2,953 matches
-
seara. Comisarul sună la sonerie, nu are de ce să ne surprindă, de cele mai multe ori polițiștii sună la ușă, nu întotdeauna sparg ușile. Apăru soția medicului, Vă așteptam abia mâine, domnule comisar, acum nu pot să vă primesc, spuse ea, avem musafiri, Știu cine sunt musafirii dumneavoastră, nu-i cunosc personal, dar știu cine sunt, Nu cred că este un motiv suficient ca să vă las să intrați, Vă rog, Prietenii mei nu au nimic de-a face cu chestiunea care v-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
sonerie, nu are de ce să ne surprindă, de cele mai multe ori polițiștii sună la ușă, nu întotdeauna sparg ușile. Apăru soția medicului, Vă așteptam abia mâine, domnule comisar, acum nu pot să vă primesc, spuse ea, avem musafiri, Știu cine sunt musafirii dumneavoastră, nu-i cunosc personal, dar știu cine sunt, Nu cred că este un motiv suficient ca să vă las să intrați, Vă rog, Prietenii mei nu au nimic de-a face cu chestiunea care v-a adus aici, Nici măcar dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
matrozilor rămași fără angajament hrană și adăpost până se angajau din nou. Au stat la el o lună, dormind câte doisprezece-paisprezece laolaltă - suedezi, negri, brazilieni -, pe dușumeaua celor două încăperi goale din casa lui, pe care el le repartizase acestor musafiri. Și în fiecare zi mergeau cu el până la Piața Victor Gélu unde se întâlneau căpitani de vapoare în căutarea unor matrozi. Mulatrul Bill Ghioagă era însurat cu o americancă obeză și șleampătă ajunsă până la această treaptă a decăderii prin Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înfățișarea casei și după eleganța servitoarei care mi-a deschis ușa am judecat că această sumă fusese suficientă pentru a-i oferi văduvei Strickland un confort modest. Când m-a poftit în salon am constatat că dna Strickland are un musafir și, după ce am descoperit cine e, am ghicit că nu fără o anumită intenție mă invitase exact la ora aceea. Vizitatorul era un american, dl Van Busche Taylor, iar dna Strickland îmi oferi amănunte cerându-i scuze cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
grăbește și nu știe de ce, la pas!, comandă actrița, și câinele o ascultă, era dresat demult. Tânăra intră repede în casă, trece prin living, în stânga, lângă ușă, e pianul Maestrului, apoi masa mare cu douăsprezece scaune, aici mâncau atunci când aveau musafiri, în dreapta - colțul de odihnă cu fotolii și masa din ratan (pe masă era aruncat un scenariu subliniat de ea, acolo unde intra în scenă, Maestrul îi arătase demult cum se învață rolul, cum îl vezi pe hârtie, cum îl înveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o cuceri pe soacră. Au venit la ai mei, m-au cerut, i-au primit în camera mare, a bună, să discute și să-și dea acordul, eu eram în bucătărie și așteptam, tu știi că nu se stătea cu musafirii, am zis da și-a fost o nuntăăă, mi-a rămas în suflet nunta mea, cu trăsuri și cai, nașu glumea și-mi zicea: uite, vezi muntele ăla?, acolo te duce, în vârf, te închide Împăratul într-o peșteră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
era de plâns, ești femeie și mă înțelegi. Cum?... Nici o femeie nu înțelege altă femeie dacă nu vrea ea. Poate... (Se gândește.) Poate ai dreptate, dar eu am crezut că-l omor. Nu zicea nimic și timpul trecea... Când aveam musafiri, seara, mai perora despre noi: Femeile?, se uzează foarte repede prin consum, le-arunci o banană și-ți stau în genunchi, te rog, mai taci, i-o tăiam, draga mea, e adevărat, contează o femeie?, aia care îți cade la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
brunet și cu ochi albaștri, seamănă cu domnul dumneavoastră la tinerețe! El e!, mă duc eu să-l iau, și... ce mă gândesc pe drum? Ia să o aduc și pe Tina la noi, e mai bine să fie doi musafiri, nu se prinde nimeni. O sun: unde ești?, la un vernisaj, pe Magheru, eu sunt în mașină, vin să te iau, m-a rugat Maestrul să te aduc la noi, pentru tine am bătut atâta drum, vii astăzi la Snagov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
