1,904 matches
-
ca teorie socială, este pusă față în față cu ceea ce însemna comunismul pentru omul de rând, cu felul în care regimul politic se repercuta asupra destinului individual și național. Dublul este evident chiar și atunci când este adus în discuție visul, năzuința eroului de a se împlini în plan spiritual, profesional: Norinel Ene aspiră să fugă în Occident și să ajungă redactor la „Europa Liberăˮ, însă evoluția lucrurilor distorsionează puțin această ambiție, astfel că în final pare că va ajunge peste Ocean
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
-De ce este Eminescu romantic? Vitalitatea poetului, înțelepciunea gândirii, bărbăția ostășească întru adevăr, frumusețea sa fizico-spirituală nimbată cu nebunia mistică a profetului, deci toate elementele necesare pentru a fi iubit și pentru a iubi, declanșau în el fioruri, pasiuni, dorințe, năzuințe, credințe, fulgerări, azururi serafice atât în plan personal cât și social, moral, religios, cultic, politic. Romantismul său are un caracter atipic, eminescian. Extraordinara putere de sentiment și închipuire, până la vrajă și halucinație; e sugestionant și antrenant. De aici rezultă sinceritatea
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă n-
JOC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381189_a_382518]
-
2192 din 31 decembrie 2016. Albul de nea se scutură, se lasă peste liniștea paradisului din casă. Miracolul plutește între înțeles și neînțeles, lăsându-ne de vorbă cu sinele mai des. Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Domnul se pogoară ! Citește mai mult Albul de nea se scutură, se lasăpeste liniștea paradisului din casă.Miracolul plutește între înțeles și neînțeles,lăsându-ne de vorbă cu sinele mai des.Rar ni se întâmplă să devenim copii,să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri,și legănăm tot cerul în blândele priviri.Colindele și fulgii plutesc între strigări,de sus și jos se cern sublimele urări.Pleoapele se lasă peste ochi, cântând,inimi dragi se suie
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
spre Biruința Înălțării spirituale, spre chemarea și alegerea sa de către Dumnezeu în Sânul naturii profetice a Națiunii Dacoromâne binecuvântate, ca: Arhetip Spiritual Național. Profetul Conștiinței noastre naționalist-creștine, Mihail Eminescu și-a pus toată viața sa și întreaga trăire ortodoxă ca năzuință întru dreapta credință, întru Adevărul adevărat, întru dreptatea morală, întru mistica suferinței, întru jertfa curată, întru dragostea și desăvârșirea duhovnicească a Neamului dacoromân. Mihail Eminescu ca un neostenit Pelerin al căutărilor sacre, a făcut din fiecare pas o bucurie și
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
cea a unui bișnițar? Ce știe numai că vrea bani! Ce dacă mori sau te cununi... Ce dacă sunt bogați, sărmani... Sunt taxe pentru rugăciuni! Că ne-am amanetat credința Și ne-am închis-o-n portmoneu! Ne mai rămâne năzuința Numai în bunul Dumnezeu.... Referință Bibliografică: În numele banului / Livia Mihaela Frunză : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Livia Mihaela Frunză : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎN NUMELE BANULUI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381336_a_382665]
-
în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă n-
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-n față câte-un bobârnac. Citește mai mult Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac,Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac,Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac,Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac.Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac,De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac.Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac,Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac,Însă n-
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nici nu vede să fie vreo lumină, O beznă ancestrală, căzută ca o vină În sufletu- i se prinde cu rădăcini de foc, Vânzând clipa de pace, pe ani de nenoroc, Pierzanie, totul și toate, odată se opresc, Divin și năzuință sfârșesc în omenesc, În patima trăirii, ritualul de credință, Prin pace înțelege doar greaua umilință, Unde-a greșit, cu ce drept universul ăsta surd Îi negociază visuri vânzâdu-le- n absurd? Răspuns, doar după poartă, căci îngerii așteptă Memoria să i-
