802 matches
-
a format și se mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu cele din comedii, cu accente dramatice, chiar dacă aceasta reprezintă o altă etapă literară În creația scriitorului. Celălalt univers tragic al operei lui I. L. Caragiale este ilustrat atât În dramaturgie („Năpasta”) cât și În nuvele („Păcat”, „O făclie de Paște”, „În vreme de război”). În această parte a operei lui I. L. Caragiale se poate descopri o forța a analizei psihologice neîntâlnită În literatura română atunci. Din cele arătate mai sus, s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a vorbit mai sus. Cele patru capodopere ale comediei românești dintotdeauna au aruncat o foarte serioasă uitare peste cele câteva titluri, despre care nimeni nu-și mai amintește. Dar un loc aparte În creația lui I. L. Caragiale Îl ocupă drama „Năpasta”, apărută la 1 ianuarie, 1990 și jucată În luna februarie a aceluiași an. Critica a considerat această dramă „o Încercare a 122 Fl. Manolescu, În „Dicționar de literatură română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce constă spectacolul, dar ne-am dus. Mai mulți consăteni au alergat să-și adune animalele priponite la albie. Ne-am așezat pe un pod dintre Moldova și Muntenia și-am așteptat să vedem dacă se adeveresc spusele sătenilor despre năpasta care se apropie. Zvonul părea cumva neîntemeiat. Râul într-adevăr crescuse, dar nu arăta deloc periculos. Pe mijlocul albiei exista o ridicătură sub formă de insuliță, pe care rămăsese o vacă. Stăpânul, însoțit de un câine, s-a dus să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
care trebuie să se scarpine-n cap, articol În care Caragiale realiza un comentariu ironic la adresa unui text trimis de Caion cu privire la părul iubitei. Astfel, Caion va publica În Revista literară articolul „Domnul Caragiale”, acuzându-l că ar fi plagiat Năpasta după piesă ungurească Nenorocul scrisă de Kemeny Istvan și tradusă În românește la Brașov În anul 1834 de Alexandru Bogdan. După ce Caragiale introduce o acțiune În justiție Împotriva lui Caion, acesta publică În aceeași revistă articolul „Domnul Caragiale n-a
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
hotărârea judecătorească este atacată de Caion asistat de doi avocați valoroși. În timpul rejudecării Caion recunoaște că acuzația de plagiere a lui Kemeny avea rolul de a provoca polemică, dar afirmă totodată că există asemănări de abordare a subiectului Între piesa Năpasta și Puterea Întunericului. Hotărârea instanței a surprins și degustat pe Caragiale: Caion a fost achitat deși ulterior a fost dovedită eroarea juraților În aprecierea cauzei. Eroarea a fost reparată mult mai târziu, după 70 de ani la cererea Muzeului Național
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
mult din cauza acestui proces căci Academia Română Îi va respinge de la premiere volumul de proze Momente. Surprinzător este faptul că abia Încheiat acest proces de plagiat Caragiale-Caion (martie-iunie 1902) apare o nouă știre potrivit căreia la Paris fusese plagiată chiar opera Năpasta a lui Caragiale de un francez André De Lorde. Acesta a tradus Năpasta și a intitulat-o L’idiot, publicând-o sub nume propriu În revista L’Europeen. Ulterior a fost pusă În scenă la Teatrul Odeon din Paris. „Mistificarea
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
proze Momente. Surprinzător este faptul că abia Încheiat acest proces de plagiat Caragiale-Caion (martie-iunie 1902) apare o nouă știre potrivit căreia la Paris fusese plagiată chiar opera Năpasta a lui Caragiale de un francez André De Lorde. Acesta a tradus Năpasta și a intitulat-o L’idiot, publicând-o sub nume propriu În revista L’Europeen. Ulterior a fost pusă În scenă la Teatrul Odeon din Paris. „Mistificarea a fost descoperită de Th. Cornel și a luat atitudine, publicând tărășenia În
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
cu textele, român și francez, puse În paralel pentru putea fi dovedit plagiatul”. Acuzatul a dovedit că „el a luat subiectul său de la un autor german. Acest autor a fost redactor la un ziar german din București; el a cunoscut Năpasta, și-a Însușit subiectul și l-a cedat domnului de Lorde!”. Revista pariziană Revue Bleue publică o apreciere elogioasă a piesei scriitorului francez André de Lorde. Însă „subiectul este identic ca acel din Năpasta mersul intrigii exact la fel, personajele
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
german din București; el a cunoscut Năpasta, și-a Însușit subiectul și l-a cedat domnului de Lorde!”. Revista pariziană Revue Bleue publică o apreciere elogioasă a piesei scriitorului francez André de Lorde. Însă „subiectul este identic ca acel din Năpasta mersul intrigii exact la fel, personajele poartă chiar numele cu care le-a botezat Caragiale”. Năpasta nu e singura piesă a lui Caragiale care a fost plagiată. În Franța teatrul Variétés din Paris a pus În scenă o dramă Într-
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
de Lorde!”. Revista pariziană Revue Bleue publică o apreciere elogioasă a piesei scriitorului francez André de Lorde. Însă „subiectul este identic ca acel din Năpasta mersul intrigii exact la fel, personajele poartă chiar numele cu care le-a botezat Caragiale”. Năpasta nu e singura piesă a lui Caragiale care a fost plagiată. În Franța teatrul Variétés din Paris a pus În scenă o dramă Într-un act. Drept răspuns la scrisoarea lui Matei Rusu către cotidianul Comedia În care Își arăta
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
