29,739 matches
-
că, dimpotrivă, întreaga poveste denotă intenții parodice, caricaturale, totală inaptitudine a romancierului în materie de tragic. Seduși de excepțională abilitate speculativa călinesciana, alți exegeți depistează premize de afirmare a originalității în temeiul proiecțiilor avansate chiar de scriitor: astfel, Nicolae Balotă muta accentele în funcție de cochetării afișate de Călinescu, în repetate rînduri, cu zonele barocului - în vreme ce Nicolae Manolescu, el însuși îmbibat de voluptățile livrescului, evidențiază viziunea estetizanta. Tabloul marchează predispoziții stilistice legitimate, de real efect, si totusi... Totuși, rămîne loc pentru a vedea
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
lipsa din coeficientul de inteligență al celor care ne conduc cu deplină abjecție morală. Fire acomodanta, românului îi pasă prea puțin că vecinul său de ieri, fostul securist cu care împărțea scară de bloc, a ajuns astăzi un multimiliardar invizibil, mutat la vila și slujit de-o armata de bodyguarzi cu fețe impenetrabile, înarmați până-n dinți, care le protejează afacerile murdare. N-avem nici o tresărire când alt vecin, care ne turnă sistematic la sectorist și la securist dacă se întâmplă să
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
Dumnezeu a decis: chimie. Și mi-am spus că asta e destinul meu. Mi-am luat diplomă cu Magna cum laudae, am fost numită asistență la Politehnica din Iași, dar n-am practicat nici o zi pentru că familia mea era deja mutată la București, după refugiu și după război. N-am putut trăi despărțita de ei. Și ce-ați făcut? La Iași, dar mai ales la București, am văzut foarte mult teatru. Era o explozie de teatru extraordinară în ^45, ^46, în
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
convins-o. Ea continuă să insiste, inclusiv în stabilirea lui la Iași. În martie 1882 poetul vestea că a discutat cu d-na Slavici pentru a-i găsi, ei și lui, o locuință potrivită pe Podul Mogosoaiei, unde se va muta de Sf. Dumitru. Pentru că, la sfîrșitul lui martie, Veronica să i se plîngă că el e inutil gelos și că presimte că dorește să rupă relațiile cu ea. Apoi, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, îi cerea un permis
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
ușoară. endemica.// parcă-i împunge dracul în coaste. șuiera/ pe lînga urechi o ghiulea, o sudalma/ plescăind că o palmă pe ceafa aproapelui/ și ăla se apără slobozind cîteva salve/ cu artileria grea: se întinde o ciupercă de gaz/ care muta din loc belicoasele nări/ iar pe gheață verzuie/ cad retezate mormane de nașuri/ jupite" (Amurg burghez). Încercînd a-și neutraliză repulsia ori spaimă ("o spaimă crepusculara, atavica"), autoarea își mărturisește rîsul (firește un rîs amar, firește un "rîs galben") în fața
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
trei-patru ori, "the good-bye kiss" devine concupiscenta curată, incestul - un progres tehnologic! Altă scenă: Judy Garland cîntă. Iar înainte-înapoi, ca la rap - sunetul miaună distorsionat, vocea lui Garland e un Guignol muzical... Cu această farsă obraznica, "la îndemîna oricui", Arnold muta scurt-metrajul în secolul XXI, lăsîndu-ne să ne gîndim că în artă, adesea, micile tifle ascund mari revoluții.