oră densă, În care au mai fost fumate câteva țigări și În cursul căreia Monsignor a aflat, spre surprinderea - dar nu și dezamăgirea - sa, că Amory nu primise o educație catolică, prelatul a anunțat că urma să sosească un alt musafir. Acesta s-a dovedit a fi onorabilul Thornton Hancock din Boston, fost ambasador la Haga, autor al unei erudite Istorii a Evului Mediu și ultimul vlăstar al unei familii distinse, strălucite și patrioate. Vine aici să se odihnească, a explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și sugestii, Monsignor a extras din Amory cele mai bune gânduri, iar Amory a vorbit cu strălucirea ingenioasă a unui milion de impulsuri și dorințe și repulsii și credințe și temeri. El și Monsignor au ocupat permanent centrul scenei, iar musafirul mai vârstnic, cu mentalitatea sa mai puțin receptivă, mai puțin deschisă, dar În nici un caz mai rece, părea mulțumit să asculte și să se Încălzească la molatica lumină solară care circula Între ceilalți doi. Monsignor avea efectul razelor de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lui Amory, așa că acesta și-a limitat vizitele la una pe săptămână și-l invita ocazional pe Tom la 12 Univee. Asta stârnea râsete blajine printre ceilalți boboci, care i-au poreclit „Doctor Johnson și Boswell“. Alec Connage, un alt musafir frecvent, Îl simpatiza vag, dar se temea de el, fiindcă era un erudit. Kerry, care știa să-i vadă, dincolo de flecăreala poetică, adâncimile solide, aproape respectabile, ale ființei, se amuza imens și-l punea să recite poezie cu orele, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În iarna cu pricina a văzut-o Într-o seară la Philadelphia omenind o mulțime de bărbați, când el știa că ea nu avea servitori, cu excepția unei negrese micuțe ce Îngrijea de copii În camerele de la etaj. Îl descoperise printre musafiri pe unul dintre marii libertini ai orașului - un individ care umbla mereu beat și avea o faimă proastă atât acasă, cât și printre străini, care a stat În fața gazdei o seară Întreagă și a discutat cu un fel de animație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
urlă, într‑o criză de isterie, ca un animal rănit de moarte. Mai mulți oameni încearcă s‑o calmeze, dar nu reușesc, așa că un profesor de medicină dintre cei prezenți îi dă un medicament ca să doarmă. Nu‑i pasă de musafiri, se omoară pe loc dacă singura ei fiică n‑o iubește. Își scuipă soțul și‑l dă afară când vine s‑o întrebe cum se simte; acesta provine dintr‑o familie destul de săracă și a studiat construcții de mașini, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a lungul coridorului prăfuit și apoi prin hol. O voce lătră spre mine: Ia mai zăbovești dumneata un pic acolo. Trebe să deschid ușa la tine. Lui Frau Lange nu-i place dacă nu-i conduce chiar io însămi pe musafiri. Am crăpat ușa în timp ce tuciuria se legăna agale spre mine din celălalt capăt al holului. — Nu te deranja, i-am spus inspectându-mi palma. Întoarce-te liniștită la ce treburi oi fi făcând prin căsoiul ăsta plin de praf. — Îs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
peștilor de pradă, care sunt totuși necesari protejării coralilor. Putem observa plutind în jurul coralilor peștișori a căror pieliță 3pare metalică, rolul acestora fiind de,,paznici''al coralilor. Cu toate că s-adovedit a fi gustoși , pescuiul acestora este interzis.În Golf ,uneori întâlnim ,,musafiri''precum Carharinus -un soi de pește depradă și foarte rar se furișează și o balenă, dar aceasta nu prezintă vreunpericol pentru oameni.Vizitând această ,,grădină multicoloră'', rezervația coralilor - se deschideîn fața noastră o lume plină de farmec,culori.O lume
CORALI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364293_a_365622]
-
curcubeului ajungând în final la culoarea străvezie a unui cadavru... Simțea că rămâne fără aer. Seara debutase atât de frumos iar acum totul se îndrepta vertiginos spre dezastru. Avea sentimentul ca pământul îi fuge de sub picioare. Casa era plină de musafiri și toți erau oameni importanți din lumea în care tatăl ei se învârtea. Ziua de naștere a tatălui său și plecarea ei la facultate erau două motive care trebuiau sărbătorite iar când era vorba de petrecere totul era aranjat până la
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364313_a_365642]
-