terifiant, de pildă în O făclie de Paște (tradusă în franceză de Ad. Clarnet, 1912), unde un hangiu prinde printr-o gaură din ușă și arde cu lampa brațul unui hoț: detaliul este imaginat și redat cu atrocitate. Drama sa Năpasta are vigoare. După Vasile Cosmovici, Gh. Bengescu-Dabija ne oferă o tragedie: Pygmalion; Al. Dorna și L. Dauș cultivă atât romanul cât și arta dramatică, iar Alexandru Davilla, fost director al Teatrului Național și director al Teatrului Davila, crescut în Franța
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
privitoare la orășel și la locul său în istorie era acela că acolo nu se găsea nici un fel de fast-food. Un lucru cu totul neobișnuit la vremea respectivă, care te făcea să îți închipui că peste localitate se abătuse cine știe ce năpastă, de pildă o mare sărăcie, sau că locuitorilor le lipsea spiritul de aventură; dar nu era vorba decât de o eroare a computerelor care aleg locațiile pentru fast-food-uri. O altă particularitate istorică a locului era faptul că marile sale vile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
fel ca pe pachetele de țigări, e timpul să atenționăm cititorul asupra riscurilor la care se expune. Și la câte riscuri se expune, mamăăă! Cei care au boala lecturii știu prea bine despre ce vorbesc. Așa că, dacă se abate vreo năpastă asupra noastră (voastră), dacă cumva începem să ne transformăm în mai știu eu ce ființă stranie, putem da vina fără probleme pe literatură, asemenea lui David Kepesh-Sânul: „Am luat-o din literatură“. Deci una dintre lecțiile simple pe care ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
lui, lăsate moștenire. Păcat că de unele nu a avut fericirea să le vadă terminate și date în folosință poporului român. Poate că generațiile viitoare îl vor pomeni, când vor folosi aceste obiective, chiar și-n glumă. În mod special, "năpasta" cade pe "Casa Poporului și pe Bulevardul Victoria Socialismului", toată vina (deși eu zic „meritul”) i se atribuie lui Nicolae Ceaușescu. Mă întreb dacă acești oameni cu atâtea studii, cred în cele afirmate... Este oare românul nostru atât de ipocrit
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a controlat și s-au dovedit false,ori le-am mascat eu să pară așa. Până la urmă a presupus că erau bârfe din partea unor persoane invidioase s-au geloase pe relațile noastre familiare bune, că așa-i românul nostru. Altă năpastă și mai mare căzută pe capul nostru și-n special pe al meu a fost că Mariana a rămas însărcinată. Era firesc după atâtea momente de vis petrecute împreună,nu se putea să nu fie și urmări care să afecteze
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu ea pe tâmple, la ochi, pe frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu bărbații, ca să fie ferite de boli grele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu ea pe tâmple, la ochi, pe frunte, la nas, la inimă și încheieturi, iar restul se varsă pe . un câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu bărbații, ca să fie ferite de boli grele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ai luat? O, timpuri! O, moravuri!” Barbu Stefănescu Delavrancea a fost și un remarcabil avocat, iar în anul 1902 l-a reprezentat pe Caragiale într-un proces intentat de dramaturg unui publicist, Caion, care îl acuza că a plagiat drama Năpasta.. Iată un exemplu de oratorie ciceroniană: “Iaca omul, domnilor magistrați, pe care-l judecați. E complet felul lui. Nu se sfiește de nimic. Urăște pe Caragiale? Il calomniază și calomnia și-o debitează în termeni înfiorători de murdari. Dar ca să
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
și nu ne duce pe noi în ispită”, adaugă cererea de izbăvire de „cel viclean”, ca și cum prin primul cuvânt și prin cel de-al doilea, cu același înțeles, se numește același subiect. Cine nu a intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin cel de-al doilea, cu același înțeles, se numește același subiect. Cine nu a intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens. Ce-am putea deduce dintr-o asemenea tâlcuire a rugăciunii?” înțelegem că ssufletului nu se poate feri de atingere cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens. Ce-am putea deduce dintr-o asemenea tâlcuire a rugăciunii?” înțelegem că ssufletului nu se poate feri de atingere cu ispita, pentru că vrăjmașul ne îndeamnă cu ademenirile lumii acesteia, purtându-le pe sub privirile noastre, spre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu puterea de a face ca ce e greu să se ridice către înalturi, acolo unde își are neamul zeiesc sălașul". Căci "din toate câte țin de trup, ea mai ales ne înrudește cu divinul"47. Când însă, "prin cine știe ce năpastă, de viciu și uitare", sufletul se îngreunează, el "își vatămă aripile și cade pe pământ", "mulțime de suflete se schilodesc, iar alte multe își află mulțime de aripe frânte", iar "din această clipă, părelnicia rămâne să le fie hrană"48
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a fost o mișcare genială. Încă mă îndoiesc că a fost vorba de spontaneitate. Mai degrabă cred că unul dintre consilierii dlui Băsescu (poate unul de RP) l-a antrenat atât de bine, încât dl Băsescu a părut sincer recunoscând năpasta acestui 2004, când românii au avut de ales un președinte dintre doi (foști) comuniști. Dacă alegătorii au fost cu adevărat păcăliți de această găselniță ori doar au dorit, de dragul schimbării, să se lase pacăliți, e o chestiune de subconștient colectiv
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]