1,647 matches
-
soborului pentru capacitatea bărbatului de a prelua responsabilitățile unei familii; în ultimă instanță, maturitatea lui contează mai mult decît cea a fetei, considerată bună de măritat din momentul ajungerii la pubertate. Intervenție punctuală în cazul Vladei din satul Rădești, județul Muscel, în vârstă de 30 de ani; ea îl cere de soț pe Ion, olar din același sat, cu care a păcătuit, cu care are un copil. Sentința judecătorului local, Ianache sluger, trimite la prevederile legislative: „pravilele apără a nu săvârși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică în actul dotal că domeniul se cedează cu titlul temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8 ianuarie 1746, își înzestrează nepoata orfană cu patru fălci de moșie. În momentul când se va achita de zestrea promisă, adică „o pătură și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este o situație
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-l cu pedeapsa în Cazul unui refuz. La 15 ianuarie 1777, mitropolitul Grigore îi impune lui Drăgan să se întoarcă la prima lui soție, Ilinca din Craiova, respectând astfel dorința acesteia. Cea de-a doua soție din satul Nămăiești, județul Muscel, va primi doar ajutor material pentru creșterea greșitui rezultat din căsătoria lor ilegitimă. Drăgan încearcă să se apere, să protesteze, să refuze hotărârea luată, dar nimeni nu-l ascultă. Se consideră că nu există „vreo vină de care să să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei s-a deteriorat și „i s-au muiat mâinile și picioarele cât n-au putut în multă vré me să lu cre ze, nici un lucru de al casei, nici să-și caute de bărbat“. Și Ilinca de la Slănic sud Muscel a fost atinsă de aceeași boală care devine cumpită. Iată ce povestește femeia: „zgârcindu-mi-se mâinile și picerile, la care din ceas în ceas și din zi în zi, aș tep tând că doar își va face Dumnezeu milă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
altfel, poziția recomandată și de părinții Bisericii. Orice „inova ție“ venită din partea so țu lui este pri vi tă cu sus pi ciu ne, orice cerere trezește nemulțumire și refuz. Să luăm câteva exem ple. Zamfira, din satul Călinești, județul Muscel, își reclamă soțul „că ar fi silit-o să facă împreunare și peste fire“. Anas ta sia face mare vâl vă în mahalaua Sf. Ecaterina după o noapte când soțul îi cere „să facem împreunare amândoi pe dinapoi“, iar refuzul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau nu călugăria. Bolnavă de epilepsie, Maria din satul Petrești, județul Vlașca, alege viața la mănăstire în lo cul căsătoriei și, fiindcă nu cu noaște „orânduiala“, îi cere mitropolitului s-o trimită cinci luni la schitul Valea Mare din județul Muscel unde mai ca stareță s-o „povățuiască... Până să să facă gătirea de hainele călugării“. Dorința ei este respectată și i se acordă nu cinci, ci șase luni de chibzuință, luni care reprezintă concomitent și o perioadă de cercetare din partea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nr. 2, februarie 2010; Cornel Galben, în ‚Ateneu", nr. 10, octombrie 2010; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. TURTUREANU, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Turtă), n 25 noiembrie 1941, Iacobeni, județul Botoșani. Școala Medie Tehnică din Câmpulung Muscel (1957-1961), Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (1961-1966). Redactor de emisiuni culturale la Studioul de Radio Iași (1966-1971), redactor și redactor-șef adjunct la revista "Cronica" (1971-1998), muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (2000-2006), Senior
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Electră (și de Ecaterina Teodoroiu)"163. Se naște la 23 ianuarie 1940, în satul Godeni, din județul Argeș, fiind fiică a Elenei (Dumitrache, înainte de căsătorie) și a lui Petre Mălăncioiu, țărani. În anul 1957, a absolvit liceul la Câmpulung Muscel, urmat de Școala Tehnică Financiară din București, absolvită în 1960. Urmează, ulterior, cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București, unde obține licența, în 1968, cu lucrarea Locul filosofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga. În 1977, obține Doctoratul în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
