3,559 matches
-
de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă de meșterii mozaicari, de prerafaeliții italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța, de Ruskin în Anglia. Ce frumos program de realizat și a cărui realizare ar asigura nu numai pâinea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar asigura nu numai pâinea și ocupația a numeroase generații de artiști, ci poate, de asemenea, capodopere țării!"106. De fapt, Bachelin este primul critic care orientează arta decorativă românească spre sursele tradiționale, reprezentate sub raport pictural, decorativ de pictura murală de influență bizantină a mânăstirilor din Nordul Moldovei și a celor din Muntenia. Criticul o consideră "o chestiune de viață și de moarte pentru pictura religioasă din România", dar și pentru majoritatea țărilor balcanice. Acest program presupune și revificarea artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
codul realist, prin refuzul unei arte fotografice, amendând excesul, rațiunea unicei reprezentări a conceptelor transcendente și dorințelor metafizice. Opiniile 111 lui Bachelin despre arta decorativă și înnoirea pe care aceasta ar putea-o aduce în România prin valorificarea tradiției picturii murale a mânăstirilor își găsesc un suport în studiul lui Carl A. Romstorfer, conservatorul muzeului imperial și regal de industrie la Czernovitz, studiu apărut în 1897, în limba germană, intitulat în traducerea franceză l'Architecture moldo-byzantine. Romstorfer era interesat în special
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar ca portretist la fel de competent ca maestrul său: l-am numit aici pe autorul vitraliilor de la Sfântul-Cazimir din Lemberg și Sfântul Nicolae din Fribourg în Elveția, domnul Joseph Mehoffer"129. Criticul de artă conchide că vitraliile se află desupra decorațiunilor murale și că avem nevoie de maeștri sticlari. Un ansamblu decorativ de ferestre cu subiect medieval sunt adaptabile unei clădiri cu aspect seniorial cum este Castelul Peleș, însă în București, de-a lungul Căii Victoriei, ele sunt o anomalie. Altfel, Calea Victoriei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit un precursor al decadentismului sau simbolismului în pictură și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906, i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va expune în mod regulat. Panourile sale decorative fac impresie, fiind socotite drept avangardă. Cecilia Cuțescu-Storck decorează pereții culoarului care duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel intitulat Secret (1922). Cecilia Cuțescu-Storck este cea care deschide gustul pentru panoul decorativ, arta decorativă nu avea școala ei în România. Artista semnează un memoriu în acest sens, susținând dezvoltarea acestei ramuri și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea mărci definitorii, de la arhitectura și pictura murală a mânăstirilor, la arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în rolul împărătesei Theodora a Bizanțului fiind distribuită Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiș pentru această piesă și în special pentru actrița căreia în revenea rolul principal, "divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
actrița căreia în revenea rolul principal, "divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ștefan Popescu se acomodează cu universul basmului așa cum apare la Frații Grimm sau la Hans Christian Andersen; asemeni unui modern creator de modă, artistul își poate alege cum să-și îmbrace personajele. Se poate decela aici și influența stilului picturilor murale bizantine, spre exemplu, coroanele și veșmintele fetelor de împărat se pot întâlni în recuzita picturilor aflate pe pereții mânăstirilor, înfățișându-i pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau nu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre un fenomen de aculturație este vorba, acest mixaj, acest sincretism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum într-o serie de picturi decorative ale lui Puvis de Chavannes, spre exemplu, Sorbona (1886-1887), decorul amfiteatrului mare de la Sorbona, apropiind pictura de un decor teatral. Așa cum remarcă și Rodolphe Rapetti, acesta reușește să realizeze integrarea conceptului de planeitate murală în tablou: "este evident că aceasta merge în sensul unei estetici personale, dizolvând frontierele între aceste două categorii, producând nediferențierea printr-un transfer în pictura de șevalet a trăsăturilor decorului mural: culori palide aplicate uniform, gamă cromatic redusă, afirmarea planeității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rapetti, acesta reușește să realizeze integrarea conceptului de planeitate murală în tablou: "este evident că aceasta merge în sensul unei estetici personale, dizolvând frontierele între aceste două categorii, producând nediferențierea printr-un transfer în pictura de șevalet a trăsăturilor decorului mural: culori palide aplicate uniform, gamă cromatic redusă, afirmarea planeității suportului"458. În cazul Ceciliei Cuțescu-Storck, ceea ce sporește efectul decorativ sunt dispunerile arhitectonice, arcadele, spre exemplu, care joacă rolul unor rame suplimentare în interiorul tabloului, menite să încadreze decorativ scena, dar generând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