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
la nou, iubindu-si cu pasiune orașul și având o nedesmintită vocație a mecenatului. Nu erau, desigur, niște sfinți. Roase de boli endemice și secerate de epidemii, cartierele mărginașe ale Barcelonei, ca și Orașul Vechi - abandonat sărăcimii pe masura ce bogații se mutau în casele noi și confortabile din Eixample -, erau totodată cuiburi ale prostituției și ale crimei (precum suburbiile londoneze ale lui Dickens, cu jumătate de veac înainte). Cu muncitorii lor abrutizați de mizerie și de viciu, patronii nu aveau deloc amâna
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
aprilie 1964, care nu ignoră instinctul primitiv de autoconservare politică față de Kremlin cu tendințe monolitice. Oricum, "identitatea națională și dezvoltarea economică erau privite cu simpatie de toți românii. În 1960 accentul cădea pe creșterea economică; pînă în 1961 el se mutase pe identitatea națională", P.M.R. căutîn- du-si o legitimitate istorică. Dar, chiar în această, stăruie autorul, această politică "era, de fapt, un stalinism românesc, autoritar și irevocabil, opus atît ăideologiei burghezea cît și centralismului democratic". Autorul mai considera că bunăstarea
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
și la un mediu economic în stare de funcțiune. Ceaușescu, așa cum e invocat de acești oameni, nu mai înseamnă ceausismul, ci mai curînd amenințarea cu fantomă acestuia. Paradoxal, dar ei nădăjduiesc că datele convenabile din trecutul lor personal să fie mutate astfel în situația de azi, prin recursul la această amenințare politică al carei personaj nu mai poate candida la alegeri. Că acest înapoi la Ceaușescu e un simptom îngrijorător al disponibilității unora dintre noi de a renunța la libertatea individuală
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
adversarilor e în ordinea lucrurilor, chiar dacă situațiile sunt de-un comic irezistibil: un Ion Iliescu pârându-i la New York pe țărăniști și pe liberali pentru că nu fac reforme e, totuși, un gag demn de epocă de aur a comediei mute (mute de uimire, desigur!). Mai puțin comice sunt atitudinile celor rămași acasă - că, de pildă, domnii președinți de Senat, respectiv, de Cotroceni - Român și Constantinescu. La unison, dovedind o coordonare a nesimțirii demnă de-o cauza mai bună, acesti co-arhitecti ai
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
elogiind timpul recluziunii: s-a luminat petrecând zile plăcute. Din nenorocire e bătrân: "E dureros afară din cale să te știi om bătrân când simți în tine pornirea de-a intra în lupta nu numai crâncena, ci totodată și îndelungată". Mutat în închisoarea de la hotel ăModernă, e așezat în camera cu Saniel Grossmann: se împacă de minune cu el; nici unul dintre deținuții cu care ar fi împărțit "celulă" nu putea fi mai bun decât el: În adevăr, nici Grossmann n-ar
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
pe Gazonal al tău!..." Interlocutorul era Bixiou, cu care pictorul se înarmase pentru a-l trage în poza pe verișorul sosit din provincie." Prima impresie, încă de la restaurant, a provincialului, este colosală. El va povești acasă, la ai săi, Balzac mutînd scenă, atît de modern: - "Nu te supără, verișorule dragă! sînt al tău!" a strigat Leonas drăguțul de el strîngîndu-mă în brațe, le povestea Gazonal prietenilor săi, la întoarcere, acasă. Și crez că - mai spunea el - mă luase amețeala cînd văzui
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
Hanno Höfer, ăn condiții normale, ar trebui obligat să debuteze, neăntărziat, ăn lungmetraj; dar cum noi nu trăim an condiții normale... Premiul pentru scenariu i-a revenit unui film fără nici o vorbă: My country (sârbesc), de Milos Radovic. O comedie muta, la o barieră, pe un drum de țară, ăntr-un câmp. Succesiunea gagurilor și crescendo-ul catastrofelor șanț nu numai de un umor strălucitor, dar definesc, ăntr-adevăr, "țara mea" (țara lor): reacții brutale, totale, definitive; violență demențiala, născută din mai nimic
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
hotarele gândirii mele. Deci aceste forme pe care le surprind în ființarea lor, alcătuiesc împreună cu mine, lumea mea. Modul de expresie al lor, al lucrurilor le este desigur propriu. Ele pot fi mai mult sau mai putin expresive, vorbitoare sau mute și pentru mine mai mult sau mai putin consistente. Dar ce este de fapt consistentă? O mai mare sau mai mică putere de a gândi, de a cuprinde ființă lucrului în propria ta gândire, în prezentul ei. În niciun caz
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
nu s-a ăncheiat cel de-al doilea mare război, nu se susține. Editorialistul Adevărului vrea să inducă cititorilor săi ca an România nu s-a schimbat nimic și că cele ăntămplate din '89 ăncoace n-au făcut decât să mute zidul pe plaiurile noastre. Până la un punct, editorialistului de la Adevărul nu i se poate nega punctul de vedere.România n-a știut să se grăbească și n-a știut nici să devină europeană la fel de repede că țările estice care ne-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