II) Pentru refacerea numai în parte a stricăciunilor necesită circa 20 vagoane de var”. La punctul III, primarul solicita o intervenție specială din partea ministerului, de a pune la dispoziția delegaților primăriei a numărului de vagoane necesar aducerii varului de la Câmpulung Muscel. Pentru a reduce la minimum cheltuielile de transport, Constantin Onu mai scrisese următoarele: „...vă rugăm să binevoiți a interveni să se aprobe o reducere a tarifului de transport, (...), astfel vom punea veni în ajutorul locuitorilor săraci sinistrați, în a-și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de transport, (...), astfel vom punea veni în ajutorul locuitorilor săraci sinistrați, în a-și putea reface locuințele”. În aceeași zi, 18 noiembrie, primăria elibera delegația nr.10901, pe numele cetățenilor Dumitru Balbuzan din Huși și N. Nicolăescu Bugheanu din Câmpulung Muscel, pentru a nu fi deranjați de autorități pe parcursul misiunii de aducere a prețiosului var ce va fi avut și rolul de dezinfectant. r. Clădiri periculoase, supuse demolării urgente lării unor clădiri grav avariate de cutremur, după c de zile, pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Acest tablou general al porumbului, efectuat în anul 1956, explică producțiile scăzute obținute, asigurarea necesarului de consum fiind realizată pe baza suprafețelor mari cultivate și nu pe baza producției la hectar. Astfel în perioada 1930, în județele Bacău, Vâlcea, Gorj, Muscel porumbul ocupa peste jumătate din suprafața arabilă, în unele județe ajungând să ocupe 78% din suprafața cultivată. În „Programul de încurajare a porumbului” întocmit de Ministerul Agriculturii, in anul 1931, se face precizarea: ”mai caracteristic este faptul ca cea mai
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de frumos încât sufletul lui limpede se simți tulburat de un simțământ de părere de rău. Doamne, ce fericit trebuie să fie vodă având asemenea mândrețe de coconi... Îl înghioldi cu călcâiele pe Leu și apucară drumul spre Poenarii de Muscel. Au ajuns la Hurezi vineri seara târziu de tot, cu animalele de cărăușie istovite iar ei străbătuți de cârcei în toate mădularele. Pe drum nu mai opriseră decât la mânăstirea Slănicului, cea în care poslușnicii citesc psalmii fără oprire, ziua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iulie, trecând rapid la adoptarea unor măsuri de apărare împotriva flagelului. Țara a fost împărțită în șapte zone, fiecare fiind atribuită responsabilității a câte unui mare boier: clucerul Grigore Filipescu, pentru București; banul Grigore Băleanu, în județele Dâmbovița, Argeș și Muscel; vornicul Mihai Ghica, în Prahova și Saac (Săcuieni); hatmanul Corneanu, în Ilfov; logofătul Manolache Arghiropol, în Teleorman și Olt; pitarul Grigore Obedeanu, în Vlașca, și Costache Suțu, în Rîmnicu Sărat, Buzău, Brăila și Ialomița. În această vreme a fost alcătuit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
conducerea supremă a protomedicului Constantin Estiotu, au primit dispoziții ca să descopere și să identifice orice caz suspect de boală; ei erau astfel repartizați: dr. Șobel (sau Schobel), la ocrugul 3 (jud. Dîmbovița); dr. Vasile Ananici, la ocrugul 4 (Argeș și Muscel); dr. A. C. Marsille (înlocuit apoi cu dr. Constantin Hristari), la Ilfov; dr. Antonie Paleologu, la ocrugul 5 (Rîmnicu Sărat și Buzău) și, în sfârșit, dr. Țîrcă (sau Țircă), la ocrugul 6 (Prahova și Săcuieni). Pe lângă cele două cordoane sanitare instituite
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a zăcut o săptămână, fără a vedea pe cineva sau a se întîlni cu nimeni; de aceea comisia de cercetare l-a declarat nevinovat de fapte revoluționare 304. Molima bântuia însă mai departe în țară. Astfel, comisarul revoluționar al județului Muscel, Constantin Meltiade, raporta la 15/27 august Ministerului Treburilor din Lăuntru că, "din pricina boalei holerei, care până acum a adus plasa Podgoria într-o stare jalnică și m-a picnit și pe mine, de m-a făcut să-mi întrerup
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de la 13 la 17 aug. [25-29 aug.] 35 5 25 9 " 17 aug. la 2 sept./ [29 aug. -14 sept.] 29 5 16 4 [64] [10] [41] [13] Teleorman " [13 aug. la 2 sept. 25 aug.-14 sept.] 5 - 5 - Muscel " 31 10 15 6 Prahova 319 20 150 149 București, 6/18 septembrie 1855 Comparând situația epidemiei de holeră din Capitală cu cea din provincie, între 13 august - 2 septembrie/25 august-14 septembrie, rezultă că cel mai afectat județ din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ordine descrescătoare județele: Prahova, cu 319 cazuri și 20 de decese, Ialomița, 118 și 24, Mehedinți, 88 și 24, Vlașca, 65 și 15, Dâmbovița, 64 și 16, Brăila, 64 și 10, Rîmnicu Sărat, 60 și 12, Ilfov, 51 și 4, Muscel, 31 și 10, și Teleorman, cu 5 cazuri, toate vindecate. Totalizând situația pe ansamblul județelor, rezultă că, în această perioadă, s-au înregistrat 1 355 de cazuri, cu 201 decese, 640 de vindecări și 514 convalescențe. Iată cum s-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
