1,282 matches
-
lui Mihai 205. Ion Mustață 206. Dumitru ginerele lui Mihai 207. Neculaiu, butnar 208. Anton, rus, cumnat lui Neculai 209. Vasile ginerele lui Grigoraș,păscar 210. Ion Dron 211. Todosii Tătaru 212. Alecsa, vătăman 213. Filip Orbu 214. Pintilie ginere muntean 215. Toader Fusul 216. Gheorghii fiul lui Arseni 217. Vasile Bălan 218. Dumitrașco fiul lui Arseni 219. Vasile ginerele lui Petre, rus 220. Sava fiul Petricăi 221. Neculaiu, rus 222. Ostahii 223. Grigoraș Roatăstrâmbă 224. Ion, merticar 225. Iacov, rus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu, slugă 9. Neculaiu Boșcă, slugă 10. Ilie Popa, slugă 11. Ștefan Loizu, slugă 12. Vasile, olar, slugă 13. Ion Bujoran, slugă 14. Vasile, chilar 15. Grigorie, rus, slugă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11. Andreiu fiul lui 12. Radu, viziteu 13. Sandu Blebia 14. Ioniță Roznovan 15. Sandul Roznovan 16. Andreiu Iorga 17. Iordachi Micul 18. Lupul Hlamba 19. Iacov fiul lui Radu 20. Ion, muntean 21. Gheorghie Velia 22. Iordachi Velia 23. Simion Velia 24. Iorga Velia 25. Timofteiu Velia 26. Ursul, pânzar 27. Toader, bucătar 28. Lupul Hlamba, chior 29. Hilip Surdul 30. Costandin Gane țigănci vădane 1. Irina 2. Ileana 3. Ioana 4
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în această zonă. Din cauza dificultăților geografice și istorice, Dunărea de Jos a format una dintre cele mai slab populate regiuni. După ce au pacificat aceste locuri, principatele noastre au fost nevoite să își stabilească o limită. Mai întâi s-au extins muntenii până în sudul Basarabiei (teritoriul dintre Prut și Nistru luându-și de altfel numele de la dinastia întemeiată de urmașii lui Negru Vodă). Apoi s-au dezvoltat, mai firesc, în lungul unor axe naturale, moldovenii 33. În cele din urmă, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mătăsii fusese profund afectată de invaziile migratoare de la sfârșit de Antichitate și început de Ev Mediu. Mongolii, care dominau aproape întreaga emisferă nordică a Eurasiei, au fost preocupați, pe timpul stăpânirii lor, pentru restabilirea acestei rute. Astfel, odată cu destrămarea visului mongol, muntenii, moldovenii și lituanienii au putut să-și croiască drum sau chiar, în cazul celor din urmă, să preia în stăpânire rute conexate la această axă comercială care lega Orientul și Occidentul. f. Vindecarea miraculoasă Peste secole, o combinație între influența
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Se aproximează la o zecime din populație. 130 De exemplu, putem întâlni satele Vakarel și Pasarel de la sud est de Sofia, spre Plovdiv. 131 Dovada asimilării constă în puternica similaritate etnografică a bulgarilor din nord, de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Doilea Imperiu Francez). Domnia lui se caracterizează printr-o modernizare rapidă. Pe plan extern, s-a implicat în războaie pentru extinderea Imperiului (Crimeea, Mexic). Ca și Rusia, s-a proclamat apărătorul popoarelor mici, aflate sub stăpânire otomană. Unioniștii moldoveni și munteni l-au convins să susțină unirea Principatelor, fie și formal, pe durata vieții lui Al. I. Cuza (vezi Alexandru Ioan Cuza). Napoleon Bonaparte (1769, Corsica -1821, Sf. Elena) - numit și Napoleon I, fondatorul Primului Imperiu francez (1804-1815). A făcut o
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
zidită de Vasile Lupu, mare vornic al Țării de Sus. Biserica a fost refăcută în sec al XVIIlea cu elemente păstrate de la cea veche, conform unui document din anul 1717, din timpul domniei lui Mihail Racoviță. Biserica "Trei ierarhi”din Munteni de Jos Clădirea bisericii Muntenii de Jos a fost construită "pe râpă”, ,sub domnia lui Ștefan cel Mare și extins sub domnia lui Petru Rareș. Planul bisericii este cu turla amplasată deasupra pronaosului încadrându-se într-un dreptunghi cu dimensiunile
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2088]
-
de nesiguranță. Același fenomen se produce și în regatul Neapolelui, unde așa numiții "Sanfediști" duc un război de hărțuială împotriva trupelor lui Murat și a burgheziei, aliată a noului suveran. În sfîrșit, în numele fidelității față de Habsburgi și față de credința catolică, "Muntenii" lui Andreas Hofer din Tyrol luptă împotriva regelui Bavariei, vasal al lui Napoleon, care a primit în posesie această provincie smulsă Austriei. Mai interesantă este mișcarea națională care se întinde în toată Prusia strivită și dezmembrată după înfrîngerea de la Iena
