738 matches
-
trenului dimpotrivă Mărășești Miercurea Ciuc perechea din aval, al doilea brăduț îl aruncă pe linie, își dă voie la vale, marcaj de rambleu punctele exagerate stîlpi electrici, Visează androizii oi electrice? România țara mai bună decît renumele ei, mărfar în mișcare, nămeți cu lemn ori cărbune, cutele zăpezii traverse la Palanca, rădăcina muntelui bradul, valea neteziș în lumini, întunecimea versanților străpunsă în două locuri, numele tău e Legiune! risipă, confuzie în nume, Brusturoasa cîinele caută în verandă, pe preș, la noapte îngheață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate tot atavice sînt, ninge, deșertul om locuibil fără repere interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri electrice, rambleu tot orașul, de la nivelul etajului scade la gară, spațiul se încarcă pe urbanitate, zăpada organ de om se lipește de tren. INTERVENȚIE ÎN TEXT Textul mnemotehnica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
instalată o baterie de artilerie. O altă baterie era mai la nord pe muntele Le Col de la Creche. Italienii n-au putut trece de năprasnica apărare care făcea valea rîului Guil inutilizabilă pe timp de război. În zare, acoperit de nămeți se arată La Gardiole des Alpes, într-un dialog mut cu Le Pas de la Cula. Păduri cocoțate în locuri inaccesibile ocrotesc valea de avalanșe. Frumuseți bănuite în amurg de noapte așteptau ziua ca să-și copleșească privitorul prin splendori ascunse. Splendori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
seară agreabilă urmărind, la televizor, un horror. Nu e zi să nu fim intoxicați de „informații“ spectrale privind fie realitatea imediată, fie realitatea continentală sau planetară, fie cea cosmică. De mare succes se bucură, de pildă, „încălzirea globală“. Dârdâim sub nămeți, alunecăm pe gheață, nu ne mai putem desză pezi trotuarele și automobilele, dar citim terorizați despre inflamația generală în care vom sucomba curând. Vom muri de cald, ne vom trezi într-o bună zi cu Polul Nord în cana de cafea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scurmând omătul pentru nevoile mele pisicești, am dat de pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică lămurită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai tare, pe măsură ce se apropia de Echinocțiu. În aer se simțea boarea primăverii.. care venea. Afară se auzeau streșinile curgând, și, prin ogrăzi se mai vedea ultima zăpadă strânsă pe lângă copaci la rădăcini. Stai și te întrebi, unde mai sunt nămeții aceia de argint, prăvăliți din slăvile albastre... Unde ?!.. Unde s-au dus ?! Aerul mirosea a proaspăt.. Inima primăverii zvâcnea pe aproape, o auzeai în plesnetul mugurilor... și, în zborul fluturilor. Ghioceii răzbiseră demult de sub zăpada albă și uscată,.. Clopoțeii și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Dumnezeu, ori teama de Dumnezeu a celor din avioane, ocolind măcar bisericile și o parte din clădirile și edificiile importante.. „Sistematizarea”, însă, n-a iertat nimic. Ziduri, bolți centenare și pereți de cetate, peste care au trecut bombele ultimului război, nămeții grei, vijelii năvalnice, și cutremure năpraznice, dar fără să le clintească, urmând demolarea și „sistematizarea” comunistă, să le înlocuiască cu niște blocuri greoaie într-un peisaj romantic plin de amintiri și înobilat de pașii marilor înaintași. N-au scăpat furiei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să răsfoiesc o carte, dar rândurile îmi joacă pe dinaintea ochilor, fără să le percep miezul. Fereastra, ochiul dumnezeirii, mă atrage ca un magnet, iarăși și iarăși... Vreau să sparg acest „joc al ielelor”, și hotărăsc să pornesc afară, aiurea, prin nămeți, să simt „gustul” frigidei Doamne a zăpezii! Fulgii dansează grațios, feeric, din hăurile neantului până pe huma pâsloasă, asemenea vestalelor lui Apollo... Întorc capul spre cerul plumburiu și câțiva fulgi ștrengari mi se lipesc de obrajii deja îmbujorați. Un pas nesigur
