811 matches
-
transformați în cornuta solară de o zână orgo¬lioasă de pe celălalt tărâm: „toț’ cerbii care era[u] în lanurile [pe] care le-a văzut de iarbă, de grâu și de iarbă, ăia nu era altceva decât feciori de-mpărați, viteji, năzdrăvani, feciori de popă, care ajunsese până la vila respectivă și toți au refuzat-o pe fata respectivă și ea i-a prefăcut pe toți în niște cerbi” (Purcăreni - Argeș). Proba inițiatică a confruntării psihologice cu instanța supranaturală are ca scop cufundarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Înserarea, ca moment de tranziție între două perioade, poate fi privită drept un echivalent al sărbătorilor de iarnă, diminuarea gradată a soarelui necesitând, în ambele cazuri, o faptă eroică. Gestul saltului „în vânt, în pământ” nu e caracteristic numai calului năzdrăvan, care pare, din acest unghi, să înglobeze caracteristicile infernale ale eterului și pământului. S-a considerat că glasul mărului este, de fapt, al fetei, ca o „întruchipare a Demetrei telurice” : „Prins-ași măru de-a-ntrebare:/ - Cine-n lume s-ar d
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu flori,/ Nime-n lume nu mi-l vede,/ Numa' Ion bun bărbat” (Mlăceni - Vâlcea). În urmărirea rituală, adevărata confruntare se dă între forțele magice ale bourului, ca exponent al energiilor precosmice și al întune¬ricului și forțele calului, ajutorul năzdrăvan cu natura duală a călăuzei dintre lumi. Puterea acestuia se acumulează, cu formula bine cunoscută, din elementele esențiale: „Sai în vânt, sai în pământ!”. Atât bourul, cât și calul dețin controlul asupra teluricului din materia căruia se trag: „Boul din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Atributele calului nu trebuie însă privite separat de flăcău, calul și călărețul formează de fapt o singură entitate, al cărei cumul de forțe reprezintă cheia trecerii cu bine a probei. Mai mult decât atât, V. I. Propp consideră că „ajutorul năzdrăvan constituie doar o expresie a puterii și capacităților eroului”. Înainte de confruntarea propriu-zisă, care constă în urmărirea leului sau capturarea lui, animalul stihial trăiește uimirea de a vedea tânărul pe domeniul său: „- Ce-ai cătat junel, pe-aici?/ Doar căile le-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numai i s-o d’esfăca carn’ea d’i pi uosă. Ș-apoi o rămas iel moștenitor” (Rașca - Oaș). Nașterea întru mit prin baia în lapte este o formă a consacrării, insolența împăratului pasiv a fost pedepsită de calul năzdrăvan, funcția acestor animale fiind adeseori justițiară în basme, unde femeile rele sunt cel mai frecvent ucise prin schingiuirea de către un cal htonian, care nu a văzut lumina soarelui până în momentul execuției. Pe de altă parte, calul năzdrăvan revine la forma
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pedepsită de calul năzdrăvan, funcția acestor animale fiind adeseori justițiară în basme, unde femeile rele sunt cel mai frecvent ucise prin schingiuirea de către un cal htonian, care nu a văzut lumina soarelui până în momentul execuției. Pe de altă parte, calul năzdrăvan revine la forma sa miraculoasă printr-o abluțiune în lactic solicitată viteazului: „-Atunci scaldă-mă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”. Laptele folosit la îmbăiere devine un pretext pentru motivul jafului arhetipal, într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
incompatibilității cu natura malefică prin excelență a mamei zmeoaice: „Cum l-a văzut, tata al lu Mustață de Aur și Barbă de Mătase - fiind și acela zmeu, că erau zmei amândoi - imediat l-a-nghițit pe loc” (Pătuleni - Dâmbovița). Accesul la obiectele năzdrăvane este condiționat de trecerea prin pântecele infernal, ca răsturnare a nașterii în lumea albă, și șederea temporară are intensitate maximă, comparabilă cu preluarea forțelor nestăvilite din trupul sălbăticiunii în care s-a metamorfozat, în alte texte, feciorul. În majoritatea miturilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
