709 matches
-
care aceasta este identificabilă. Eroinele nu sunt doar muncitoare merituoase, ci și femei ”cu oarecare gingășie în figură, înnobilitate de bunătate”, trăsături care ajută la imaginarea lor în viața particulară ca ”mame grijulii și bune gospodine”. Discutând despre bustul unei muncitoare evidențiate, o lucrare de Dorio Lazăr, autoarea eseului remarcă faptul că sculptorul ”pune în lumină trăsăturile ce-i subliniază caracterul dârz, fără a lipsi această figură de anumite trăsături de feminitate”. (p.10) Masculinizarea trăsăturilor nu este prezentată ca un
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
În 1894 a început să contribuie cu poezii, schițe și articole la publicațiile: "Icoana vremii", "Adevărul ilustrat" (1895), "Lumea nouă literară și științifică" (1894-1896), "Lumea nouă politică", "Munca", "Drepturile țăranului" și altele. În 1902, când s-a înființat cercul "România muncitoare", Neculuță a devenit colaborator permanent al ziarului cu același nume și a publicat aici majoritatea versurilor sale, în care a înfățișat viața mizeră a proletariatului și a țărănimii sărace. La decesul său, în 17 octombrie 1904, versurile sale nu apucaseră
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
tematică socialistă, dar a revenit ulterior asupra hotărârii scoaterii din expoziție a lucrărilor cu pricina. Trei pânze au fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat un articol intitulat "Politicienii liberali și expoziția Băncilă". Redacția a atacat dur administrația
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat un articol intitulat "Politicienii liberali și expoziția Băncilă". Redacția a atacat dur administrația liberală pentru confiscarea ziarului ca urmare a reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din 4 martie 1909 tablourilor "Înainte de 1907" și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat un articol intitulat "Politicienii liberali și expoziția Băncilă". Redacția a atacat dur administrația liberală pentru confiscarea ziarului ca urmare a reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din 4 martie 1909 tablourilor "Înainte de 1907" și "Înmormântarea". Lista tablourilor prezentate la expoziția din anul 1909 la Ateneul Român este necunoscută. Se știe că a expus pânza "Orbul de la Frumoasa", care înfățișează un tânăr
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu un băț. Octav Băncilă a mai expus și pastelul "Muncitor în repaus". Cei mai fervenți susținători ai operei lui Băncilă au fost ziarul de înclinație socialistă "România Muncitoare" prin profesorul Paul Bujor și doctorul Ottoi Călin care a publicat în ziarul "Viitorul Social" o serie de articole. El l-a inclus pe artist în rândul celor care au evocat răscoalele din 1907: „"„1907” a lui Caragiale, poezia „1907
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
atunci o sumă considerabilă. În interviul pe care Octav Băncilă l-a dat ziarului Rampa, pictorul și-a spus crezul despre destinația pe care o are arta: Elogii aduse expoziției din 1914 au apărut în presa socialistă: în ziarul "România muncitoare" un articol al aceluiași M. Gh. Bujor, în revista "Facla" unde s-a publicat o scrisoare militant socialistă primită de la muncitorul Gheorghe Niculescu-Mizil (militant socialist al perioadei clandestine, tatăl lui Paul Niculescu-Mizil), în ziarul "Rampa" un articol interviu cu Octav
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de partid), Ioana Popa (țărancă), Teodora Dîrvăreanu (utemistă, încadrată în Miliție, la Serviciul evidența populației). Până la 17 ani a locuit și muncit la câmp, cot la cot cu părinții. Din 1946, s-a mutat în București, unde s-a angajat muncitoare necalificată la Imprimeria Chimicală Pertex. După doi ani a rămas fără lucru. S-a reangajat în 1949 la fabrica de textile "Partizana", calificându-se ca țesătoare. Studii - A urmat șapte clase elementare (1935-1942). Mai târziu, timp de trei ani (1957-1960
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
cu doar 3 membri, președintele partidului intenționând să candideze pentru un post de consilier local în comuna Cicănești. Stema Partidului Comunist Român, de inspirație sovietică, are ca elemente principale "secera și ciocanul", simbolizând "înfrățirea" și "uniunea de nezdruncinat" dintre "țărănimea muncitoare și proletariat." Cununa de spice este ușor eliptică și ascendentă și conține acronimul PCR. Culorile sunt roșu, fondul, și respectiv galben culoarea simbolurilor heraldice și a acronimului. Potrivit revistei "Memoria", respectiv articolului "Comunismul românesc de la începuturi până la moartea lui Gh.