armonia unui spectacol perfect asamblat al unei trupe de balet. Se vede propensiunea Ceciliei Cuțescu-Storck pentru ansambluri grațioase, unde fiecare personaj face parte din țesătura unei coregrafii hieratice, asemeni unei mandale. Coregrafia simbolismului pantomimic apare și într-o pictură decorativă murală de mai mari dimensiuni care împodobește unul dintre zidurile parterului casei familiei Storck. Intitulată Dragoste profană și dragoste spirituală, aceasta este construită ca un diptic și răspunde unei economii simbolice a întregului ansamblu pe care-l constituie atelierului pictoriței. Pictura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gestualitate depășește condiția teatralizării tabloului, conferindu-i o profunzime aparte. Gesturile corespund unei structuri arhitecturale, aspectul de statui a personajelor este evident. Impresia pe care ți-o lasă personajele din tabloul lui Burne-Jones și care se transmite și în pictura murală a Ceciliei Cuțescu-Storck este că acestea se constituie într-un ansamblu armonic intenționat, sincronizându-și mișcările ca într-un spectacol de balet. Observația lui Edward Lucie- Smith merită luată în considerare și pentru felul în care se stabilesc filiațiile unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Acest ultim tablou permite atragerea atenției asupra paternității lui Burne-Jones în raport cu Blake. Figurile nu sunt ancorate în spațiu, ele nu au greutate, ca și scara însăși, care formează un fel de arabesc pozat la suprafață"466. Chiar dacă decongestionează pictura sa murală, Cecilia Cuțescu-Storck nu renunță la ceea ce era esențial, la nota simbolist-alegorică a compoziției și la ceea ce ține de decorativismul scenei, fapt care readuce în discuție tentația pictoriței de a se lăsa subjugată de stil(izare), cu atât mai mult cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor două dimensiuni. Pictorița nu va înclina balanța în favoarea unui eticism subiacent, așa cum s-a întâmplat în secolul al XVII-lea sub incidența Contrareformei, ci le vede incluse într-un "ecumenism estetic". Atelierul ei, unde se află și această pictură murală, devine un loc rezervat unei alchimii prin care materia brută a realului este transformată în aurul spagiric al artei sau, altfel spus, prin care artistul iese din existența profană pentru a oficia, prin vocația sa artistică, într-un templu al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ideilor sale filozofice și sociale, etapa picturii de șevalet sau a picturii monumentale. Pentru Marin Mihalache, etapele sunt strict cronologice. Din 1902, când își expune primul tablou lucrat individual la salonul Champ-de-Mars, un Nud, până în 1909, când trece la pictura murală, se consumă o primă etapă. Din 1909 până în 1913, pictorița se interesează mai mult de arta decorativă în ulei și pastel, iar în 1913 construiește casa atelier de a cărei decorare se va ocupa personal, arhitectura fiind încredințată arhitectului A
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloul cu același nume expus în 1898, Al. Séon apare în revistă cu un mic desen ilustrând o Himeră. Elev al lui Puvis de Chavannes, personalitate emblematică pentru simbolism în artele plastice, Al. Séon (1855-1917) este elogiat și pentru pictura murală, fiind socotit drept un maestru al frescelor și un artist-intelectual, prezentat drept un estet recluzat în turnul său de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim nudul ca parte a unui cod cultural alegoric, reflectat de tabloul lui Tițian, Amor sacru, amor profan, sursă de inspirație pentru pictura murală care-i decorează atelierul. În acest caz, nuditatea chiar și parțială a Salomeei indică contrariul aparenței, "amorul sacru", un reflex pios care întoarce pe dos termenii consacrați ai ecuației decadente. Dragostea autentică a Salomeei generează un act crud, iar păcatul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o seră care să reconstituie un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a da interiorului iluzia exteriorului. Instalarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și enigmatic"596. Citatele sunt selectate de pictoriță în sensul în care îi reflectă propriile idei și propria sensibilitate. Este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mereu că se află în căutarea "jumătăților pline ale paharului". Volume precum Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începutul culturii medievale românești (Secolele X-XIV), Un mileniu de artă la gurile Dunării, Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI, ca și multe altele, sunt tot atâtea contribuții fără de care istoria culturii românești ar fi fost mai săracă. Adevărat "boier" al spiritului, prezent la Iași, pe finalul anului 2006, academicianul a ținut, la Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]