C-o nară de vânt/ Le-am uscat curând.” (București). Calul este, așa cum se descoperă în scenariile inițiatice precedente, „htonian la origine, dar devine treptat solar și uranian” Colinda citată exprimă sugestiv îmbinarea celor patru elemente fundamentale în natura animalului năzdrăvan: apă (este un transportor acvatic mitic), aer (suflă vânt), foc (emană căldură pe nări), pământ (stă în pântecele terestru). În alte texte, calul traversează marea de trei ori, asemeni unui botez: „Și eu te-am trecut/ Mara de trei ori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ar compromite proba însăși. Animal totem al eroului și semn al condiției sale de „flăcău de însurat”, calul este simbolul sui-generis al etapei intermediare, mitice a existenței masculine. Dacă în colindele de flăcău traversarea mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru Căciulă din balada omonimă I (29) înoată singur, depășind pariul profan lansat la „birt în cale”. Toți ceilalți voinici se îneacă, „El, ficior de țară,/ El marea-mi trecea/ Din genunchi în coate,/ Cum altu nu poate,/ Cu olba-nchinând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și se oprește pentru odihnă la cișmeaua ei (Fălcoi - Olt). Fecioara din basmul Trandafir (AT 425) este sfătuită de Sfânta Duminică, odată ajunsă pe tărâmul soțului cu atribute miraculoase, să stea la fântâna din fața palatului și să-și arate obiectele năzdrăvane primite. Canalul de comunicare între lumile fabuloase constituie, prin implicațiile apei vii, un hotar benefic, capabil să securizeze transgresarea spațiilor ontologice. Aflată în inima sacrului, fata (sau Arghir) se pune la adăpost de invazia maleficului prin păstrarea apropierii de lichidul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să crească flori solare pe drumul parcurs de el, fecioara izolată în sacru este îmbrățișată de flori mirifice, ca expresie a opoziției dinamicstatic. Folcloristica a văduvit eroul de capacitatea nativă de a avea însușiri supranaturale, accentuând rolul majoritar al ajutoarelor năzdrăvane. Dar tinerii aleși au prefigurate de la naștere puterile revitalizante, sub forma metaforică a indiciilor vegetale (plantele însămânțate pe drumul feciorului, în acord cu funcția principiului masculin, semnele din naștere, pe pielea eroilor și a eroinelor, printre care se găsește și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se oferă nici o explicație. Mai mult, fecioara își anticipează traseul ontologic și își învață părinții cum să procedeze când zmeii o vor căuta: „fata o fo năzdrâvănă, iș o șt’iut că ce are să pățască tăt” (Mara - Maramureș). A fi năzdrăvan semnifică în mentalul arhaic cunoașterea absolută și puterile nelimitate. Anticiparea morții proprii apare și într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, în care mireasa își contrariază soțul cu premoniția ei, datorată statutului de neofit. Din indicațiile testamentare lăsate de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu încercările vitejești este vizibilă; aici torsul reprezintă o legitimare socială, care demonstrează comunității că fecioara are calități gospodărești ce respectă tiparul sacru, creator de lume. Ocupația simbolică este caracteristică fecioarelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului solar, mătase devine un factor activ în domolirea stihiilor. O ipostază a mrejei ce capturează monștrii o constituie, într-un basm din Vălcău de Jos, Sălaj, straița primită ca ajutor năzdrăvan: ea leagă diavolii și moartea însăși. Scenariul inițiatic conține aceeași practică de consacrare prin care agresorul asociat materiei primare este sacrificat pentru nunta fetei, devenind o imagine in nuce a Cosmosului regenerat: „cu carnea de-a lui/ Nunta și-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încingea,/ Perișorul pieptăna,/ Pe ochi negri se spăla,/ La icoane se-nchina,/ Vedrița-n mână și-o lua,/ La fântână se ducea”. În contextul acestei resimțiri mistice a momentului premarital, acțiunea împărătesei liniștite de răspunsul fecioarei se transformă în ajutor năzdrăvan: „- Nu gândi, împărăteasă,-așa,/ Că eu sînt de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
repudiere. Scenariul parcurs a posteriori trece prin mutilarea inițiatică, rătăcirea de lume, moartea ființei istorice și reintegrarea consacrantă, toate cu supramarca pe care o constituie copiii mirifici, ca dovadă, cunoscută gradual (de la povestitor - transmisă receptorilor exteriori lumii mitice, de ajutoarele năzdrăvane, de comunitate și abia apoi de către împărat) a puterilor creatoare. Chiar și atunci când maternitatea fabuloasă nu este resimțită, dar survine în urma etapelor inițiatice, ea confirmă identitatea superioară a fetei înzestrate organic cu capacități creatoare excepționale. Acuza nedreaptă a încălcării castității
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