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
aceea chiar apăruseră împotriva lor infamii prin ziare, erau deci mâhniți și îngrijiți.”" Cu altă ocazie, tot I. G. Duca remarcă atacurile josnice proferate în campaniile denigratoare duse de publicații cum ar fi "Facla", condusă de N.D. Cocea sau "România Muncitoare", condusă de Cristian Racovski. Dacă pe timpul neutralității, presa filo-germană s-a menținut în anumite limite, odată cu intrarea României în război, a fost declanșată o amplă campanie propagandistică, unul din obiectivele principale fiind familia regală. Acum sunt puse în circulație cele mai multe
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
seama la dezvoltarea sindicalismului, socialismului și a altor mișcări de protest în o perioadă de efervescență revoluționară atât în Europa cât și în America de Nord, elitele germane au folosit imperialismul naționalist pentru câștigarea sprijinul clasei muncitoare. Imperialismul german a insuflat clasei muncitoare sentimente naționaliste puternice. Prusia - moștenitoarea tradițiilor statului-garnizoană construit de conducători precum Friedrich Wilhelm I și Frederick cel Mare în secolul al XVIII-lea - a reușit să creeze o mașină militară suficient de puternică nu numai să se opună cu succes
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
la "Ecolé Normale Superieure", unde a fost remarcată, alături de Simone de Beauvoir, ca o femeie de o rară inteligență. A parcurs un drum intelectual sinuos, fiind inițial o înfocată activistă de stânga -era numită chiar "fecioara roșie" - (a lucrat ca muncitoare la Uzinele Renault, a participat la grevele muncitorești din 1933), ca, mai târziu, să se apropie de mistica creștină, fără a deveni însă o creștină "de drept". Ceea ce a rămas ca o constantă în sufletul ei a fost apropierea față de
Simone Weil () [Corola-website/Science/304580_a_305909]
-
Corneliu Baba, și Iosif Iser, prin care se spera "„lichidarea caracterului birocratic și apolitic al muncii...”". Prin urmare, în perioada comunistă, Ștefan Szönyi a devenit un militant reprezentativ al realismului socialist, creând lucrări ca „Țărancă”, „Lumină peste uzină”, „Portretul unei muncitoare”, „Tipografie ilegală”. Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Ștefan Szönyi i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
î.e.n. din 30000 de cetățeni 20000 erau din clasa de mijloc. Către sfîrșitul epocii lui Pericle (apr. anul 429 î.e.n.) clasa mijlocie constituia doar 20000 din 42000 de cetățeni. Prin urmare la căderea democrației ateniene (apr. anul 350 î.e.n.) clasa muncitoare constituia un raport de 12000 împotriva a 29000 aa¢ ceea ce a dus la transformarea democrației în puterea celor săraci sau aohlocratia”. Participarea la conducere, democrația ateniana a avut grijă de formarea unor condiții reușite de participare a cetățenilor
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
la penitenciarul Jilava cu ordinul nr. 3856/950, venind de la penitenciarul Craiova. Patru ani mai târziu (1.10.1954) este înregistrat cu mandatul de arestare 33/C emis de către Direcția a II-a a Procuraturii Generale pentru acțiune contra clasei muncitoare (art. 193 CP), desfășurată „în timpul burgheziei”. Pentru acest fapt a fost condamnat de către Tribunalul Regiunii a II-a Militare, prin hotărârea nr. 9/1957, la 12 ani temniță grea, fiind încadrat la înaltă trădare. Ca deținut politic a trecut prin
Mihail Romniceanu () [Corola-website/Science/306217_a_307546]
-
mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști. Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului "România muncitoare". De asemenea a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: "Viața socială", "Viitorul social", "Facla", "Chemarea". A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: "Era nouă", "Reporter". Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia
Nicolae Cocea () [Corola-website/Science/306322_a_307651]
-
forța de muncă, muncitorii, și proprietari. Distribuția filmului cuprinde actorii Alfred Abel ca primar al orașului, Gustav Fröhlich în rolul fiului său care încearcă să medieze tensiunile ivite între casta conducătorilor și muncitori, Brigitte Helm în dublul rol al unei muncitoare cu inimă de aur, dar și al robotului care este folosit pentru a o înlocui, precum și pe Rudolf Klein-Rogge în rolul savantului nebun care crease robotul. Filmul "Metropolis" a fost produs și realizat în Germania la Studiourile Babelsberg de către Universum
Metropolis (film) () [Corola-website/Science/314053_a_315382]
-
