2,822 matches
-
sucurilor digestive biliare). Conținutul în fibre al produselor horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm: migdalele (16 %), anghinarea (9 %), coacăzele roșii (8 %), alunele, coacăzele negre (7 %), zmeura, bobul, mazărea, castanele, murele, pătrunjelul (6 %), asmățuiul, țelina, fasolea păstăi (5 %), varza de Bruxelles (4 %), feniculul (3 %). (Favier, J.C. și colab., 1995). Cea mai mare capacitate de legare a apei, la produsele horticole, o au fibrele de morcovi (208g apă/100g), urmate de mere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ridichi, pepeni, cartofi, sparanghel) și maximum 0,50% (la mazăre). La fructe se evidențiază nuciferele, cu valori deosebit de mari: alunele cu 62 %, nucile cu 63 % și migdalele cu 54 %. Restul fructelor conțin între 0,1 % (agrișele, caisele, piersicile) și 1 % (murele), 2 % (castanele). La fructele nucifere se poate constata și variația conținutului în lipide în funcție de soi. În raport cu complexitatea lor lipidele vegetale se împart în mai multe grupe. A. L. Lehninger (1987), clasifică lipidele în lipide nesaponificabile (terpene, steroizi, prostaglandine) și lipide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Lipsa de aciditate reprezintă chiar o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "legumă", alături de modul de utilizare tradițional diferit față de fructe. Aciditatea liberă poate fi apeciată în funcție de valorile pH: a) între 2,0 și 3,5 (prune, coacăze, pătrunjel, caise, revent, mure, vișine, căpșune, piersici, soiuri de mere); b) între 3,6 și 5,0 (soiuri de mere, legume frunze, zmeură, afine, cireșe, pere, pătlăgele roșii, ardei roșii); c) peste 5,0 (majoritatea legumelor). Condițiile pedoclimatice și aciditatea. În anii cu veri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
diverși acizi organici. A) Acidul malic este conținut în produsele horticole atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri de Na, K, Ca, Mg etc. Predomină printre acizii organici din mere, pere, gutui, cireșe, vișine, caise, piersici, prune, mure, morcovi, fasole de grădină, pepeni, castraveți și revent. În mere, acidul malic prezintă un procent maxim în perioada premergătoare recoltării, când ponderea sa atinge 70% din totalul acizilor organici. Ulterior, procentul scade, dar rămâne preponderent. La revent, acidul malic este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
țesuturile vegetale, de protecție a acizilor grași esențiali, carotenoizilor, prevenind acumularea de peroxizi care au acțiune distructivă. Participă la sinteza acizilor nucleici și la diviziunea celulară. Cantități relativ mari de tocoferoli (27 mg/100 g) se găsesc în fructele nucifere. Murele conțin 10 mg/100 g, castanele 8 mg/100 g, iar între 1,0 și 3,0 mg tocoferoli/100 g au mazărea, prazul, spanacul, sparanghelul, țelina, varza roșie, zmeura. În domeniul industriei prelucrătoare și-au găsit aplicația în calitate de aditivi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fiind malvina). În cazul fructelor există de asemenea o dinamică a metoxilării și glicozidării antocianilor. La aceeași specie există varietăți sau soiuri cu antociani și altele fără acești pigmenți (legumele din grupa verzii, ceapa, pătlăgele vinete, salata, cicorile legumicole, zmeura, murele, cireșele etc.). Varza roșie, salata colorată, soiurile de ceapă colorate conțin cianidină. În timp ce la ceapa albă, colorantul de bază este quercitina (o flavonă), la ceapa roșie alături de aceasta se acumulează și peonidin 3-glicozidul. Cireșele negre conțin antociani care diferă cantitativ
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a multor fructe sau legume, exemple tipice fiind merele și perele. Aroma generală de fructe se formează în prezența acetatului de etil, butiratului de etil, capronatului de etil și altor esteri. Formiații de etil și de amil individualizează aroma de mure, acetatul de izoamil aroma de coacăze, propionatul de etil aroma de struguri, propionatul și butiratul de octil aroma de păstârnac. În mere, în funcție de soi, se găsesc peste 70 de esteri, în proporții diferite. Perele conțin și ele esteri în număr
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