25 9 - 16 13/25 aug.- 2/14 sept. 60 12 24 24 Total 9/21 iul.- 23 iul./4 aug. 13/25 aug.- 2/14 sept. 85 21 24 40 Teleorman 13 - 25 aug.-2/14 sept. 5 - 5 - Muscel 13/25 aug.- 2/14 sept. 31 10 15 6 Prahova 13/25 aug.- 2/14 sept. 319 20 150 149 Total General 9/21 iul.- 23 iul./4 aug 13/25 aug.- 2/14 sept. 1987 300 844 843
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Olteniei și o parte a Banatului; în 1230regalitatea maghiară a organizat Banatul de Severin; Voievodatul lui Litovoi era așezat în depresiunea Târgu Jiului, între depresiunea Tismanei și Olt și cuprindea și Țara Hațegului; Voievodatul lui Seneslau era așezat în Argeș, Muscel și Dâmbovița și cuprindea și Țara Făgărașului; Seneslau era numit „voievodul românilor”; Cnezatul lui Ioan era așezat în dreapta Oltului, probabil spre sud, spre Romanați; Cnezatul lui Farcaș era așezat în dreapta Oltului, probabil spre nord, în Vâlcea. -În 1272-1275, Litovoi sau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
PNȚ, intelectuali, țărani; au fost sprijinite de locuitorii din zonele respective, care le ofereau alimente, îmbrăcăminte, adăpost; erau animate de ideea că „vin americanii’ pentru ai elibera de sub dominația sovietică; cele mai importante grupuri de rezistență armată au fost: Haiducii Muscelului; Sumanele Negre; Haiducii lui Avram Iancu. o rezistența românilor din exil, care au desfășurat o campanie împotriva regimului de ocupație sovietică, cerând revenirea la o societate democratică, remarcându-se: fostul prim-ministru Nicolae Rădescu; foștii miniștri de externe: Grigore Gafencu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
nume moștenite din latină sau formate în romîna străveche, sunt greu de particularizat, prin diferențiere de entopicele geografice sau sociale, care, în majoritate, probabil că funcționează în paralel și ca apelative. Cum să demonstrezi că toponime ca Apa, Cîmpulungul, Muncelul, Muscelul, Săcelul, Valea etc. sunt străvechi, cînd ele sunt înțelese încă la nivel apelativ și puteau fi deci, „botezate“ abia acum cîteva sute de ani? O atestare cît mai veche ar fi marcat un punct de pornire sau de raportare al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multora dintre numele de locuri cu variante regionale, istorice și populare. Iată cîteva exemple (variantele neliterare, deci neoficiale, sunt puse în paranteze): Bîrca (Bărca), Hațeg (Hațăg), Jiu (Jii), Lugoj (Logoj), Iași (Ieși), Caracal (Caracăl), Bucegi (Buceci), Călcaza (Călcadza), Petroșani (Petroșeni), Muscel (Mușcel), Mureș (Murăș), Maramureș (Maramurăș). Standardizarea denumirilor geografice (a numelor de locuri) înseamnă adoptarea, pe cale științifică și oficială, a unor reglementări care impun folosirea în cadrul lucrărilor geografice și cartografice de orice natură și în prezentările oficiale, științifice, didactice, a formei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume. Mai există: un Iași, nume de sat (județul Brașov), IașiGorj (sat din acest județ), Iașu (în maghiară Jászfalva, sat din județul Harghita), Podișul Iașilor (pădure din Subcarpații Gorjului), Valea Iașului (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului), Vîrful Iașului (din Muscelele Argeșului), Dealu Ieșului (din Dealurile Tîrnavei). Au mai fost toponime similare, astăzi dispărute, în județele Harghita și Olt. Ipoteza lui Al. Philippide, potrivit căreia Iași trebuie pus în legătură cu v. rus iasi, „alani“, a fost acceptată de majoritatea lingviștilor. Nuanțele în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din lat. *Sumcellus < summ(i)cellus, derivat diminutival din lat. summus, -a, -um, „ascuțit“ (cu u urmat de nazală > î, ca în aduncus, „adus“ > adînc). Denumiri create după un model similar nu sunt rare pe teritoriul romînesc: Ascuncelul, Delcel, Muncel, Muscel, Săcel etc. Vasile Frățilă, care a cercetat în amănunte toponimia zonei Tîrnavelor, în care se află localitatea Sîncel, precizează că vechea vatră a satului este situată în apropierea a două vîrfuri (denumite Kicui și Kisc, deci Picui și Pisc, în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
clinic. Această transformare duce la ramificarea specializărilor, astfel la Cluj, Ioan Goia înființează prima catedră de semiologie și se conturează noi specialități precum gastroenterologia, cardiologia ș.a. O activitate remarcabilă în acest domeniu au adus Ion Enescu, C. C. Dimitriu, Ion Nanu Muscel, G. Băltăceanu, creatori de școală în centrele universitare ale țării. Daniel Danielopolu (1884 - 1955), personalitate remarcabilă în constelația clinicienilor români a avut contribuții originale în dezvoltarea clinicii prin sinteza dintre fiziopatologie, terapeutică și farmacodinamie. Prin studiile sale relevă circuite cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]