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să ne întâlnim în același gând de rugăciune, în cinstea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Dar nu erau acolo. Ceilalți nu știam pe unde sunt repartizați și nici în ce camere erau. Am ieșit pe aleea de zăpadă, mărginită de nămeți înalți. M-am aruncat în zăpadă ca să nu fiu văzut și m-am rugat. Nu puteam să încheg nici un gând. Ședeam mut în fața Dumnezeirii Care Se sălășluia în iesle prin Fiul Întrupat, pentru toată lumea și pentru mine. Nu știu cât timp am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ceasul zice tot mereu: „Vremea-i iute Iute cum bat eu” Tic-tac, tic-tac! Bat ceasul tot cu grabă: „Acel ce nu învață Nu-i copil de treabă”. ¾ S|RB|TORILE DE IARN| Uite, vine Moș Crăciun de Oltilia Cazimir Prin nămeți în fapt se seară A plecat către oraș Moș Crăciun c-un iepuraș Înhămat la sănioara. Uite o casă, colo-n vale, Cu ferestre luminate, Mosul s-a oprit din cale Cu toiagu-n poartă bate. Bună seară, buna seară! Iaca
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
i-ar îndepărta pe puținii oameni de biserică. «Sunt atât de sărac că mi-i frică să spun că mai cred în Dumnezeu. Nu mai pot...», îmi zicea un bătrân din Ponor. Urmele lui Dumnezeu Cobor cu părintele Bradea prin nămeți. Și-a luat cârja groasă de frasin. Risipite pe coastă, case și vechi grajduri acoperite cu paie se zgribulesc în noapte. Moții își învelesc acareturile cu paie de grâu, prinse în țepușe, să nu le ia vântul. Văgăuna de După Deal
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
zic meteorologii: timpul probabil. Adică presupus, nesigur, aproximativ, sau mai știu eu cum să-i zic. - Vezi că iar s-au înșelat? - Se mai întâmplă... - Da, dar au pus pe jar atâta lume... - Bine că n-au pus-o pe nămeți. - Dumitale îți arde de glumă. - Cum să nu-mi ardă, dacă am trecut de viscol?!... - Să nu ne grăbim cu afirmațiile optimiste, domnul meu, că lucrurile nu s-au stabilizat încă. - Ba da. - De unde știi? - S-a dat un comunicat
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
imposibil de surprins realitatea. Nici universul acesta proiectat în viitor nu e menit să dureze pentru că e imediat subminat, incertitudinea intervine și e dată de alunecările imaginației bulversate, "poate până la urmă voi sta resemnat/ așteptând lupii să se scurgă printre nămeți/ cu burta suptă și adulmecând prin ger/ să mănânce cu editorii din farfurii poeți". E aici o atitudine ironică, o referire la o ipostază, o poză poetică. Incertitudinea se asociază constant cu senzația de lichefiere a lumii, cu pierderea în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
afară, Cum vîjîie Crivățu-n ramuri Regret că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și face de cap guturaiul Și n-
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
Poiana Negri. La Capu Satului, în extremitatea estică a municipiului Câmpulung Moldovenesc, există și acum Depoul de locomotive. Fiecare dintre aceste obiecte, ce par neînsuflețite, ar putea povesti multe despre traseele pe care le-au străbătut, iarna și vara, pe nămeți sau pe arșiță, cărând oameni, bunuri, minerale, trunchiuri. Povestea locomotivelor « Thomas și a prietenilor săi » (din Bucovina), precum cele din DVD-urile copiilor și nepoților noștri, pare că s-a oprit. De fapt, ea merge mai departe... Cartea Domnului George
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu sunet metalic, din vreun plop, așezându-se moartă pe caldarâm. Arsă de vară. Moartea unei frunze, o moarte anonimă. Într-un ultim grad de confidențialitate“. Atât lumea lui „El“, cât și lumea lui „Tu“ stau sub semnul ninsorii, al nămeților cât casa, al pădurilor înghețate, al iernii „cu viscole de zăpezi, cu viscole de ploi, cu viscole de arșiță, cu viscole de flori, cu viscole de fân, cu viscole de oameni ce te vor troieni“. Toate anotimpurile sunt ierni, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