FRACȚIUNI DE ÎMPLINIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381510_a_382839]
-
Vă las cărțile și-n rest...necazuri!.” Eu zic, să vă grăbiți a le citi! Probabil multe vor ma fi... Om al faptelor, captiv în călimara vremurilor, Nicolaie Dincă se auto-proiectează prin natura zodiei sale, valorificând calități, trăiri, împliniri și năzuințe, mulțumiri sufletești și nemulțumiri ale domniei sale, dar și ale societății în care trăiește. Este un volum de poezie de tip confesiv în care, cu mare atenție și dăruire, autorul a zidit cuvântul în iubire de oameni, iubire de femeie, iubire
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
Franța) în cadrul Departamentului de Apărare Națională. Fiind autor prolific, înzestrat cu talent, si stăruința în descoperirea subtilităților materiei și al gândirii umane, a scris numeroase cățri, studii și articole de-alungul anilor: În 1970 a început colaborarea cu revista Școlii Pedagogice, Năzuințe și apoi a continuat la mai multe reviste românești și străine, în număr de pește cincizeci de publicații și o sută de reviste literare. El însuși a tradus câteva din lucrările sale în limbile franceză și engleză, dar opera să
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
mistuitor, de comuniune, de veselire, de laudă, de bucurie, de cântare, de binecuvântare, de mărturisire, de îndumnezeire. Cuvintele alese nasc operele sublime ale mărețului gânditor-artist, ca un răspuns al efortului de creație al unui Neam binecuvântat, exprimând esențialul în căutările, năzuințele și trăirile lui întru Dumnezeu și Creația Sa, întru ecumenismul culturii ca unitate în diversitate, prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Neamului nostru dacoromân în dimensiunea Suferinței și a Jertfei sale de-a lungul istoriei, mărturisind: „Din adâncă dumerire că singur Adevărul este Mântuitor, că numai pe temelia Adevărului se va putea clădi acea împreunare a tot ce este Românesc împrejurul năzuințelor nemuritoare ale Neamului; împreunare care ne-a dat Descălicările, minunea Dăinuirii Voevodatelor, Unirea, Neatârnarea și Întregirea, singura Putere care cu Mila lui Dumnezeu, ne va putea da Reînvierea”. (ibid., p. 47) *** Mihai Buracu - deținut politic naționalist, senator de Mehedinți, poet
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
în închisori de suflet,/ Acolo unde-s îngeri pe viață condamnați/ Să-și ducă viață singuri, al neiubirii zvârlet,/ Copii fără de nimeni, de aripi retezați.” Eticul și esteticul își au originea în împletirea binelui, adevărului și frumosului, valori care reprezintă năzuința omului spre o viață desăvârșită. Poezia Angelinei este oferită ca un mijloc de perfecționare morală a oamenilor. Numai respectarea legii morale asigură conservarea individualității, a personalității omului, a evoluției lui. Nu trebuie ieșit din cercul securizat al normei generale, al
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
turiștilor despre filosofia schimbării la față a unui pământ uitat de autor Canțonetele lui Minulescu veseleau tristul Montmartre iar cafeau își bea tacticos boema literară din Montparnasse Dimineața a închis obloanele cerului în Defense iar pe câmpia lui Marte ruginește năzuința lui Eiffel Parisul era galben de verde cu irizări spre albastru cum buzele Senei chiar acum când scriu o poezie în Jardin du Luxembourg pe piciorul unui faun neclintit de la 1900 iar depărtarea aude cum se închină românii în St
BONJOUR PARIS! POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374559_a_375888]
-
transcendentul astral? Ești tu computerul uriaș, cristalin, care ne înregistrezi toate faptele noastre trecute - și bune și rele - programând pe cele viitoare, cum astrologii încă mai cred și cum noi încercăm temerari să-ți deschidem porțile parcelându-te în zborul năzuințelor noastre infinite ca întinderea ta? Ești tu o poartă spre eternitate? sau nimic din toate acestea... O, cerule senin, oglindă a gândului meu, aburit de norii dorurilor mele, drum de extaz al viitorului terestru și extraterestru, mormânt de zei și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