fratelui pe masă. Norocul a fost că s-a gândit să cumpere, cu puținii bani care i-au mai rămas, un sac de făină și unul de mălai. Îi ținea ascunși în dulapul din sufragerie, să nu-i vadă puținii musafiri care îi treceau pragul și pe care îi primea mereu cu inima strânsă că nu are ce să le ofere, în bucătărie. De ceva timp era îngrijorat pentru că mama lui nu mai sunase, se temea să nu fi pățit ceva
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
Paradis s-a stabilit deasupra cătunului La Cote și a oferit pentru o bună perioadă de timp trecătorilor, precum o zână bună, o cină la care nu puteai rezista să nu revii. Cu o sticlă în mână, gazda își invita musafirii să bea pericolele călătoriei și în cinstea unei noi ascensiuni reușite. În 1838, cu câteva luni înainte de a muri, Marie, supranumită din Mont Blanc, a participat la recepția dată în cinstea alpinistei Henriette d'Angeville, pe care o felicită pentru
MARIE PARADIS – PRIMA FEMEIE CARE A AJUNS PE VÂRFUL MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364596_a_365925]
-
unde mă mutasem a venit în vizită o fată mai mică de cât mine cu un an. Gazdele noastre erau prietene și voia ceva de la noi. Pe holul apartamentului, involuntar, într-o discuție, am auzit ceva referitor la faptul că musafirul mai era însoțit de cineva, o colegă de liceu, insă îi era rușine să intre, știind că aici, în acest apartament, mai locuiește un băiat, nimeni altul decât eu............ M-am simțit oarecum vinovat, am deschis ușa de la intrare și
PRIMA DRAGOSTE de IONEL CADAR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361324_a_362653]
-
rog un ceai. Îl vreau fierbinte Cafeaua e mai scumpă. Și nocivă Treceți-mi-l în cont. Și cu-o misivă Să-l plătesc, aduceți-mi aminte C-o fi rusesc sau chinezesc, nu-mi pasă Eu sunt atât: un musafir Și mai doresc o ceașcă de kefir Să mă retrag discret înspre terasă Pe termen lung, benefic, longeviv Din fel și fel de cunoscute poame Cusurul lui că nu ține de foame Altminteri e un minunat conviv! Un ceai de
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361443_a_362772]
-
stână, cu toate că el a fost acolo din totdeauna. Mâna i s-a zdruncinat atât de tare, încât a sărit de la locul ei. I-au venit în ajutor și ceilalți ciobani și așa au reușit în final să-l pună pe musafirul nepoftit pe fugă. Doar mâna lui moș Miron a rămas betegită și cum nu putea să coboare din munte, i-a trimis vorbă lui Istrate, vechiul său prieten de care îl legau multe amintiri din copilărie și din armată, să
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
locale din care își trag sevele. Universitară Luciana Vlad, psihologul apropiat sufletește de scriitori, a încheiat ședința de cenaclu cu o Pastilă despre inteligența. Ziua atât de densă în manifestări culturale s-a încheiat cu o agapa prieteneasca, prilej pentru musafiri să se cunoască mai bine cu gazdele lor, să vorbească despre proiectele de viitor și despre manuscrisele aflate încă în lucru. Ne vom revedea la toamnă, în 26 septembrie. Până atunci, să avem cu toții o vacanță de vară tihnita, frumoasa
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
trunchi de copac așezată lângă poartă gașca tocmai își învăța bobocii verzulii și pufoși să innoate. În bătătura, pe pirostie, fierbea ceaunul cu demâncare la porci, semn că femeile erau acasă. Casă avea prispa de jur împrejur, o odaie pentru musafiri în față, unde aveam onoarea să locuim și alta mai mică în spate. Odaia de oaspeți spațioasa, avea două paturi uriașe și o sobă mare. Era curată și plăcută. După sobă era un loc râvnit de oricare dintre noi dar
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
ce face popa” îi trecu prin minte rapid. Își făcu o cruce în sân și coborî scările pe care tocmai le urcase. Preoteasa ieși după ea: - Mătușă... - Ai lăsat luminile aprinse, spuse cu glas mic, fără a întoarce capul. - Avem musafiri... din capitală... de la ... Vorbele nu mai ajunseră la ea. Scârțâitul pașilor care făceau cale întoarsă se întinse pe toată strada, de la preoteasă până la căsuța ei liniștită. Îi trecu prin minte că va fi primul Crăciun petrecut fără spovedanie și împărtășire
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi sau trimitea să cumpere vin de la noi. Avea un buchet ce putea să concureze cu succes acum cu “Busuioaca de Bohotin”, numai că al tatălui meu era natural, fără să fie stropit cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]