puțin în stare liberă, dar formează combinații foarte diverse (esteri, glicezide), din care se separă prin hidroliză. afinele și varza conțin aceste combinații, iar acidul galic este un component al galacturonilor. Derivații cinamici (C6,C3) se găsesc în salată, prune, mure, țelină (10-38 mg acid cafeic/100g), spanac, cireșe (7-10 mg acid p-cumaric/100g). Esterii acidului cinamic sunt prezenți într-o cantitate ceva mai mare. Acidul clorogenic este conținut în afine (250mg/100g), piersici, mere, pere, prune, cireșe și cartofi. Acidul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază doar o
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pessimistische Romantik und Ernst Jüngers Frühwerk, Hanser, München, 1978. Bolz, N., Auszug aus der entzauberten Welt. Philosophischer Extremismus zwischen den Weltkriegen, Fink, München, 1989. Bonesio, L. (ed.), Ernst Jünger e il pensiero del nichilismo, Herrenhaus, Bergamo, 2002. Bonola, M., "Al muro del nulla. Heidegger, Jünger e l'al di là del nichilismo", Rivista di Estetica, 23, 1983, pp. 131-150. Boutot, A., Heidegger et Platon. Le problème du nihilisme, PUF, Paris, 1987. Bréhier, E., recenzie de A. De Waelhens, La Philosophie de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și un nume de persoană ); ajut elevii să sesizeze semnul de punctuație din finalul propoziției; motivez folosirea punctului ( marchează sfârșitul comunicării). Pentru a verifica dacă școlarii au înțeles ortografierea propoziției, îi solicităm să formeze, pe alfabetarele personale, propoziția : Aura are mure. ; apoi propoziția : Rama e mare. Diversificăm procedeul de verificare, supunând atenției elevilor o propoziție scrisă pe tablă, cu literă mică la început și fără nici un semn de punctuație la sfârșit; copiii semnalează greșelile și le corectează; repetăm, apoi, cu întreg
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
doi luceferei.... Alte exemple completează portretul cu imagini cîmpenești. Le găsim și-n evocarea păstorului: - «Nu mi-ați voi văzutu, Fiușorul meu Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de-al cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpùluiu, Sprincenele lùiu, Peana corbulùiu. Săbioara lùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă. La fel: Unde ați colindatu Nu m-ați, voi, d-aflatu, Drag Fiuțul meu, Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzutu, Nu l-am cunoscutu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă. La fel: Unde ați colindatu Nu m-ați, voi, d-aflatu, Drag Fiuțul meu, Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzutu, Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de a-l cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpulùiu, Mustăcioara lùiu, Spicul grîulùiu, Sprincenele lùiu, Peana corbuluùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă»... Următorul exemplu conține semne de baladă voinicească: - «N-ați văzut Fiul meu Și alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut, Nu l-am cunoscut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ați văzut Fiul meu Și alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut, Nu l-am cunoscut». - «Lesne-i de-al cunoaște Că-i în haine proaste Ca ș-a dumneavoastră. Chivăreaua lùiu, Tăiată săgeată, Pe ochi aplecată. Ochișorii lùiu, Două mure negre. Sprincenele lùiu, Peana corbulùiu. Pușculița lùiu, Trăsnetul de vară, Fulgerul de seară».... Cum spuneam, avem la dispoziție un complex mutant de imagini care ni se dezvăluie în întindere și în mișcare. Mama își caută înlăcrimată Fiul și în seria
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un l în plus, tot de la lacrimă, parcă nu “dă bine”. Apoi: “N-ați văzut pe Fiul meu/ Și alui Dumnezeu?”; “Și pe alui doi umerei/ Scriși-și doi luceferei”. Uneori, parte din vers își asumă și rima: “Ochișorii lùiu,/Mura cîmpuluiu,/ Mustăcioara lùiu,/Spicul grîuluiu”. Este ceea ce ne învață Noica: “Dacă s-ar întreba cineva de ce dăm atîta însemnătate cîtorva cuvinte românești, am răspunde: pentru că aceasta „e partea noastră de cer”. Aș adăuga eu: numai pe aceasta nu ne-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rele nu mai conteneau. Însă asprimea vocilor obosite de vorbă, de praful pământului ridicat în miez de vară la prășit, înghețat de iernile geroase și încălzite cu rachiu fiert, pălea atunci Mariana zicea “una de pe la noi”. Frunză verde foi ca mura ‘Poi nu mă da, mamă, cu sâla, După flăcău din alt sat Cî bădița meu mi-i drag. Că cel de la șteoborăni M-a pune să fac cărări De acolo la mine în sat Când m-a bate pe n