echivalează cu ieșirea din etapa liminară inițiatică, fiindcă traduce simbolurile sacre în registru social („soața”) și pregă¬tește reintegrarea în comunitate sub noua identitate. Mesajul fecioarei metamor¬fozate este caracterizată de porunca imperativă urmată de recompensa rituală, asemenea întâlnirii animalelor năzdrăvane, cu funcție de donator pentru erou. Ca și vulturul rănit din pădurea atemporală, pasărea îl încearcă pe tânărul vânător pentru a-i descoperi calitățile morale, fără de care neofitul nu poate depăși probele rituale. Arcul întins spre pasărea galbenă exteriorizează forța masculină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
artistice. O călătorie inițiatică propriu-zisă întreprinde mezina lui Mizil-crai. În basme, structura epică ar face parte, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, din „ciclul fecioarei războinice”, tipul a cu basmul tip un ochi râde și altul plânge, cu diferența că ajutorul năzdrăvan vine de la o cățea, și nu de la cal. Travestită în flăcău, mezina împăratului depășește probele de vitejie și încercările de demascare a sexului ei, împlinind obligația tatălui de a trimite un fecior la oastea dușmanului său. Situația inițială, a cerinței
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pazei la măr, Ardiu se va găsi el însuși într-o situație critică, îi lipsește zânasoție (funcția numărul VlIIa I) și pleacă în căutarea ei (XI). Întâlnindu-se cu cei trei tartori înguști la minte, el fură de la ei uneltele năzdrăvane (funcția XIV,8). Tot de la un tartor, dar fără să fie nevoie să- l înșele, Ardiu primește un ghid către palatul zânelor (XV,3). Ajuns pe celălalt tărâm, eroul își recuperează copilul, zâna îl urmează și criza se încheie (XIX
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate a ritualului de inițiere eroic, sunt motivele recurente în baladele ce conțin alegoria căsătoriei. Balada soarelui ce vrea să-și ia sora de nevastă se apropie tematic de Ciclul Incestului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că preten¬dentul a fost dincolo, a înfrânt tenebrele și cunoaște secretele primordiale. Același ritual al construcției ce presupune o cunoaștere anterioară este cerut și în Broasca-Roasca I(32), însă aici „constructorii” sunt chiar ființele de pe lumea cealaltă, devenite „ajutoare năzdrăvane”. Într-un basm din Măldăieni, Teleorman, casa mitică refăcută în plan social poartă simboluri ascensionale ce amintesc de drumul inițiatic parcurs: „Impăratu a dat ordin așa: Cari-i faciun castel d-un kilometru-nălțimi, îi va da fata de soțâi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nivel magic morții simbolice. Ratarea probelor impune dispariția definitivă a tânărului care nu a putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de plantele inutile social o fac ajutoarele năzdrăvane: „Vezi tu acolo leasa aia de mărăcini? Până mâine s-o prefaci în holdă de grâu, iar dimineață să-mi aduci pâine caldă pe tavă. Altfel, unde-ți stau talpele o să-ți stea și capul!”. Toate însămânțările miraculoase germinează și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
miresei potrivite și n-o află, conduce la un deznodământ tragic și instaurator. Revenind la probele voinicești, înotul este un scenariu ce revelează calită¬țile ieșite din comun. Dacă în colindele de flăcău traversarea mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru-Căciulă înoată singur, „din genunchi-n coate”. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit condițiile inițieriimoarte și renaștere: „Ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestărilor formale; imersiunea echivalează cu o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de energii sepulcrale: „.. .uiti, eu îți spun sî ti duci la tata pi ceilantî lumi sî-mi aduci inelu!”. Dacă podul de aur și via ce dă rod în aceeași noapte în care locul este arat sunt probe împlinite de ajutoarele năzdrăvane, coborârea în împărăția morții aparține obligatoriu neofitului, care trebuie să cucerească singur spațiul infernal. Reușita incursiunii este confirmată de revelarea pârghiilor de la baza lumii în momentul întoarcerii de pe celălalt tărâm. Motivul explicațiilor ontologice este comun variantelor acestui basm, dar nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale zilei capătă o extindere temporală în profan) până la ghidul necesar pentru casa zânelor. Al doilea popas îl înzestrează pe erou, tot de la trei tartori, cu un fes care-l face invizibil, și tot printr-un furt. Deposedările de obiecte năzdrăvane sunt două, adică exact câte încercări nereușite de prindere a zânelor au fost până la Ardiu. „Reparația” raptului ce pune cosmosul în pericol are date stricte, de întoarcere similară a agresiunii. Ultimele trei zile de călătorie „pe cont propriu” îl conduc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]