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cristian - Sibiu, cât și pentru filialele sale din Cisnădie (Sibiu), Hălchiu (Brașov) și Gurahonț (Arad), obiectivele de cercetare ale Institutului de Montanologie, sunt adecvate scopului și spațiului pe care-l are În vedere și anume: viața, preocupările, aspirațiile și nevoile muntenilor; cunoașterea, evaluarea și valorificarea posibilităților pe care spațiul geografic (agricol, turistic, cultural, spiritual, forestier, vânătoresc, hidrologic, speologic, balnear, urban și rural etc.) le oferă. Forumul Montan din România În contextul general mondial de asigurare a unei atenții deosebite spațiilor montane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă, cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin Cantacuzino, contemporanul lui Cantemir 68). Dan Zamfirescu a pus în oglindă pasaje din scrierea atribuită domnitorului muntean și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Îi ziceau sătenii Hulpea, poreclă moștenită de la tatăl său Ion, care s-a stabilit aici după ce a trecut apa Mureșului, venind din Sărmaș. E posibil să fi fost Înrudit cu țăranii din Preluca sau cu cei de pe Dealul Armanului. Oricum, muntenii Îi numeau țărani pe cei care veneau din zona de câmpie. Și trebuie să fi fost un om șiret de i au dat sătenii această poreclă, Hulpea (vulpea). Lângă el locuia Într-o căsuță mică, având doar o singură odaie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la nivel național, putem constata că anual numărul cornutelor exportate trecea de câteva sute de mii. Veniturile din familiile țăranilor erau astfel rotunjite, ele crescând considerabil. Dacă cei de la câmpie au ridicat țara la nivel de grânar al Europei, nici muntenii nu se lăsau mai prejos. Cu toate acestea, cele două cirezi, cea mică din Zăpode și cea mare din Padină, nu scădeau. Când vedeai cireada Împrăștiată prin poieni, era mai mare dragul să o privești. Și apoi tălăngile! Tălăngile acelea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate fi depășită numai printr-un act de credință. Munteanului nostru din Carpați, În general, Îi este străină această stare de angoasă. Prin credință el Își poate recăpăta acea stare de grație a inocenței, deci acea stare de pace și liniște. Dacă aceasta este starea celui care a trecut Dincolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
7411) Ulterior, aflăm că profesorul se numea Stamatin și că expediția respectivă avea o finalitate științifică (probabil arheologică). Cea dintâi mostră de "discurs repetat" apare încă din primul schimb de replici al romanului: "[1] "Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind cu cotul pe cel de alăturea." (p. 7) Cele două expresii idiomatice alcătuiesc deja o primă cuantă referențială, care ne poate servi ca
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un corp de oaste; așa cel puțin rezultă din relația cronicarului turc Sukrullah, care scrie în 1457, cât și a lui Seadeddin, care menționează ca participanți pe "principii Valahiei și Bogdaniei", în timp ce scriitorul Leunclavius pomenește numai pe "valahi", așadar pe munteni. Lupta s-a dat în ziua de 15 iunie 1389 pe "Câmpia Mierlei" (Kosovopolje în sîrbește). La început, se părea că biruința va fi a creștinilor, mai ales după ce un sîrb fanatic, Miloș Obilici, pătrunsese până în locul unde se afla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cuviincios la cuvinte, ne-am adăugat, șase-șapte în cușcă, genunchiul îndoit unitatea de măsură a spațiului, crucificat! îi zice biletului perforat tînărul zeu urcat din Crasna, trenul de la Huși, paredra îl ascultă, îți stau alături dispusă la zeificare prin asociere! Muntenii încurcați în inscripții, Munteni de Jos a fost intrarea de pe șosea, lipsa articulării din autoritatea nomenclaturii feroviare, îi lipsește determinarea adjectivală și a servit ca model denumirii comunei, replici pe cele dintre călători, tu ține-ți în brațe portretul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am adăugat, șase-șapte în cușcă, genunchiul îndoit unitatea de măsură a spațiului, crucificat! îi zice biletului perforat tînărul zeu urcat din Crasna, trenul de la Huși, paredra îl ascultă, îți stau alături dispusă la zeificare prin