autorilor, ci și o explorare a ceea ce reprezintă existența în capcane devenită „ lume”, o lume în care timpul uman nu se învârte în cerc, ci înaintează în linie dreaptă. Acesta este, poate, și explicația pentru nefericirea omului, fiindcă fericirea este năzuința spre repetare. În urma lecturilor făcute de mine în ultimii ani, privind perioadele istorice prohibite, mi-am dat seama că atâtea lucruri, care trebuiau spuse, nu s-au spus, că generațiile tinere nu cunosc decât frânturi de adevăr despre epocile în
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
pe-o coardă din estu-mi de trăire, Să-alung norul de fum ce-ascunse steaua, luna. Îți dau citadinul născut din visu-mi rural Și pavajul, în schimbul potecii străjuită de iarbă. Își dau scrâșnet de roți, în loc de durluit de caval Și-o năzuință de care nimeni n-are habar sau întreabă. Te-ascund în flori de cactus, te-alin în ierbi volante, Te strâng la piept în album de poze alb-negru. Sleiesc fântâna uitată, cu visuri sfărmate, Împiedic rutina și rana să fie
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
prea suri. Îmi șerpuiește foc și zloată prin vene - M-am adaptat la cerințele terne - Coboară un puf de păpădie pe gene Și-un fel de zefir, pe frunte, truda-și așterne. Tresaltă-n răstimpuri cenușa din cortex: Se spulberă năzuința-i în vortex, Să scrie noile legi într-un codex, Să-și vindece rana din index. Mă zgârie pisica timpului mort, Mă mușcă dulăul prezentului spart, Dar mă vindec într-al „pot”-ului cort, Cătă vreme visu-mi rămâne în cart
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
a sufletului hrană, Din vremelnic destin de viețuire. Las posterității să discearnă, De-i important să-mi acorde citire. Singurătate regească Când nu mai pot duce singurătate, Pe-o idee pornesc după iubire. Prin labirintul vieții de-a străbate, Din năzuință să fac fericire. Dorință mă poartă prin tainic mister, Cu spirit firav din trup neputincios. Pe cuvinte urc de la pământ la cer, Când scară îmi înalț din gândul frumos. În cer mă-ntâmpină împărăteasă De gheață, numită Singurătate. E rece
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
priveliștea pustie Și mai rău, sufletul îmi înfioară. Aș vrea în pământească pribegie, Oricât de apăsătoare-i povară. Că stă pe pământ sau e între stele, Singurătatea, degeaba-i regească. Dar ca să aleg între două rele, Prefer Singurătatea pământească. Iar năzuință în suflet păstrată, Așez pe-o rază ce duce spre pământ. Și vrând să-mi regăsesc dorul de fată, Fiorii primei iubiri îmi port în gând. Cu suflet întrupat în chip inocent, Aștept o soartă mai prietenoasă. Noroc să-mi
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
calea să vină, Indiferentă, aș vrea să-i fac în necaz. Dar dor de iubire adolescentină, Nici pentru o clipă nu îmi mai dă răgaz. Când aprig dor vine, gândurile-mi poartă Spre ideal măreț ce-l vreau înaripat. Că năzuința găsește loc în soarță, Doar dacă puțin noroc omului i-e dat. Autor, Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Poezia, prietena mea - poezii de coautor / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692, Anul V, 19 august 2015. Drepturi de Autor
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
alte rugăciuni împreună fiind? Rugăciunea făcută în grup este foarte bine primită de Dumnezeu. În momentul în care Sfântul Apostol Petru era închis, undeva într-o casă creștinii erau adunați și se rugau pentru el. Toți aveau același dor, aceeași năzuință, aceași rugăciune ca Sfântul Apostol Petru să fie scăpat de la moarte, fiindcă a doua zi trebuia să fie executat în văzul ierusalimitenilor. Fiindcă s-au rugat toți cu același dor, Dumnezeu i-a ascultat. Așa încât, atunci când se roagă mai mulți
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
alte rugăciuni împreună fiind? Rugăciunea făcută în grup este foarte bine primită de Dumnezeu. În momentul în care Sfântul Apostol Petru era închis, undeva într-o casă creștinii erau adunați și se rugau pentru el. Toți aveau același dor, aceeași năzuință, aceași rugăciune ca Sfântul Apostol Petru să fie scăpat de la moarte, fiindcă a doua zi trebuia să fie executat în văzul ierusalimitenilor. Fiindcă s-au rugat toți cu același dor, Dumnezeu i-a ascultat. Așa încât, atunci când se roagă mai mulți
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]