Unire!" pe drumul spre locul execuției. Ajuns în fața plutonului de execuție, a refuzat să fie legat la ochi, strigând ""Moarte dușmanilor poporului! Trăiască România Liberă!"". Circulara C.C. al P.C.R. din iulie 1941 stabilea ca obiectiv al partidului popularizarea eroilor clasei muncitoare, printre care și Filimon Sârbu. ""Trebuie să popularizăm eroii poporului muncitor și ai poporului român, care prin eroismul lor se jertfesc pentru lupta de dezrobire a poporului român. Amintirea eroului tovarăș Filimon Sârbu, primul asasinat de dușmanii poporului român, va
Filimon Sârbu () [Corola-website/Science/314136_a_315465]
-
Emil Racoviță, Dimitrie Voinov, Alexandru Slătineanu. După întoarcerea în țară, deși nu a devenit un militant activ al mișcării, a păstrat o sensibilitate socialistă, care îl va face, de pildă, să conferențieze în 1905-1906 la clubul funcționând pe lângă ziarul "România muncitoare" sau să ia cuvântul la înmormântarea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. În anii 1931-1932, a fost deputat de Ilfov al Partidului iorghist La înapoierea de la Paris, după trecerea cu succes a examenului cerut de legea sanitară, Ștefan Irimescu a obținut dreptul de
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
îndeplini standardele de proprietate), drept de fi ales, sau de a merge la universitate. Nou-formata, dar din ce în ce mai influenta nu permitea femeilor să devină membre, și nici măcar să participe la ședințe ca observatori. Singurele ocupații deschise în general femeilor din clasa muncitoare erau munca agricolă, munca casnică și munca în fabricile ce se deschideau. Deși Anning știa mai multe despre fosile și geologie decât mulți dintre fosiliștii înstăriți care îi erau clienți, întotdeauna gentlemanii geologi erau cei care publicau descrierile științifice ale
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
judecată Mall of Berlin pentru salariile restante, iar momentan așteaptă rezultatele procesului.</i></spân></spân></spân></p> 1 Prescurtare a Direcției Generale a Vămilor din Germania, www.zoll.de. 2FAU Berlin (Freie Arbeiterinnen- und Arbeiter-Union Berlin, Sindicatul Liber al Muncitoarelor și Muncitorilor Berlin) este un sindicat independent și construit de la bază. Face parte din Federația Sindicatului Liber al Muncitorilor din Germania, care la rândul său este membră a Asociației Internaționale a Muncitorilor (IWA). interviu realizat de LĂURĂ AVRAM
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
piese. De altfel, aceste observații vor servi ca suport pentru elaborarea propriilor texte de teatru epic ale lui Brecht, în care subiectul este mecanismul sau sistemul de funcționare al unei micro-societăți, si nu un personaj sau altul. Brecht descrie observațiile muncitoarelor și muncitorilor, întotdeauna despre subiect, despre mecanismele de funcționare a lumii, si nu strict estetice, drept motor principal al artei sale ulterioare.</spân></spân></spân></p> „Extraordinarele experimente ale lui Pișcător și experimentele mele, care au implicat de multe ori
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare datează din 1906, cu preponderenta făcând publicistica în presa muncitoreasca din România, debutul fiindu-i articolul "Hotel Regina" în revistă "România muncitoare". Între 1910-1912 își publică, în aceeași revista, primele povestiri: "Mântuitorul", "Calul lui Bălan", "Familia noastră", "1 Mai". Colaborează și la alte ziare: "Viața socială", "Dimineață", "Adevărul" etc. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
anul 1892 a fost înființată Societatea de economie Botoșani și în 1894 o sucursală a Băncii agricole, în forma unei societăți pe acțiuni. Industria ușoară era reprezentată în Botoșani prin fabrica „Floridas”, înființată în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare și care confecționa cămăși, și „Prima fabrică de ciorapi și ghetre”, înființată în 1904 la Botoșani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia ființă „Prima fabrică română de reparat mașini agricole și de fontă”, proprietar L. Halmoc, având
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
și a fost închisă pentru o jumate de an. La eliberare, în august 1913, ea s-a dus să locuiască alături de Lenin și soția acestuia, Nadejda Krupskaia, în Galiția. În această perioadă a început să lucreze la editarea ziarului "Rabotnița" (Muncitoarea). Inessa Armând a fost revoltata de faptul că mulți socialiști europeni au susținut eforturile de război ale guvernelor lor. Ea s-a alăturat poziției lui Lenin și a făcut propagandă antirăzboinica și revoluționară, îndemnând soldații să înceteze luptele, să întoarcă
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]