asociere! Muntenii încurcați în inscripții, Munteni de Jos a fost intrarea de pe șosea, lipsa articulării din autoritatea nomenclaturii feroviare, îi lipsește determinarea adjectivală și a servit ca model denumirii comunei, replici pe cele dintre călători, tu ține-ți în brațe portretul cu chip zîmbitor, lucrat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pornografia fotbal, luăm un prezervativ, mai multe dacă ai! îi și patruzăși, nu mai pleacă, îi rup capu' de la genunchi! centru pierdut pe spațiul de trecere, fata stă prea cuminte, picior peste picior, interval în pensionarul interzis de proximitatea simetrică, Munteni Ștefan cel Mare ecvestru în locul bătăliei lui și mai mult pe scările de lumină, pistă de decolare hiperbolică, cu Înălțare în Sadovenian, Bulboaca, Crasna, două mii de vasluieni a treia stație de cînd coborîm puștanii, la Bulboaca eram puștoaik, mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
anume: Toader Popardea, Alexandru Pânzariu, Neculai V. Boitan, Gh. V. Curuleț și Manole Ciobanu zis Morariu. T. Samson, Dumitru Niță și Pricop Ciolpan din comuna Valea Rea (acum, VăleniVaslui), au fost condamnați la câte un an de închisoare. La comuna Muntenii de Jos, toți cei șapte săteni trimiși în judecată au fost achitați considerându-se, probabil, că vinile lor fuseseră minore: Iancu Polcovnicu, Vasile Bortă, Ștefan Vasiliu, Ștefan Boțu, Vasile Tunariu, Gheorghe Gh. C. Popa și Mardare N. a Gafiței. Conform
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unul din Coloana 6 Subzistență, Depozitul Mobil nr.3. Decesele s-au petrecut în casele următorilor locuitori: N. Afloarei, T. Burlacu și D. Carp. Au fost înhumați în cimitirul sătesc. Media de vârstă a fost de 24,8 ani. i. Muntenii de Sus În această comună istorică, majoritatea militarilor români au murit la Spitalul de Convalescenți constituit în satul Moara Grecilor care, în acei ani, ținea de comuna de mai sus. Din păcate, o parte a arhivei lipsește, așa că situația noastră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de astăzi era în 1917 reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte satele: Parpanița, Glodeni, Căzănești, Valea Mare și Poiana. În toate aceste localități, inclusiv Negrești, au fost campate unități militare românești. La fel ca la comuna Muntenii de Sus, lipsește o bună parte a arhivei așa că datele noastre sunt incomplete. Totuși, până la data de 16 martie 1917, pe aceste locuri și-au pierdut bunul cel mai de preț, viața, un număr de 159 de militari, din care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că păgubiții au fost obligați să scrie în reclamațiile lor date la Poliția administrativă că acestea ar fi fost comise de către...nemți, or respectivii soldați abandonaseră în mare grabă Vasluiul pentru a se putea apăra cât de cât pe aliniamentul Muntenii de Jos-Deleni-Gura Albești-Roșiești-Idrici. Potrivit spuselor martorilor oculari ai evenimentelor, orașul a fost cuprins de anarhie dar și de o adevărată euforie evreiască. De altfel, la data de 29 august, acești minoritari și-au impus și primul primar de după Constantin Capră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Zaporojie, Vutcani). Un alt tabel cuprindea numele funcționarilor publici refugiați pe teritoriul județului Fălciu, după 22 iunie 1941. Și de aici ne vom permite să cităm câteva nume: Terlescu Victor (1916, Șapte Sate, Lăpușna, preot la Ghermănești); Sancu Ioan (1900, Munteni, Lăpușna, secretar la comuna Gorban); Feodat Grosu (1888, Potcoava, Ismail, preot la Scopoșeni, Fălciu); Nicolae Zadic (1900, Tomai, Cahul, cântăreț bisericesc la Vetrișoaia); Fustei Ilie (Hâncești, Lăpușna, preot la Grumezoaia); Gurie Melnic (1910, Mănăstirea Hancu, Lăpușna, preot la Giurgești, Fălciu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
b.Ce s-a întâmplat după 23 august la Vaslui, Bârlad și Huși Noaptea de 22/23 august 1944 a fost una crâncenă la Vaslui. Atât trupele noastre cât și cele germane au realizat la repezeală o ariergardă pe aliniamentul Muntenii de Jos-Deleni-Idrici-Roșiești pentru a zădărnici pentru un timp impetuoasa înaintare a trupelor rusești care începuseră, deja, prăpădul în oraș. Magazinele au fost în mare parte jefuite, iar incendiile cuprinseseră orașul. Toate aceste orori le-am descris în lucrarea „Întâmplări din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]