poemului care trece/ dintr-o mana ăntr-alta!" (Ioan mă strigă). Sau sensibila-i raportare la o pisică: "Doamne ce orbitoare e viața silabisita a ăntelegere/ a cuprindere a totul an preajma unei ființe.../ Pisică noastră e surda. Pisică noastră e muta./ Mai deunăzi era chiar moartă an curte!" (Pisică noastră). Sau un acord duios ănchinat cărtitei și cainelui: "Naufragiul premiul/ Marele premiu/ ar putea fi cărtita care ma trezește/ cu săpăturile ei de o jumătate de secol/ semn că odată si-
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
paginile vreunei publicații academice) studiul acesta al d-lui Liviu Leonte să capete valoare referențiala. Mai ăntăi aș notă precizarea adevărată că din 1930 (deci cu trei ani ănainte de ăncredintarea conducerii către M. Ralea și G. Călinescu) revista se mută (administrativ și redacțional) la București, lăsând Iașiul fără principalul ei factor cultural. Dar până an 1933 de revista va continua să vadă, cu ultimele puteri, G. Ibrăileanu, desi rolul său de critic literar e estompat, locul său fiind nu ocupat
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
revoluție a limbajului poetic, ăn jurul cărților sale dându-se o adevarată "bătălie a (neo)modernității". Căci a face literatura autentică, a crea o poezie pură ăncepea să echivaleze tot mai mult cu o rezistență reală, lupta pierdută an afară mutându-se an interiorul fiecăruia. Universul imaginar al artei rămânând singurul "spațiu" mental liber, actul comunicării artistice se transformă an unică șansă de "evadare" ficționala din ănchisoarea totalitara. an imanenta vidului dictaturii istorice, poezia este locul mistic al revelației (inspirației) transcendentale
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare -, pe Bogdan Vodă, pe Mihai Eminescu etc., iar
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
sau siberian de opt ani (și asta numai pentru primele cinci volume). Apoi, ăn 1909, prințul Carol nu era anca fiul regelui pentru bunul motiv că prințul Ferdinand a devenit rege al României an 1914. Viața Românească n-a fost mutată tocmai an 1948 la București ci anca an 1930, ănainte de a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr pe d-na Cornelia Pillat, căreia, repet, ai prețuiesc muncă
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
copii. Că s-a născut cu crăița a demonstrat faptul că, la naștere, fratele său geamăn a murit, iar el, Harry, a rămas în viață. Tatăl său, funcționar la o fabrică de cherestea, practica spiritismul. În 1913 familia Brauner se mută la Viena, de unde se va întoarce doi ani mai tîrziu. Singurul rezultat al acestei tranzitorii transmutații a fost faptul că Harry, asemenea fraților și surorii sale, învață nemțește. Locuiau, acum, la Brăila și, cum Harry e atras de melosul popular
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
mărturisit că "norocul nostru cel mare" a fost că a descoperit, la Brăila, pe un Petru Cretu Solcanul, cîntăreț popular). Pentru viitorul etnomuzicolog Brauner ceva din tezaurul acesta popular s-a sedimentat în subconștientul sau. Tot peregrinînd, familia Brauner se mută în 1917-1918 la București, locuind undeva în Calea Victoriei, alături de actualul Cazino Victoria, clădirea unde a funcționat pînă în 1944 ambasada Germaniei la București. Urmîndu-si vocația, s-a înscris la Conservator, avîndu-i profesori pe D. Kiriac, Ștefan Popescu, Const. Brăiloiu. După
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
originar. Preludiul, a rămas singur a preludiu la o absență: fugă; Scherzo-ul a părăsit simfonia și caracterul săltăreț; Valsul a lăsat în urmă Viena, parfumurile și cochetăria ei; Studiile (Leș Etudes a ce fel de "Gradus ad Parnassum"?) au mutat exercițiul diabolic în câmpul tehnicii transcendentale; Baladele povestesc tot ce scrie Mickiewicz în poemele lui narative fără să istorisească ceva; Sonatele nu mai asculta decât de vântul care matură viețile și mormintele. Am înțeles, târziu, ca instrumentul pe care il
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
de camere grupate în trei categorii" - și face o referire fugitiva la locul unde a fost turnata elicea vasului, un loc "foarte îndepărtat", "din celălalt colț al Europei". În momentul în care înțelegem că este vorba despre România, autorul își mută privirea chiar asupra României, povestindu-ne ce se întâmplă în 1986 într-o fabrică de ustensile pescărești dintr-un oraș de provincie. Această fabrică primește pe neașteptate comandă de a produce zece clopote, pentru cimitirele noi apărute în preajma orașului. Comandă
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
constat în întâlnirea, foarte devreme, pe la 10-12 ani, cu Radu Petrescu și cu M.H. Simionescu. Nu știu care mi-ar fi fost destinul dacă nu-i întîlneam pe ei. Poate, dar asta e doar o simplă supoziție, daca nu ne-am fi mutat în 1939 la Târgoviste și ne-am fi continuat traiul la Huși, datorită educației primite și, mai ales, bibliotecii tatălui, aș fi ajuns jurist sau filosof. Sau și una și alta, așa cum a fost și părintele meu." Cu cei doi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]