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mele. În nopțile mele de singurăte, cobor tăcută cu mieii la păscut sau cu vacile la adăpat, acolo în Frența. Oamenii s-au stins și locurile sau schimbat mult, dar sufletul meu nu-și găsește mậngậiere decật prin tufișuri de mure, de coacăze sau alune, de măceși sălbatici, de anini plậngậnd peste izvoare numai de noi știute. Dar, dincolo de splendorile ierbii, de foșnetul pădurii, de limpezimea izvoarelor, își plimbă urmele haiducii copilăriei mele. - Cine sunt ei? De unde vin și unde se
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
întậlnim acolo, cu animalele la păscut, încredințậndu-ne unul altuia gậndurile sau grijile. Iarna, în paradisul de cleștar al pădurii, sau pe luciul argintiu al pậrậului, schiam și patinam, uitậnd de foame și de sete. Vara, colindam pădurile pline cu zmeură, mure, fragi, culegậnd bureți, adunậnd flori sau adăpostindu-ne prin poienițe precum haiducii. Ne aminteam cu plăcere de anii din urmă, cậnd fusesem “hoți” sau “vardiști” și cậnd răscoleam pădurile în cete. Odată, ape rebele au adus cu ele pistoale adevărate
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
exact în locul indicat de mine. Eram fericită, dar aveam o bucurie și mai mare, aceea a intuiției că posedam un simț în plus față de camarazii mei, care trecuseră nepăsători deatậtea ori pe lậngă un izvor sau printr-o poieniță cu mure. Mi-am pregătit la rậndul meu batalionul și, cậnd soldații oboseau în lupta cu pămậntul dur, secetos, treceam fiecare la post, continuậnd săpăturile. În scurt timp, tranșeele au fost gata, iar eu, în calitate de comandant de pluton, avusesem pretenție să verific
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
munți sălbateci, Prin prăpastii, râpi, ponoară, Unde-n albia de stâncă Sună blândele isvoară; "Acolo unde natura Cu puterea ei măreață Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață; {EminescuOpIV 528} " Unde brazii cei de fală Se înnalță cu trufie, Unde smeura și mura Au a lor împărăție; Unde toate împreună Strigă: "Vino, te oprește! Acolo amorul chiamă, Acolo vin-de iubește. "Acolo ochiul zavistnic Nu mai are v-o putere: Nu-i jignire în iubire Ci noroc și mângâiere ". Ție-ți trebue vecinul; Teodor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pom vorbind în mijlocul amiezii. -Te voi îndruma eu ce să faci, dragul meu, se auzi mai clar glasul din trunchiul pomului cu fructe de safir. Adună în seara asta niște apă din fântâna fermecată de la capătul pădurii și culege multe mure. Eu o să mănânc fructele și o să beau apa aceea vie și o să mă preschimb în zâna Soarelui care am fost cândva. Nu uita că balaurul mai are în plan să fure Soarele, pe tatăl meu, și să îl pună în
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
nu s-a păstrat nimic de la el. Atena Lemnia ne este cunoscută Într-un mod care ar putea descrie la fel de bine starea unui codice: creată de Fidias În bronz, a ajuns pînă În epoca modernă printr-o copie În mar mură, fragmentară și tîrzie (datînd de la sfîrșitul Anti chității). Două muzee dețin această copie: capul statuii se află la Bologna, corpul, la Dresda. Textele literare oferă uneori informații despre exis tența și parcursul unor opere plastice. Se spune că Alexandru cel
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
imaginea fabricată este un paradox. O realitate fizică stânjenitoare, care trebuie curățată, transportată, stocată și protejată; și, cum spunea Vasari (cu mult înaintea lui Maurice Denis), un "piano coperto di campi di colori in superficie, o di tavola o di muro o di tela"*. Dar ființa ei nu se reduce la o sumă de elemente materiale: un tablou este mai mult decât o pânză colorată. Așa cum o ostie este mai mult decât o bucată de pîine. Iar operația estetică este la fel de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]