie R? dulescu, era unul dintre reprezentan? îi tipici ai acestui partid 141. Ca student al Universit?? îi de la Budapesta, Goga a fost influen? at (că ? i mul? i al? i rom�ni ardeleni) de ideile vienezilor Karl Lueger ? i Georg von Schoenerer (o mare parte dintre cei mai zelo? i ? ovini maghiari din Transilvania erau evrei). Că poet, Goga era o persoan? diferit? de politicianul Goga. Poezia lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care nutrea simpatie fă?? de Legiune, dat fiind faptul c? Germania antisemit? era �n ascensiune, aceast? ț�n? r? Germanie autoritar? abia �nmugurit? fiind pus? �n contrast cu democra? iile occidentale decadente �dominate de evrei�, era limpede unde trebuia c? utat? op? iunea. Mul? i rom�ni continuau totu? i s? cread? �n Maniu ? i Mihalache ? i s? spere �ntr? o democra? ie ?? r? neasc?. Ei continuau s? cread? �n morală cre? țin? ? i �n constitu? ionalismul pe care Iorga �l ridiculiza �n numele regelui Carol. Cu toate acestea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]