L|Z|RESCU Vi-l puteți imagina pe Sisif? Cărând bagaje? Ei bine, eu asta am făcut cu patru zile înainte de Revelion, timp de vreo câteva ore, cât a ținut du-te-vino-ul pentru a căra bagajele de la un tractor înpotmolit în nămeți până la cabana lui Dorel din Munții Rodnei, unde mi-am petrecut sfârșitul, dar și începutul anului. „Bolovanul“ răsturnat pe la jumătatea muntelui era construit dintr-o tonă de mâncare și băutură, împărțite în rucsaci, nenumărate pungi și pungulițe de plastic, genți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de binecuvântarea oazei care-i oferă răcoarea umbrei unor palmieri și apă de băut; aviatorul care traversează cerul înstelat al nopții și privește la luminițele din satele și orașele lumii peste care trece, la munții falnici cu pletele albe de nămeți sau la puzderia și forfota de luminițe, din marele metropole, văzute de la 11 km altitudine; la astronomul care fascinat de stelele cu planetele lor cuprinse în galaxii, care se rotesc în spațiu și se deplasează cu viteze amețitoare, sau la
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul al doilea și al patrulea, refernul II Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți Și aduce daruri multe La fetițe și băieți Moș Crăciun, Moș Crăciun Din bătrâni se povestește Că-n toți anii negreșit Moș Crăciun pribeag sosește Niciodată n-a lipsit Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul al doilea și al patrulea, refernul II Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți Și aduce daruri multe La fetițe și băieți Moș Crăciun, Moș Crăciun Din bătrâni se povestește Că-n toți anii negreșit Moș Crăciun pribeag sosește Niciodată n-a lipsit Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cocoțată pe două scaune ude dintr-un stadion și, într-o astfel de situație, în loc să te gândești la ce spui, te gândești la cum să nu cazi. Există situații și mai complicate. Unii dintre colegii mei au transmis cocoțați pe nămeți de zăpadă, în mijlocul unor rafale de vânt, riscând în orice moment să fie luați pe sus și fiind nevoiți să își controleze vorbele în timp ce încercau din răsputeri să se mențină drepți. Situația poate deveni de-a dreptul hilară, dacă reporterul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ca prin vise de apă, transparențe ce atrag, cheamă vederea dincolo de câmpul imediat vizibilului: "Pe mâluri sclipitoare, prin grote luminate de îngeri,/ în vrafuri de puf cristalin în care dorm fluturii,/ sufletul meu însetat de lumină/ vine pe sănii prin nămeții purificați"93. Transparența pune în distanța transcendentului, a transferului în invizibilul vizibilului. Trupul străluminat, înălțat în puritate, premerge sufletul care, despovărat, legat doar de ceea ce sus îl dezleagă, vine în lumină, trece în netrecător. Iar ceea ce trece se distanțează, își
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a Întâlnit: „decăderea morală, negarea virulentă a adevărului, dacă el nu convine, complacerea cu minciuna, dacă ea Îi oferă confort. De fapt satul nici nu vrea să cunoască adevărul, acesta Îl irită, Îl scoate din sărite”. (05.12.2009) Alți nămeți, aceeași istorie sau cum ne conduce gândirea socială Primesc o carte pe care o așteptam cu interes, o idee născută la Iași În urmă cu un an și ceva, În timpul unui congres european de psihologie socială. I-am sugerat atunci
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Dunele! Văd pentru prima dată în viața mea dunele deșertului. Totdeauna mi le-am imaginat ca pe litoralul nostru. Ca pe niște valuri potolite, nesfîrșite, care se pierd în zare. N-am crezut că au înălțimea asta. Am senzația unor nămeți uriași de zăpadă aurie. De zăpadă încinsă. Imaginația mea de pe alt meridian are nevoie de termeni de comparație. Mă gîndesc la nămeții viscolului din '54. Nisipul este la fel de înalt, la fel de nesfîrșit, neiertător, multiplicat la infinit, fără speranță, fără viață, bătrîn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
valuri potolite, nesfîrșite, care se pierd în zare. N-am crezut că au înălțimea asta. Am senzația unor nămeți uriași de zăpadă aurie. De zăpadă încinsă. Imaginația mea de pe alt meridian are nevoie de termeni de comparație. Mă gîndesc la nămeții viscolului din '54. Nisipul este la fel de înalt, la fel de nesfîrșit, neiertător, multiplicat la infinit, fără speranță, fără viață, bătrîn ca pămîntul, insensibil, absurd. Mașina lasă dîre adînci pe care nisipul le acoperă pe neștiute, ștergînd urma trecerii noastre prin spațiul galben
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]